Page 35 - Drumul_socialismului_1967_01

PAGINA A 3-A
j DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3743

M M I D£ PARTID ADVERSARII BUNEI-CUVIINTI Ştiri

sportive
Tn timp ce toată lumea e preocu­ pres" din Deva. Alţii, ca Liviu Sâcă- cu totul reprobabil, condamnabil?
pată şi îşi vede serios de treabă, res­ dat şi Nicolae Paslramă de la Nu credem într-un asemenea mira­
pectă prin însăşi esenţa comportării I.R.E.H se întrec în acte grosolane, col. Nu pot să-şi încapă în propria
şl sfera preocupărilor pe ca u le au sale normele disciplinei sociale, re­ feroce. Aşa, de pildă, Sacadat dupâ lor pişţe? Greu de crezut. Aceştia
O la t u r ă oamenii în familie, în societate. In gulile convieţuirii în societate, ei — ce că strică prin scandalurile provo­ sînt certaţi, puşi pe harţă cu buna- £ BHAZZAVILLE 12 (Agerpres).
faţa lor au prezentat expuneri tova­ huliganii, — calcă toate acestea în cate satmosfera serilor de tineret de cuviinţâ, cu modestia, cinstea şi o­ Continuîndu-şi turneul în Africa
răşii Ion Aribâşoiu, profesor la Şcoa­ picioare. Pentru ei „e foarte greu" la clubul sindicatelor, loveşte cetă­ menia. Le lipsesc acestora, pe lingă echipa de fotbal (tineret) a Români­
îiM p o rta iită la nr. 2 din Lonea şi Pompiliu Un­ şâ-şi vadă de treburile lor. Nu pot şi ţenii cu cuţitul cum a făcut în anul proverbialul „cei 7 ani de-acasă", ş i; ei a jucat cu Congo-Bi azzaville. Gaz­
gur, directorul Cabinetului orăşenesc
de partid Petroşani. Din expunerile pace. Se aprind pentru nimica toată, trecut, cînd a rănit trei persoane şi educaţia cetăţenească, măsura, echi-| ( dele au repurtat victoria cu scorul cje
1-0 (0-0), prinţr-un punct marcat cu
librul în viaţă.
pentru câ i-a atins o scamă sau un
a spart mai multe geamuri.
a m aincSI lor „Creşterea şi educarea copiilor" fir de praf. Sar la bătaie din te Sus-numilul Păstră mă şi-a însuşit De vină este şi o parte din opinia i 5 minute înainte de sfîrşjlul jocului.
şi „Despre politica internă şi exter­
Meciul a fost
urn^rit de aproape
nă a P.C.R.8. au fost trase învăţă­ miri ce. Fac scandal. „încălziţi", ori un procedeu original de a atenta la publică care nu ia întotdeauna ati-1 40.000 de spectatori.
tudinea cuvenită faţă de faptele şij
cu mintea trează, ei nu m,ai încap
fizică
a
cetăţenilor.
integritatea
minte preţioase pe stradă, la cinematograf, în loca­ Fiind electrician de meserie, poartă actele acestora. Mulţi văd, dar nu zic:
p o litic e La baza activităţii ce o va desfă­ luri. Caută motive de scandal şi le . cu el peste tot o şurubelniţă cu care nimic, sau închid ochii. „Ce sâ ne a- j
şura in acest an organizaţia de bază găsesc. Nu pot suporta liniştea, bu­ loveşte unde apucă. Un astfel de prindem paie în cap degeaba", gîndescj £ Comisia europeană de tenis de
nr. 11 de la EM. Lonea stau indi­ nul simţ, modestia, omenia. Pentru „spectacol" s-a petrecut la restauran­ ei. Şi atunci huliganul prinde curaj, l mgsâ a stabilit ca meciul feminin
Ca în oricare exploatare minieră, caţiile Plenarei CC. al P.C.R. din ei acestea sînt ca nişte pietre care tul „Mureşul", cînd respectivul „i-a îşi găseşte loc şi-şi face de cap. Nici V Progresul Bucureşti-TSK Berlin, din
colectivului de la serviciul de aeraj 21-23 decembrie 1966. Comuniştii de le strivesc sufletul. De aceea fug de luat în primire' pe muzicanţii din colectivele de mur\câ unde o parte j cadrul semifinalelor „Cupei campio­
al EM. Lonea îi revin sarcini de aici sînt hotărî ti sâ mobilizeze între­ ele. orchestră. dintre aceştia lucrează nu acţionează! nilor europeni" sâ se desfăşoare la
mare răspundere: asigurarea aeraju- gul colectiv pentru consolidarea^ şi Clienţi frecvenţi al restaurantelor, Ucu Marcel, electrician la serviciul hotărît împotriva apucăturilor lor u - .
lui în subteran, delectarea şi comba­ dezvoltarea succeselor obţinute pînâ îşi aţîţâ pornirile primare, ori îşi depozite din Hunedoara, împreună cu rîte. scâpîndu-i de sub supraveghere. Berlin. Urmează ca cele două echipe
terea gazelor nocive, combaterea pra­ acum, pentru a ridica pe o treaptă beau şi ultimul dram de luciditate, Alexandru Mexei şi Vasile Zavan au Organizaţiile U.T.C. au un rol deo-, sâ cadă de acord asupra datei întâl­
fului de cărbune etc. Pornind de la superioară eficienţa muncii politice. atentţnd la liniştea şi clipeţe pjâcute trecut mai îmi pe la restaurantul sebit în readucerea lor în circuitul' nirii.
importanţa acestor sarcini, biroul or­ ale cetăţenilor paşnici. Fără vreun „Metalul" unde a,u băut, printre al­ moral, sănătos al tineretului, pentru î
ganizaţiei de bază nr. 11 a căutat să ŞTEFAN NAGY motiv nici măcar închipuit numitul tele, un kg de coniac. „încălziţi" câ mulţi dintre ei sînt ţineri. Celor
inspire fiecărui comunist, întregului corespondent Sterian Polodeanu, lucrător la F. M. bine au plecat de aici la „Corvlnul". „înfierbântaţi" prea tare şi refractari • BEVERWIJK 12 (Agerpres). —
colectiv de la aera), râspunderea-ee Deva, loveşte, bruschează oameni pe Fiind ora închiderii, nu au mai fost modului de viaţă pe care toţi îl A îrwreput şi turneul internaţional
o poartă pentru asigurarea condiţii­ care nu i-a văzut niciodată in viaţa serviţi. De necaz, cei trei au provo­ trăim, sâ li se administreze un „aer'
lor de lucru la fiecare loc de muncă lui. Fiind tras la răspundere de orga­ cat scandal şi au furat pahare şi rece" pentru a se putea răcori şi a masculin de ş,ah de la Beverwijk (O­
de unde ies tonele de cărbune. I o s p r i j i n u l nele de miliţie, el a uzat de ultraj tacîmuri de pe mese. Au fost văzuţi deveni oameni paşnici, care să mu landa) la care participă şi şahîstul
Intr-un timp, la serviciul aeraj în­ împotriva acestora. Acelaşi lucru se de portai*. prinşi şi daţi pe mîna or­ mai constituie un pericol pentru român Teodor Ghiţescu. In .prima
cepuseră sâ apară semne ale indisci­ poate spune şi despre Emil Florea ganelor de miliţie. stradă, în localuri etc., pentru a nu rundă, şahîstul român a remizat cu
plinei. Unii măsurători de gaze in­ p r o d u c ţ ie i In perioada actuală, la Laborato­ care provoacă în repetate rînduri Sînt oare aceşti oameni înzestraţi tulbura liniştea, timpul cetăţenilor,
trau in subteran cu înlîrziere, nu ve­ rul regional de controlul seminţelor scandaluri, bătăi ; ultima dintre a­ cu alte simţuri decît ceilalţi şi nu p.ot buna convieţuire a colectivităţii. olandezul Langeveg, Spasski l-a în­
rificau fiecare loc de muncă de cile din Deva se desfăşoară o activitate cestea s-a petrecut la bufetul „Ex­ sâ se comporte decît în acest mod G. C. vins pe Draga, iar Kavalek pe Szabo.
două ori pe schimb, aşa cum era sta­ La atelierul de întreţinere al Fa­ susţinută.
bilit, ieşeau din mină înainte de sfîr- bricii de hîrtie din Petreşli a avut
şitul programului de lucru. Membrii loc o adunare lărgită a organizaţiei
biroului organizaţiei de bază au ară­ de bază la care au participat tova­
tat această stare de lucruri înlr-un răşii din activul fără de partid şi
referat care a fost prezentat în faţa conducerea fabricii. Adunarea a a­ la cooperativa agricolă din Geoagiu
adunării generale a comuniştilor. Cu nalizat pe larg rezervele şi posibili­
acest prilej au fost scoase la iveală tăţile de care dispune colectivul de
şi alte lipsuri pe care comuniştii la întreţinere in vederea realizării
le-au combătut cu tărie arâtînd ur­ ritmice a sarcinilor de producţie la
mările practice ale încălcării disci­ indicii calitativi prescrişi. PREVEDERI MOBILIZATOARE
plinei în muncă. Au fost stabilite Avînd drept criteriu de orientare
totodată şi măsurile imediate ce tre­
in activitatea de viitor indicaţiile re­
buiau luate pentru înlăturarea nea­ centei plenare a Comitetului Central
junsurilor semnalate. al partidului, comuniştii au subliniat
Organizaţia de bază a recomandat necesitatea efectuării unor lucrări de ÎN PLANUL UE PRODUCŢIE
completarea personalului serviciului reparaţji ireproşabile din punct de
de aeraj cu măsurători de gaze din vedere calitativ. Pentru înfăptuirea
rîndul minerilor cu o pregătire pro­ acestui deziderat, lucrătorii de la în­
fesională corespunzătoare, dotarea treţinere vor trebui să-şi ridice ne­ Cu ce obiective se va prezenta în tele cooperativei, a ţinut sâ preci­
serviciului cu metanometre, interfe- contenit calificarea, să-şi sporească faţa adunării generale pentru anul zeze :
rometre şi alte aparate, s-a cerut exigenţa faţă de calitatea lucrărilor 1967 consiliul de conducere al coo­ — De vreo trei ani încoace, atunci
maiştrilor şi conducerii sectoarelor efectuate şi sâ folosească din plin perativei agricole din Geoagîu ? De cînd întocmim planul de producţie,
să-şi întărească mai mult controlul timpul de lucru. Referiri concrete în cîteva zile, în fiecare dimineaţă, aici la noi s-a statornicit un bun obicei,
în ce priveşte asigurarea condiţiilor , această direcţie au făcut lăcătuşii se adună ca într-un adevărat plen acela de a porni la stabilirea fiecă­
optime de aeraj. Inţelegind mai bine Prabsdarfer Ion, Pavel Plitea şi Şte­ toţi factorii de răspundere din ca­ rei prevederi de la realizările medii
importanţa muncii pe care o pres­ fan Constantin. drul unităţii. Se fac calcule, compa­ ale ultimilor 3-4 ani. După mine in
tează. comuniştii de la aeraj au ur­ A fost, de asemenea, subliniată ne­ raţii, se analizează condiţiile şi po­ aceasta ar consta caracterul mobili­
mărit în activitatea lor să imprime cesitatea unei aprovizionări mai bune sibilităţile pentru ca, în cele din ur­ zator a) cifrelor înscrise în plan. Oa­
la toţi muncitorii răspunderea în cu piese de schimb şi asigurarea u­ mă. la capitolul prevederi sâ se în­ menii ştiu deja cu ce forţe şi în ce
exercitarea atribuţiunilor ce le re­ nui stoc cu astfel de piese care se scrie cifre cit mai reale, care sâ re­ condiţii am putut realiza noi, în a­
vin. întărirea disciplinei a avut e­ pot executa cu forţe proprii. Aceasta flecte condiţiile in care unitatea îşi nul trecut, producţiile pe care acum
fecte pozitive în toate sectoarele de va avea ca urmare directă reducerea desfăşoară activitatea. Reţine aten­ ni le propunem drept cifre de plan.
producţie deoarece atunci cînd aera- duratei ide staţionare a utilajelor şi ţia faptul câ sînt cifre cu mult mai De aceea e lesne de înţeles că, alâ-
jul e mai bine asigurat, şi minerii lu­
agregatelor, sporirea continuă a pro­ mari decît în anii precedenţi. turind acestei experienţe şi unele
crează cu mai mult spor. ducţiei şi îmbunătăţirea calităţii pro­ — In ce constă caracterul mobili­ condiţii mai bune create culturilor
Dar latura educativă a muncii po­ duselor. zator al prevederilor de plan pe care cerealiere pentru anul 1967, preve­
litice desfăşurate de biroul organi­ urmează sâ le supuneţi dezbaterii a­ derile vor fi depăşite.
zaţiei de bază nu se rezumă doar la DUMITRU CRINTEA dunării generale ? La această între­ — La ce condiţii vă referiţi ?
activitatea de producţie. Ea a cuprins corespondent bare tovarăşul Aurel Pera, preşedin- — In primul rînd, la extinderea
mecanizării lucrărilor de bază. Apoi,
este vorba şi de măsurile pentru ash
gurarea îngrăşămintelor necesare Aspect de la încărcarea la­ 13 eulfurale: Orizontul satului româ­
fertilizării solului. Aşa după cum a- minatelor în vagoane. nesc; 18,00 Două dansuri româ­
neşti de Bela Bartok; 18,35 Doine
râla tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Foto: V. ONOIU IANUARIE 1967 şi jocuri populare; 19,05 Dansuri
cuvînlarea la încheierea lucrărilor
Unde duce furajarea Plenarei C.C al P.C.R. din 21-23 de­ simfonice româneşti; 19,30 Seară
de operă. Transmisiune de la Tea­
cembrie 1966, de pe terenurile unde
rs K I t t O sînt extinse mecanizarea, irigaţiile şi trul de operă şi balet a operei
de PuccinI;
„Madame Butterfly"
cca mai mare parte, citc două cul­ Există condiţii pentru Radio 22,35 Melodii romantice; 23,46
chimizarea „...trebuie sâ obţinem, în
incompletă a singura cale de sporire a producţiei sporirea producţiei PROGRAMUL I: 5,40 Program Concert nocturn.
turi pc an, Aceasta este, dc altfel,
Buletine de ştiri şi radiojurnale
5,00; 6,00; 7,00; 8,00; 10,00; 12,00;
noastre agricole". Iată deci raţiona­
muzical de dimineaţă; 6,15 Actua­
mentul care pledează pentru o cit litatea agrară; 7,15 In sunet de 14,00; 16,00; 18,00; 20,00; 22,00; 23,52
mai judicioasă folosire a îngrăşămin­ de cărbune fanfară; 8,10 „Dobroge, mîndrâ (programul I); 7,30; 9,00; 13,00;
15,00; 17,00; 19,00; 23,00; 0,52 (pro­
telor chimice şi organice pe toate grădină" — emisiune de folclor ; gramul II).
La stabilirea cifrelor de plan, con­ cocsificabi!
In anul trecut, la cooperativa a- La această situaţie s-a ajuns din organismul animalelor pentru între­ solurile. 9,44 Sonatina pentru vioară şi
gricolâ din Dobra, raionul Uia, de la cauza slabei preocupări a conducerii ţinere. Pe lingă faptul câ micşorarea pian de Max Esikovici (Ladislau
fiecare din cele aproape 200 vaci s-au unităţii pentru asigurarea silozului cantităţii de albumină din raţie pro­ siliul de conducere al cooperativei a­ Chiş şi Ferdinand Weisş) ; 10,15
obţinut în medie mai puţin de 1.300 necesar. Astfel, faţă de 1279 tone cc voacă scăderea producţiei de lapte, gricole din Geoagiu a avut în vedere (Urmme din pag. 1) Din repertoriul interpreţilor de
litri lapte. Această producţie scăzută trebuiau realizate, au fost insilozalc duce şi la diminuarea procentului acest lucru. Tocmai de aceea s-au şi muzică populară, Victoria Baciu
nu reflectă pe deplin condiţiile în abia 404 tone nutreţuri diferite, le grăsime al aresluia. procurat 56 000 kg. azotat de amo­ şi Gheorghe Stânică; 11,20 Meri­
care îşi desfăşoară activitatea unita­ De asemenea, se constată că exista niu, superfosfat şi sare potasicâ, în­ diane — agendă culturală; 12,10 18,00 Pentru copii: ALa-Bala.
tea respectivă. Care sînt cauzele u­ un deficit însemnat Ia fînuri şi con La cooperativa agricolă din Dobra grăşăminte care vor fi administrate In cuvlntul lor, participanţii la Selecţiunl din opereta „Culegăto­ Pentru pionieri şi şcolari: Peceţi
nei asemenea situaţii? centrate. Din această cauză unitatea jxistâ condiţii pentru creşterea con- u dată cu venirea primăverii, iar a­ ,lisculii au făcut dese referiri la mă­ rul de stele" de Florin Comişel ; şi file îngălbenite; 18,50 Publici­
In primul rînd trebuie arătat că este lipsită de posibilitatea întocmi linuâ a producţiei de lapte. Ce tre­ cum se transportă la cîmp gunoiul surile indicate de Plenara C.C, al 12,30 „Măreţ pâmint al patriei iu­ tate; 19,00 Telejurnalul de seară;
tovarăşii din consiliul de conducere rii unor raţii echilibrate, ceea ce, ir. buie făcut în acest scop? In primul de grajd P.C.R. din 21-23 decembrie, la cuvln- bite" — program de cîntece; 14,08 19,20 Buletinul circulaţiei rutiere;
nu s-au preocupat cu suficientă răs­ ultimă instanţă, se reflectă în can rind consiliul de conducere are da­ La cartofi s-a propus sâ se cultive tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Concert distractiv; 16,15 Cîntece 19,30 Desene animate; 19,40 Cintâ
pundere de asigurarea unei baze fu­ ti lalea de lapte scăzută ce se obţi­ toria sâ se preocupe mai îndeaproape 43 hectare, faţă de 34 hectare în a­ Vorbitorii au arătat că Exploatarea de dragoste de Vasile Veselovski; Jean Iacobescu; 20,00 Sâptămîna;
rajere îndestulătoare şi nici de hră- ne zilnic de la fiecare vacă. Fâeind de asigurarea bazei furajere Accen­ nul trecut. Explicaţia constă în ren­ minieră Lupeni a înregistrat în anul 16,50 Studioul tînârului interpret: 21,00 Avanpremieră; 21,15 Tele-
nirea vacilor în mod corespunză­ un calcul Se constată câ cea mai tul principal trebuie pus pe produ­ tabilitatea acestei culturi. trecut economii, dar preţul de cost flautistul Costea Gavril; 17,40 Mu­
tor, în funcţie de potenţialul lor pro­ mare parte a nutreţurilor din com­ cerea unor nutreţuri bogate in albu­ — Au fost ani cînd am obţinut şi al producţiei a fost încărcai cu pes­ zica şl dansul. Dansuri vechi; glob. Jurnal de bord (VII) ; 22,00
ductiv. La vacile cu lapte, în fie­ ponenţa raţiilor este folosită pentru mină, care sâ permită întocmirea u­ cile 20.000 kg. cartofi la hectar — te-. 300 000 lei cheltuieli neeconoml- 18,03 In jurul globului; 18,40 Ra- Film : „Musica vîva" ; 22,45 Tele­
care lună inginerul cooperativei, me­ întreţinerea funcţiilor vitale ale or­ nor raţii echilibrate. De asemenea, spunea inginerul Ioan Gheorghiu Cu coase, concretizate In plata locaţii­ diosirrţpozion. Forţe motrice ale jurnalul de noapte ; 23,00 închi­
dicul veterinar şi brigadierul zooteh­ ganismului animalelor. In această si­ se cere să existe mai multă răspun­ timpul însă producţia a început sâ lor pentru vagoane, nefoloslrea ra­ dezvoltării naţiunii socialiste; derea emisiunii.
dere pentru lotizarea vacilor pe gru­
nic stabilesc componenţa raţiilor. In tuaţie nu poate fi vorba de realiza­ pe, după potenţialul lor productiv, scadă, deşi terenul era fertilizat din ţională a armăturilor metalice, în­ 20.00 Radiogazeta de seară; 21,05
luna decembrie, de pildă, zilnic fier rea unei producţii corespunzătoare în vederea asigurării unei luânîri abundenţă. Ne-am dat seama însă câ cărcarea necorespunzătaore a vago- Atenţiune, părinţi ! Poşta părinţi­
cărei vaci i-au revenit 3 kg fîn, 10 potenţialului productiv al vacilor. diferenţiate. Pentru întocmirea unor sămînţa începuse sâ se degenereze. netelor, funcţionarea In gol a unor lor; 22,45 Scenă din opera „Istea­
kg suculente, 10 kg grosiere şi 2 kg După cum se ştie, echilibrarea ra­ raţii echilibrate este necesar sâ fie Am înlăturat acest neajuns procu- utilaje, care au condus la consum ţa" de Cari Orff; 23,00 „Ce plăcut Timpul probabil
concentrate. Aceste nutreţuri s-au ţiilor presupune şi un raport just in­ luate măsuri in scopul ridicării va­ rînd încă de pe acum sâmînţâ de suplimentar de energie. De aceea §e e lîngă tine", muzică uşoară.
administrat animalelor în trei tai­ tre cantitatea de proteină digestibi- lorii nutritive a furajelor grosiere. cartofi din generaţia I, din soiurile Impun măsuri pentru ca flecare uti­ PROGRAMUL II: 7,55 Glume
nuri, indiferent de producţia reali­ lă şi unităţi nutritive. Sub acest as­ Ne referim la faplul ca întreaga can­ Mercur şi Braşovean. Sînt convins laj să fie folosit la întreaga capa­ pe portativ — muzică uşoară ; PENTRU 24 ORE
zată. Desigur că în acest caz nu poa­ pect, la cooperativa agricolă din Do­ titate de coceni folosiiâ în hrana va­ câ această măsură ne va da posibi­ citate, Iar consumul de energie e­ 8,15 Şirag de melodii; 9,40 „Cîn-
te fi vorba de o hrânire raţională a bra componenţa raţiilor nu este sa­ cilor sâ fie tocată şi preparată. Ast­ litatea sâ obţinem şi chiar sâ depă­ lectrică şl pneumatică să fie urmă­ teo vesel* — muzică uşoară; 10,05 Vremea rămîne îochisă şi rece,
animalelor. La aceasta se mai adau­ tisfăcătoare, deoarece albumina di- fel va exista posibilitatea substitui­ şim producţiile planificate. rit îndeaproape pentru ca risipa să Teatru radiofonic. Ciclul „Radio­ cu cer acoperit favorabil ninsorii.
gă faptul că procentul de participare gesţibilâ este asigurată în cantitate rii unei pârli însemnate din sorti­ O prevedere nouă pentru ţăranii difuziunea în sprijinul şcolii": Vint moderat din sectorul nord-
a suculentelor în raţie este redus la de numai 452 grame, din care mai mentele de furaje deficitare. Rezol­ cooperatori din Geoagiu este câ in poată fl complet înlăturată. „Bâlcescu" de Camil Petrescu ; vest, cu intensificări, cînd va
Propunerile făcute, cuprinse fn pla­
aproape jumătate faţă de cel normal. mult de jumătate este consumată de varea problemelor amintite necesită primăvară, aici se vor \ planta cu nul de măsuri ţehnîco-organlzatorlce 12.00 Ansambluri artistice şcola­ spulbera zăpada. Temperatura ae­
o preocupare mai susţinută din par­ nuci peste 50 de hectare, lucrare şi politice, scot în evidenţă preocu­ re; 12,10 Ritmurile cincinalului ; rului staţionară; ziua va fi cu­
pentru care s-a şi procurat materia­ prinsă între —3 şi -fl grad, iar
tea consiliului de conducere, care în parea colectivului de muncă al celei 13,08 Muzică uşoară interpretată noaptea între —6 şi —2 grade.
lul sâdilor. Prin aceasta se va rea­
final va trebui sâ se reflecte în spo­ liza o folosire mai raţională a tere­ mai mari exploatări miniere din Va­ la Instrumente electronice; 13,30
14,30 „Rîuşor
Concert de prînz;
rirea simţitoare a producţiei de lap­ nurilor in pantă De altfel, fiecare lea Jiului pentru găsirea acelor căi povestitor" — emisiune folclori­ PENTRU URMĂTOARELE 2 ZILE
prevedere constituie rodul unei în­ care să ducă la sporirea produc­
te şi ridicarea gradului de rentabili­ că; 16,00 Arii din operete inter­ Vreme închisă, cu cer noros, fa­
delungate dezbateri, de către coope­ ţiei, pentru evidenţierea şl aplicarea
tate a sectorului zootehnic. pretate de Lili Duşescu; 16,30 E- vorabilă precipitaţiilor sub formă
ratori a tuturor posibilităţilor pentru rezervelor interne in vederea realiză­ vantal sonor; 17,45 Coordonate de ninsoare.
sporirea continuă a producţiei agri­ rii Integrale a tuturor sarcinilor de
Ing. A. POTOPEA cole. plan pe anul în curs.
I I I H I I B I I I
Abia cînd ridică ochii de pe — Ai sâ primeşti o groază de
planşetă îşi dădu semna câ afară bani, îi zise unul, clipind semni­
era ziuă. „Al naibii mai zboară „ C O A U T O R I B“ ficativ cu ochiul
timpull" îşi spuse, stringind în — Cînd o fi, pentru câ m-aţi
grabă schiţele. ajutat, o sâ petrecem cu toţii o
Cînd s-a apucat de lucru soa­ seară la „Liliacul" — răspunse
rele aluneca încă spre asfinţit. perienţelor. Şeful secţiei, în le amănunte pe care ei nu le cu­ teaptă. De aceea nu-şi putea da Topan înţelegînd aluzia...
Şi, acum....l ? „Dar nu face nimic. schimb, s-a arătat mai reţinut. A- nosc... Aici te-am putea ajuta seama unde voiau cei doi să a- In fine, veni şi ziua recompen­
Bine câ-s gata" — conchise în cesia l-a chemat pentru a-1 con­ noi... jungâ. Dar, oricum, era hotărît sâ sării. Cînd fu chemat la casierie,
cele din urmă, împachelînd lotul sulta şi pe tehnologul şef, ing. — Vâ mulţumesc foarte mult, meargă pinâ la capăt. văzu pe listele de plată, în drep­
în mapă. Mai pierduse el şi alte Gheorghe Pave), cu care după cîte dar nu-i nevoie sâ vâ pierdeţi ...De data aceasta, făcuse ulti­ tul numelui său — 3000 de lei,
nopţi.. De cind i-a venit ideea ştia, era bun prieten. Au discutat timpul cu mine. Cunosc bine sec­ mele retuşuri, ţinuse cont de toa­ iar in dreptul celor ale ingineri­
inovaţiei prin minte i s-au perin­ ceva împreună şi i-au comunicat ţia. Sînt maistru aici de mai bine te propunerile şi indicaţiile. Aşa lor Ioan Andreescu şi Gheorghe
dat zi şi noapte fel şi fel de so­ câ ideea prezintă interes şi câ va de 12 ani. Am sâ ţin cont de toa­ câ s-a prezentat cu dosarul direct Pavel cîte... 15 000.
luţii. Nu o daiă i s-a întîmplat să mai trebui studiată. te indicaţiile.. la cabinetul tehnic, care urma sâ-1 — Cum, dar inovaţia este a
sară din pat ca un resort, pentru — Vâ rog să-mi spuneţi tot ce supună discuţiei comisiei de ino­ mea ?! întrebă el, pe casier.
a se repezi la masa de lucru şi a trebuie sâ fac — le-a cerut el. Cind s-a prezentat cu toate cal- vaţii pe uzină. Ştia câ din comi­ — Aici scrie câ este şi a lor.
rămîne aplecat asupra ei ore în Vreau s-o duc pînâ la capăt, să sie fac parle şi inginerii Ioan An- Dacă vrei lămuriri întreabă la ca­
şir. Alteori, uita şi de masă şi de ajut uzina, pe oameni... dreescu şi Gheorghe Pavel, dar, binetul tehnic.
tot De altfel, fiecare zi, fiecare — Bine, tovarăşe Topan — i se cum ţinuse seama de observaţiile Şeful cabinetului tehnic îl în-
discuţie cu un coleg mai cu ex ­ adresă şeful secţiei, inginerul Ion lor. nu se îndoia de reuşilâ. Lîmpinâ cu felicitări, şi-i zimbi
perienţă, cu un muncitor mai Andrecscu. Va trebui făcut un P a m f l e t Intr-adevăr, după circa 10 zile amical Fără altă introducere,
vechi, sau inginer, ii aduceau ce­ calcul tehnico-economic amănun­ I s-a adus la cunoştinţă câ ino­ maistrul Paul Topan îi ceru sâ-i
va în plus. ţit. Sâ vezi ce se întimplâ in ca­ vaţia a fost acceptată şi urma sâ explice cum de au apărut cei doi
„coautori" pe dosarul lui, şi de
Acum, cind se îndrepta spre u­ zul cind caracteristicile produsu­ fie experimentată şi aplicată. De ce nu i se dă recompensa cuve­
altfel, făcuse în acest sens toate
zină cu toată documentaţia pusă lui se schimbă, dacă inovaţia poa­ culele şi schiţele, aşa cum l-au pregătirile. nită
la punct, i se părea câ totul n-a te fi extinsă... Or, pentru asta, spus mai înainle, au venit cu alic Experimentarea a decurs foarte — Parâ-ţi bine — îi spuse a-
fost decît un vis plin de peripe­ ai mal avea nevoie de unele aju­ observaţii, cu privire la unele de­ bine, aşa după cum a prevăzut. cesla pe un ton prevenitor. Dacă
ţii. îşi aminti de prima discuţie toare.. talii, la posibilităţile de experi­ Rezultatele au depăşit chiar aş­ nu erau ei, „coautorii"...
avută pe această temă cu şeful de — Mi-au promis câ au sâ nia mentare şi aplicare care, după pă­ teptările lui. După toate calcule­ — Am înţeles...! Poate nu luam
schimb, inginerul Cornel Barbu, rerea lui, erau neesenţiale. Şi le. prin aplicarea şi extinderea î- nimica...
abia venit de pe băncile facultă­ ajute tovarăşul Inginer Barbu, asta, cu atit mai mult, cu cît in­ novaţiei, urma ca productivitatea
ţii S-a arătat de-a dreptul entu­ tehnicianul Vasile Crişan şi încă ginerul Cornel Barbu, tehnicianul muncii pe secţie să crească cu GH. COMŞUŢA
ziasmat. „La punerea în fabrica­ cîţiva, dar mă descurc şi singur. Vasile Crişan, maistrul Ilie Cucui, circa 40 la sută; lunar urmau sâ N. A.
ţie a noilor produse, inovaţia du- Cunosc bine problemele, am citit, muncitorii Nicolae Irimie, Emi- se înregistreze economii la pre­ Fireşte, personajele şi faptele
Frezorul Ion Bura, de la atelierul de sculârie al Fabricii chi­ milale va aduce uzinei economii am studiat... lian Bălan, cei mai apreciaţi din ţul de cost de cîteva zeci de mii din pamfletul de faţă sînt ficti­
de sute de mii de lei", îi spusese secţie, i-au explicat câ există toate de lei. A fost un moment fericit ve. Dar, asemenea aspecte se în-
mice din Orâştic, unul dintre fruntaşii în întrecerea socialistă pc
el. l-a promis că îl va ajuta la e­ — Eu ştiu ? E nevoie de adap­ condiţiile pentru aplicarea ei ime­ pentru el. L-au felicitat toţî mun­ tîlnesc şi in realitate. Bine ar fi
anul 1966. Foto; I. TEREK fectuarea tuturor calculelor şi ex­ tarea la specificul secţiei, de une­ diată şi câ oamenii abia o aş­ citorii din schimb. însă, ca eu sâ n-am dreptate,