Page 85 - Drumul_socialismului_1968_08
P. 85
4 DRUMUL SOCIALISMULUI
TRUPELE STRĂINE SĂ FIE RETRASE DE PE TERITORIUL
CEHOSLOVACIEI. SĂ SE PUNĂ CAPĂT NEÎNTÎRZIAT
INTERVENŢIEI ÎMPOTRIVA POPORULUI CEHOSLOVAC!
POPORUL CEHOSLOVAC SA FIE DECLARAŢIA
IN ULTIMELE 24 DE ORE
. • Cel de-al XlV-lea Congres extraordinar al P.C.
! din Cehoslovacia a ales noul Comitet Central. In prima
1 LĂSAT SÂ CONSTRUIASCĂ
sa şedinţă plenară, noul Comitet Central a a'es prezidiul Comitetului Executiv al Consiliului
său. Plenara a ales in unanimitate pe Al. Dubcek in
funcţia de prim-secretar al Comitetului Central. LIBER SOCIALISMUL IN ŢARA SA! Uniunii Naţionale a Cooperativelor
® Preşedintele R.S. Cehoslovace; Ludvik Svoboda,
şi alte persoane oficiale cehoslovace au plecat la Mosco
va pentru convorbiri cu conducătorii Uniunii Sovietice. Mă p ro n u n ţ cu toată hotâ- decît sâ slăbească această In C o m un icatul dat p u b lic i Agricole de Producţie
lîre a îm p o triv a ocu pă rii Ce u n ita te P entru aceste m o tă ţii, In adunarea p o pu laţie i
• La apelul Congresului al XlV-lea extraordinar al hoslovaciei de către arm a te tive, pentru co n vin g e rile C a pita lei, In D e cla ra ţia M a
P.C. din Cehoslovacia, oamenii muncii din R.S. Ceho le celor cinci ţări p a rtic i mele p o litice de vechi co r ii A d u n ă ri N a ţio n a le cu C om itetul Executiv al Con călcarea flagrantă a Indepen
pante la T ra ta tu l de Ia V a r m unist, doresc şi cer ca po p riv ire la p rin c ip iile de bază s iliu lu i U n iu n ii N aţionale a dentei şl suveran ităţii n a ţio
slovacă au declarat ieri, între orele 12,00 şi 13,00, o gre şovia. Nu pot fi de acord, nu p o ru l cehoslovac frate sâ fie ale p o litic ii externe a Româ C ooperativelor A g rico le de nale a unul stat socialist fră
vă generală naţională de protest împotriva ocupării Ceho pot accepta nici un m o tiv lăsat să-şi desfăşoare opera niei este clar exprim ată Producţie din Republica So ţesc şl îşi exprim ă totodată
care să stea la baza h o tâ ri- de co n stru ire a socialism ului a titu d in e a con du cerii noas cialistă România. în tru n it azi profunda În g rijo ra re în le gătu
slovaciei de armatele străine. Greva generală a decurs în rii com andam entelor acestor în mod lib e r, fără in te rve n tre de p a rtid şi de stat faţă 22 auqust a.c. în şedinţă ex ră cu consecinţele deosebit
deplină ordine. arm ate de a sâvîrşi un act ţia, fără am eslecul a lto r ţâ ri de oouparea Cehoslovaciei. traordinară, adoptă urm ătoarea de grave pe care le poate Im
de agresiune asupra unei în tre b u rile in te rne ale Ce 6Înt cla r s ta b ilite d a to ria şi Declaraţie In leqătură cu eve plica ocuparea m illla ră a Ce
ţă ri socialiste prietene, fră hoslovaciei. Mă unesc Intr-un poziţia p o p o ru lu i rom ân, nim entele din Republica So hoslovaciei.
ţeşti, m em bră şi ea a orga qlas cu toate forţele iu b i tu tu ro r oa m e n ilo r m u n cii de cialistă Cehoslovacia : Interve nţia m ilitară, cu ca
Declarata Congresului extra niza ţie i T ra ta tu lu i de la gerea im ediată a tru p e lo r la oraşe şi sate p e n tru tra ţărănimea cooperatistă popor, racter represiv, în tre b u rile
toare de pace şi cer re tra
A lă tu ri de întreg ul
V arşovia. Repet, nu poate îi
ducerea in via ţă a m ăreţe
inlern e ale unei tărl socialiste,
din
dată de către nim en i nici un străin e de pe te rito riu l Ce lo r sarcini reieşîle din vas România a luat cunoştinţă cu încercarea de a Impune p rin
fe l de e x p lic a ţie a ctu lu i sâ- hoslovac.ei. Să i se lase po tu l program de în flo rire a profundă indignare despre o forţa arm elor schimbarea con
Este
condam nabil
ordinar al P.C. din Cehoslovacia fa p tu l că o ţară care con p o ru lu i cehoslovac d re p tu l R om âniei. Fiecare d in tre cuparea te rito riu lu i R epublicii du că to rilo r de partid şl de
vîrşît.
noi, acolo unde ne desfăşu
in a lie n a b il de a-şi desfăşu
stat. exponenţi consecvenţi ai
tară
Socialiste Cehoslovace,
struieşte socialism ul p rin ra a ctivita te a sa creatoare răm a ctivita te a , vom m u n ci socialistă, prietenă, de către năzuinţelor şl a sp ira ţiilo r po
r m ăsuri proprii, interne, a pentru în flo rire a p a trie i sa cu şi m ai m u ltă d ă ru ire trupele unor state participante po ru lu i ceh sl slovac care l-a
„Către cetăţenii Republicii democraţiei socialiste. Cehoslova Iul lor conducător numai deve daptate la specificul ei, cu le. sub conducerea organelor pe ntru a ne a ch ita de no bila la T ratatul de la Varşovia, ca ales în mod constituţional sl
Socialiste Cehoslovacia. cia nu a incâlcat angajamentele nind cei mai activi organizatori un popor paşnic, d o rn ic de alese, con stitu ţio n a le ale ţâ d a to rie cc ne re v in e : o con re au încălcat p rin c ip iile su dem ocratic, nu poate fl cu n i
Azi, 22 august 1966, a (ost şi obligaţiile sale şi nu are nici ai acţiunilor menite să ducă la lib e rta te , sâ fie ocupată de rii, care sînt singurele fo trib u ţie cît m ai m are Ia în ve ra n ită ţii $1 Independenţei m ic justificată.
deschis Congresul extraordinar in viitor nici un fel de interes retragerea trupelor străine. Pot trupe arm ate ale a lto r ţâ ri. r u ri în d re p t sâ conducă tă rire a econom ică a ţâ rii naţionale, cele mat elem enta In aceste momente grele.
al P.C. din Cehoslovacia, care a in înrăutăţirea relaţiilor cu ţările realiza acest lucru numai dacă şi cu a tît m ai m u lt ale unor poporul pe d ru m u l con stru noastre socialiste. P rin m u n re norm e ale dre ptului in te r C om itetul E xecutiv al Consi
adoptat următoarea declaraţie : socialiste şi popoarele acestora. sint strîns uniţi cu toate forţele ţă ri socialiste ir ii socialism ului. ca mea nu fa c altceva decît naţional. liu lu i U n iu n ii N aţionale al Co
A fost încălcată suveranitatea patriotice, democratice din socie A vîn d în vedere unitatea că servesc id e a lu l socialis
R.S. Cehoslovacă este un stat tatea noastră. Starea de lucruri frăţească ce trebu ie sâ gu In ii m anifest această a ti în numele celor 10 m ilioane opera tivelo r A g rico le de Pro
socialist suveran şi liber care se Cehoslovaciei, legăturile de o- care a început la no) la 21 au verneze sistem ul socialist, tu d in e in de plină concor m u lu i. a tît la lo cu l de m u n de ţărani cooperatori. C om ite ducţie aprobă în unanim itate
lianţă dintre ţările socialiste şi
sprijină pe voinţa poporului ce Tratatul de la Varşovia şi în gust nu poate avea un caracter danţă cu poziţia P a rtid u lu i că. cît şi în lu ptă, dacă va tu l Executiv al C o nsiliu lui poziţia exprim ată în cn-
hoslovac. Suveranitatea R.S. Ce ţelegerile la care s-a ajuns la permanent. Cehoslovacia socia îm i e x p rim pro fu nd a in d ig C om unist Rom ân, adoptată fi nevoie. U n iu n ii N aţionale îsi exprim ă v în tă rile tovarăşului N icolae
hoslovace a (ost încălcată la 21 listă niciodată nu va accepta nare şi în g rijo ra re faţă de în faţa situ a ţie i create p rin deplina adeziune fată de p o li Ceausescu şl declaraţia adop
august a.c., prin ocuparea Ce Ciema şi Bratislava. nici administraţia ocupanţilor, situaţia existentă în Ceho pătrunderea trupe lo r străine IOAN LUP tica internă si externă a Par tată dc călre M area A du na
hoslovaciei de către trupele Unii conducători de partid şi nici ca la putere să fie colabo- slovacia, care nu face altceva forjor, şef de echipă tid u lu i Comunin» Român, faţă re N aţională de sollda rlta’
U.R.S.S^ R.P. Bulgaria, R.D. Ger de stat au fost în mod ilegal ranţii autohtoni care să se spri pe te rito riu l ţâ rii prietene. Uzina R,M.R. Simeria de m ăsurile fntelepte. profund frăţească a poporului rom i
mane, R.P. Polone şi R.P. Unga reţinuţi, izolaţi de popor şi li s-a jine pe forţa ocupanţilor. constructive. întreprinse de cu popoarele Cehoslovaciei în
re. Acest act este motivat prin luat posibilitatea de a-şi exer C om itetul său Central, de C on hipln lo r plină dc abnegaţie
ameninţarea socialismului şi de cita funcţiile. Au fost ocupate u Cel de-ol XlV-lea Congres al s iliu l de Stat, do M area A d u pentru construirea socialism u
faptul că or fi fost cerut de u nele sedii ale organelor centra partidului declară că recunoaşte nare Naţională sl de guvernul lui. pentru reînnoirea în tre g ii
nele personalităţi de conducere le. S-a ajuns în felul acesta la numai pe conducătorii aleşi po VOM RĂSPUNDE PRIN FAPTE tă rii în leqătură cu situaţia v ie ll sociale, p o triv it vo in ţe i
din Cehoslovacia, o samavolnicie gravă. trivit legilor cehoslovace, pe deosebit de gravă care s-a $i a sp ira ţiilo r sale.
preşedintele republicii
Ludvik
Aşa cum a rezultat din decla Congresul cere în mod hotă- Svoboda, pe preşedintele Adu creat In urm a in te rve n ţie i ar
raţia de ieri a C.C. al P.C. din Ce rît să se creeze condiţii normale n ă rii Naţionale şi pe alţii, pre mate în Republica Socialistă E xprim înd acordul deplin fa
hoslovacia, din al doilea discurs pentru activitatea tuturor orga cum şi pe Al. Dubcek în fruntea CHEMĂRII PARTIDULUI Cehoslovacia, act fără prece tă de m ăsurile întreprinse de
rostit la radio de preşedintele nelor de stat şi politice, să fie paitidului. dent în istoria re la ţiilo r din tre conducerea p a rtid u lu i $1 sta
republicii, din declaraţia Adu imediat puşi in libertate cei re ţă rile socialiste. tu lu i, pentru asigurarea apă
nării Naţionale şi a guvernului ţinuţi şi să li se dea posibilitatea Congresul nu recunoaşte nici ră rii cu c e ririlo r socialiste, a
republicii, cit şi din declaraţia să-şi exercite funcţiile. măcar ca membri de partid pe Am fost surprins şi indignat Aşa cum a afirm at tovarăşul cetăţenii pa triei noastre vom M ăsurile sl poziţia luată de m uncii paşnice şl creatoare o
C.C. ol Frontului Naţional, nici In aceste clipe grele, unitatea foştii membri oi C.C., care nu la aflarea ş tirii că forţele ar N icolae Ceouşescu ia aduna face zid in ju ru l p a rtid u lu i şi fo ru rile conducătoare ale poporului român, C om itetul
unul din organele competente popoarelor noastre în jurul parti pot face faţă acestei incercări mate m ilitare apartinînd unor rea oamenilor, m uncii din gu ve rn u lu i nostru $i nu vom p a rtid u lu i si statului nostru si E xecuitv adresează cea mai
de partid sau de stat nu au ce dului devine cerinţa cea mai ar prin care trece astăzi ţara. tari socialiste au îndrăznit să Capitală, folosirea fo rţe i ar precupeţi nici o je rtfă pentru adoptate în unanim itate de înflăcărată chemare m em brilor
rut această intervenţie. zătoare la ordinea zilei, Nici Cerinţa noastră de bază o violeze integritatea te rito ria lă mate a unor ţări socia ca noi si co p iii noştri să trăim călre M arca Adunare N a ţio coo perativelor agricole de
In R.S. Cehoslovacă nu a last prin intervenţia brutală poporul constituie plecarea trapelor a Cehoslovaciei, tară socialistă liste îm potriva unei lă ri socia în continuare în libertate în- nală faţă de evenim entele din producţie, ca să-si înzecească
Cehoslovacia exprim ă adeziu
nici un fel de contrarevoluţie cehoslovac nu a încetat să fie străine. 5» membră a T ra ta tu lu i de la liste frăţeşti este o greşeală ti-o ţară suverană sâ construim e fo rtu rile pentru realizarea tu
şi nu o fost ameninţată con singurul stăpin al ţării sale. Dacă aceste cerinţe nu vor ii Varşovia. profund politică, care aduce societatea socialistă conduşi de nea unanimă, năzuinţele si in tu ro r sa rcin ilo r stab ilite de.
struirea socialismului. Poporul şi Apărarea libertăţii patriei îndeplinite, în special, dacă in Adeziunea noastră, a m edi p re ju d icii m işcării m uncitoreşti pa rtidu l nostru. teresele fundam entale ale în către Congresul al ÎX -lea al
partidul erau capabile ;ă rezol noastre socialiste este nu numai timp de 24 de ore nu vor începe cilo r si în tre g u lu i personal a! mondiale. tregu lu i nostru popor. Ele dau P artid ului Com unist Român a-
ve probleme apărute, aşa cum o chestiune a comuniştilor, insă convorbirile cu privire la pleca spita lu lui este totală fată de M ai pot lin e arma în m ină da EŞANU ÎOSIF, olas ra ţiu n ii <1 noi considerăm g rlc u ltu rii cooperatiste.
a dovedit-o încrederea de care o tuturor cehilor şi slovacilor şi rea trupelor străine cu reprezen- poziţia patriotică, profund m ar- că cineva, oricine ar fi el, ar doctor în ştiinţe medicale, că reprezintă calea unica pen Asigurăm C om itetul Central
s-a bucurat noua conducere a a celorlalte minorităţi naţionale, tonţii de partid şi de stat le xist-leninistă a conducerii încălca graniţele de stat ale directorul Spitalului unificat tru soluţionarea po zitivă a si al Partidului. C o nsiliul de
partidului in frunte cu Al. Dub a tuturor muncitorilor, ţăranilor, gali şi dacă tovarăşul Al. Dub noastre dc partid şl de stat. lărdl mele. îm preună cu to ţi Petroşani tua ţiei create, în co n form ita Stat si guvernul ţă rii, pe to
cek. intelectualilor şi tineretului, a tu cek nu va prezenta popoiului in te cu p rin c ip iile care trebuie varăşul N icolae Ceauşesni,
Ba, dimpotrivă, s-a trecui la turor cărora le este dragă viaţa timp util o declaraţie cu privire să stea la baza re la ţiilo r d in personal, că întreaga ţă
tre popoarele ţă rilo r socialis
realizarea ideilor de bază mar- liberă şi demnă socialistă. la aceasta, congresul adresează te, a re la ţiilo r m arxist-leninis- rănim e. cadrele de spe
xist-leniniste privind aplicarea Comuniştii îşi pot exercita ro- un apel ca toţi oamenii muncii te din tre pa rtidele com uniste cia lişti din agricultură, uniu
declare vineri, 23 august, la ora Forjele armate romane îşi exprimă şţ m uncitoreşti. n ile cooperativelor agrlco-
sub conducerea comuniştilor să
Ie nu-şl v o r precupeţi e fo rtu
Comunicat cu privire la şe 12,00, o grevă generală naţio de intelectualitate, întreaga ţă rile pentru înfăptuirea tu tu
A lă tu ri de clasa muncitoare,
nală de protest.
ro r m ăsurilor m enite să asi
Concomitent, congresul hotă deplina adeziune fajă de politica rănim e cooperatistă condamnă gure în flo rire a continuă a
dinţa noului Comitet Central răşte că, în cazul neacceptârii cu vehementă amestecul inad României socialiste, apărarea
cerinţelor sus-amintite, vor fi lua
te noi măsuri, iar după alege m isibil 1n tre b u rile interne ale fiin ţe i noastre naţionale. se
curitatea poporului român.
PRAGA 23. — Coresponden nimitate pe Alexander Dubcek rea noului C.C. împuterniceşte internă şi externă a P. €• R. popoarelor Cehoslovaciei, în
tul Agerpres, Eugen lonescu, in funcţia de prim-secretar al noul for ales să realizeze aceste
transmite : Radio Praga liberă Comitetului Central. măsuri, fiind singurul reprezen A lă tu ri de Între g u l popor,
a difuzat următorul comunicat 3. — Plenara l-a ales pe Va- tant legal al partidului. Congre m ilita rii fo rţe lo r noastre ar m aior C onstantin Petcu a spus: d a p rin tr-u n tratat de alianţă
cu privire la şedinţa noului Co nek Silhan in funcţia de se sul se adresează tuturor comu mate îşi exprim ă deplina lo r „Ţ ă rile ale căror forţe armate si asistentă mutuală. Această DECLARAŢIA
mitet Central : cretar şi i-a încredinţat direcţia niştilor şi tuturor cetăţenilor, ce- adeziune fată de p o litica in te r au dezlănţuit agresiunea îm po in te rven ţie nu poate avea nici
1. — Comitetul Central, ales partidului în timpul absenţei pri rindu-1e să păstreze in continua nă şi externa a P artidului Co triv a Cehoslovaciei, au încă l o ju s tific a re ” .
de cel de-al XlV-lea Congres mului secretar Alexander Dub re liniştea, ordinea şi disciplina m unist Român, fată de pozi cat cu bru ta lita te prevederile In continuare, v o rb ito ru l a
extraordinar, reunit tirziu în cek. şi să nu admită ca din partea ţia sa p rin cip ia lă adoplală în T ra ta tu lu i de’ la Varşovia, p rin sp u s: „Sîntem m îndri de po Comitetului Central al Uniunii
noaptea de 22 august în prima 4. — Plenara Comitetului Cen noastră să fie comise acte care legătură cu evenim entele din c ip iile acestui im portant docu ziţia fermă, prin cip ia lă adopta
sa şedinţă plenară,. a ales pre tral a luat măsuri politice şi ad ar putea să provoace daune se ment. Cum se poate ca pe baza tă de conducerea p a rtid u lu i şi
zidiul său in următoarea compo ministrative in vederea soluţio rioase, atil statului, cit şi cetă Cehoslovacia. unui tratat defensiv, conceput statului nostru în legătură cu
nenţă : Dubcek, Smrkovsky, Cer- nării situaţiei politice grave ac ţenilor. In u n ită ţi şi in s titu ţii m ilita ca un instrum ent d “ apărare situaţia din Cehoslovacia. Sln- Tineretului Comunist şi Consiliului
nik, Spocek, Kriegel, Simon, Ci- tuale. Congresul trasează tuturor or re au continuat şi continuă să Îm potriva unei eventuale agre tem m îndri de întreaga p o li
sar, Sik, Slavik, Hrdinova, Litera, 5. — Plenara Comitetului Cen ganizaţiilor şi organelor de aibă loc adunări de partid des siuni im perialiste să se acţio tică internă şi in te rna ţiona lă a
Sadovsky, Colotka, Sîlhan, M a- tral, care este unicul organism partid sarcini de a realiza intru chise. Prin cu vîn tu l lo r, com u neze îm potriva unui stat socia p a rtidu lui. Nc angajăm ca toa Uniunii Asociaţiilor
tejicek, Kabrna, Hejzlar, Gold- conducător al Partidului Comu totul această hotărire". n iştii, m ilita rii de toate gradele list aliat care figurează p rin tre te m ăsurile luate de partid şi
stucker, Vojacek, Hubl, Moc, Si- nist între congrese, a invitat Din cei 1095 delegaţi prezenţi îsi manifestă — în num ele în m em brii fondatori al O rganiza guvern să fie aduse la înde
mecek, Husak, Zrak, Tazky, Pa- organizaţiile de partid la toate la adoptarea declaraţiei, 1094 tregu lu i personal al armatei — ţie i T ra ta tu lu i de la Varşovia ? p lin ire la tim p şi Ireproşabil". Studenţilor din România
vlenda, Turcek, Samel. nivelurile să urmeze directivele s-au pronunţat pentru, iar unul Încrederea si devotam entul In aceste zile se petrec eve ★
2, — Plenara a ales in una- singurului Comitet Central legal. s-a abţinut de la vot. nem ărginit fată de politica nim ente de o deosebită g ra vi Dînd expresie sentim entelor
partidului. tate. M isiunea noastră de m i şl g in d u rilo r sale, la adunarea Profund indignaţi de ocupa ţii ca OTganele conducătoare
★ lita ri şi com unişti este de a com uniştilor de la o unitate de rea R epublicii Socialiste Ceho de partid şi de stat legale sS-si
Cuvîntarea adresată de Ludvik G eneralii si o fiţe rii din M a sta vig ile n ţi de strajă interese transm isiuni, iocotenent-colone- slovacia de forte armate ale u exercite n e stîn je n il funcţiunile,
rele stat m ajor al Portelor lo r poporului român, cu ce riri lu l Vasile Brădiceanu a spus: nor ţă ri socialiste, C om itetul respectarea dre ptului Inaliena
„D urerea şi protestul meu sînt
C onsiliul
b il al popoarelor ceh şi slovac
Central U.T.C. şi
lor sale revo lu tiona ie , indepen
Arm ate ale R epublicii Socia dentei şi suveran ităţii patriei cu atît mai puternice, cu cit U.A.S.R., în numele în tre g u lu i dc a hotărî singure asupra căi
Svoboda poporului cehoslovac liste România, com unişti $i fără noastre socialiste*’. această in te rve n ţie m ilitară a solidaritatea deplină . cu po lo r de dezvoltare şi construc
tine ret din România, exprim ă
do partid, in Însu fleţite adu
fost săvlrsilă în tr-o tară in care
ţie a socialism ului. Sînt ce rin
nări, şi-au exprim ai în unanim i „îm i exprim profunda sim poporul muncea cu hărnicie de porul, cu tine retul şi studenţi ţe im perioase ale acestui m o
tate indignarea fală de actul p a tie ,. a spus generalul Emil gospodar la îndreptarea unor mea Cehoslovaciei socialiste
PRAGA 23 (Agerpres). Pos dinea fată de reprezentanţii semnul în tre b ă rii însăşi exis de ocupaţie m ilitară a Ceho Iepure, faţă de eroism ul şi cal ment dram atic pentru cauza
tu l de radio Praqa liberă a Irupelor străine. Vă cer ca tenţa rep ub licii noastre socia slovaciei de călre forţele ar mul cu care poporul frate ce stări de lu cru ri negative, moş frăţeşti, dezaprobarea fermă sl socialism ului şi păcii şi slnlem
tenite din trecut, pentru a asi
protestul ho tărit fată de in te r
statul
m îndri că pa rtidu l şi
transm is vin e ri dim ineaţă u r prin poziţia voastră conştientă liste si mersul pe mai depar mate a cinci lan socialiste. Ei hoslovac, armata sa parcurg gura victo ria deplină a socia venţia m ilitară, act fără pre nostru s-au pronunţat ferm si
din
mătoarea cu vlntare adresată să s p rijin iţi crearea c o n d iţii te pe calea dezvoltării plena au dat glas totalei lor adeziuni aceste evenim ente grave tim pul lism ului. N im ic nu poate ju sti cedent în re la ţiile dintre ţă rile prom pt pentru realizarea lor.
istoria patriei lor. In
de preşedintele R epublicii Ce lor favorabile pentru apro rei din ianuarie a C C al la poziţia P artidului com unist războiului a n tih itle rist mi-am fica in te rven ţia armată contra socialiste, încălcare flagrair.ă Sîntem pe deplin conştienţi
hoslovace, Ludvik Svoboda. piatele con vorb iri complicate. P C .C şi a gu vern ulu i român, anqa- dat seama de dragostea fie r unui stat socialist I". a norm elor elem entare ale că este datoria noastră să m un
poporului cehoslovac. Trebuie să tntelcqem cu to Presupun că ne vom înapoia jindu-se să lupte cu toată ho- binte a popoarelor Cehoslova „M ă stăpîneste o mare m în- dreptului internaţional şi ale cim cu în su fleţire pentru în
„D ragi concetăţeni, ii! că acum este vorba de gă încă în cursul acestei seri. La tărîrea pentru traducerea în ciei fată de tară, fată de cau drie — a spus locotenent-co- re la ţiilo r dintre popoare. făptuirea program ului de dez
sirea unei Ieşiri cinstite şi înapoierea mea voi inform a viată a m ăsurilor stabilite de lonelul Ion Gavăt din aceeaşi voltare şi în flo rire m u ltila te ra
Ie ri 22 auqusl am avut con conducerea dc partid si dc stat za lib e rtă ţii ei. Iată însă că Îm preună cu întreg ul popor,
demne din această situaţie, orqanele constituţionale şi pe unitate — pentru poziţia plină lă a României socialiste. de ri
v o rb iri cu reprezentanţii U n iu pentru a fi orietnd gata de a in aceste zile poporul frate ce tin e re tu l nostru a p rim it cu vie
care poate avea consecinţe voi toţi, dragi concetăţeni des de dem nitate a p a rtid u lu i nos dicare a ei pe noi trepte ale
n ii Sovietice la Praqa In le apăra cu toată dîrzenia fiin ţa hoslovac este nevoit să îndure satisfacţie şi unanim ă adeziune
tru care apără cu
ferm itate
gătură cu rezolvarea situaţiei dram atice pentru poporul şi pre rezultatele co n vo rb irilo r naţională a poporului român, o nouă in te rven ţie armată, de p rin c ip iile generoase m arxist- poziţia p a rtid u lu i şi g u vern ulu i c iv iliz a ţie i m ateriale şi s p iri
create p rin intrarea trupelor patria noastră, că se a(U sub m ele” . integritatea graniţe lor de stat data aceasta — de neînchipuit nostru fată de aceste grave e tuale
leniniste. Este o cinste şi o-
In reînfiinţarea gă rzilo r pa
U n iu n ii Sovietice sl ale celor ale pa triei noastre socialiste. — chiar din partea unor ţări noore să Iii membru ai Parti venim ente, precum şi m ăsurile trio tice înarmate ale m uncito
la lte ţă ri pe te rito riu l Ceho In cu vîn tu l său, qeneralul- socialiste, legate de Cehoslova- dului Com unist Român". stabilite pentru asigurarea rilo r, ţăranilor şi in te le ctu a li
slovaciei si îndeosebi în p ro Grevă generală naţională m uncii paşnice, creatoare a po lo r vedem încă o recunoaştere
blema re in sla u ră ril funcţionă porului, peniru asigurarea in a eroicelor tra d iţii înscrise de
r ii norm ale a orqanelor consti dependentei şi su ve ra n ită ţii na înaintaşi în lupta pentru e li
tuţionale ale R.S. Cehoslova de protest împotriva ocupării ţionale a patriei noastre. berarea patriei, pentru asigu
ce. Deoarece aceste con vorb iri Declaraţia lui Vanek Silhan T in e rii României socialiste rarea independentei şi suvera
nu au dat rezultate satisfăcă ţării de către trupe străine — m uncitori, ţărani, elevi, stu n ită ţii pa triei noastre.
toare, în cursul nopţii, de a denţi, intelectuali, indife rent In numele în tre g u lu i tineret
cord cu guvernul, care s-a în de na ţionalitate — susţin în al patriei facem ieqăm înt (ii
PRAGA 23 (Aqerpres). La PRAGA 23 (Aqerpres). Pos lă rile socialiste. N oi nu vrem precum sl Iul Husak si Dzur, tru to iu l p rin c ip iile de bază ale
tru n it la Hrad şt se află si a al Cehoslovaciei si dacă A le tu l ,,Radio lib e r al P.C. din o să trăim în ostilitate cu nici fala p a rtid u lu i şi poporului ca
cum In şedinţă, am cerut să apelul Conqresului al X lV -le a xander Dubcek nu va avea po care îl 'însoţesc sl care au p o litic ii externe a României, strîns unit» în ju ru l Com ite
extraordinar al P artidului Co raşul Praqa” . recepţionat In o tară. nici chiar cu cele ca fost aleşi în noul Com itet Cen consfinţite în Declaraţia sesiu
am con vorb iri directe cu cei sibilitatea să prezinte In mod capitala cehoslovacă, a de tu lu i Central al P artidului Co
mal În a lţi reprezentanţi ai m unist din Cehoslovacia, care lib e r poporului cehoslovac o re se com portă în prezent fa lra l. In ceea ce-l' priveşte pe nii extraordinare a M arii A d u m unist Român să fim gata pen
a avui loc )a Praqa în ziua de, clarat că Vanek Silhan, îm pu tă de noi ca in am ici” . ce ila lţi m em bri ai fostului nări N aţionale din 22 august
U R S S. declaraţie cu p riv ire la înce tru a apăra cuce ririle revo lu
22 auqusl, oam enii nuincii din perea tratative lor. te rn icit de Congresul e xtra o r Cel de-al X lV -lea Congres prezidiu, care fac parte din a.c., p rin cip ii izvo rlte din as
Astăzi dim ineaţă ambasado ţionare ale României socia
R S. Cehoslovacă au declarat Tim p de o oră. în lre 12,00 dinar al P.C din Cehoslova a cerut, în prim ul rlnd, a a tre în so ţito rii lu i Svoboda, p ira ţiile cele mai fie rb in ţi ale
ru l U.R SS la Praqa a trans liste.
vincTi, 23 auqust, între orele şi 13,00 în ziua de 23 august cia, să-l înlocuiască pe A. m in tit V. Silhan. „retragerea C om itetul Central va adopta poporului nostru de unitate cu
mis poziţia pozitivă a condu 12.00 si 13.00 o qrevă gene Dubcek, în absenţa acestuia, a im ediată a tru p e lo r de ocupa faţă de ei o atitudine în func toate ţă rile socialiste, de pace Tînăra noastră generaţie, îm
cerii sovietice fată dc această activitatea a fost oprită com şi prietenie cu .toate popoarele preună cu întregul popor, spri
rală naţională de protest îm po plet atît la Praqa cîl şi în precizat că form ula unei ,,neu ţie ” . problemă „asupra căreia ţie de poziţia pe care aceştia
propunere. Îm preună cu mine tra liză ri a Cehoslovaciei” nu nu există un com prom is po o v o r adopta in negocierile si care corespund pe deplin jină e fo rtu rile neobosite ale
pleacă la M oscova si alte triva ocupării Cehoslovaciei întreaga tară C irculaţia pe a fost reţinută de Congresul sibil. cu ţoale că noi sîntem de la Moscova, adaugă postul intereselor vitale ale om enirii. P artidului Comunist Român, pă
de arm atele străine. In apelul
persoane oficiale cehoslovace. <tiă/.ile Praqăi a fost în In aceste momente grele, Co trunse de o înaltă p rin c ip ia li
Conqresului sc preciza că gre treruptă. C olectivele în tre P.C. din Cehoslovacia, deoa realişti. Dar. noi nu ne opu de radio. tate şi g rijă pentru salvgarda
Am inform at poporul des va va fi declanşată dacă nu p rin d e rilo r nu au părăsit lo rece, a spus el, „ne utralitatea nem unui acord rezonabil” . Această declaraţie a lut m itetul Central a! U.T.C. si rea prieteniei şl u n ită ţii ţă rilo r
pre această călătorie. Mă a vor fi îndeplinite cerinţele curile de muncă. In cursul nu garantează încă integritatea In ceea ce priveşte pleca Vanek Silhan. indlcînd că Co C onsiliul U.A.S.R. îşi alătură socialiste, a partidelor com u
dresez vouă tu tu ro r cerfn- p a rticip a n ţilo r la Conqres de a grevei au sunat sirenele şi unei ţări, aşa cum a dovedit rea preşedintelui Svoboda la m itetul Central al PC. din glasul tu tu ro r celor care cer niste si m uncitoreşti pentru
du-vă să s p rijin iţi acţiunile fi retrase trupele străine din claxoanele autom obilelor. au isto ria ” . Moscova. „Radio lib e r al P.C. Cehoslovacia nu a reţin ut retragerea neîntîrziată a tru consolidarea în tre g u lu i front
mele în continuare. Vă cer Cehoslovacia, de a se începe băl ut clopotele catedralelor. „Tragedia actuală a Ceho din oraşul Praga” . citin d cu pelor ocupante, încetarea o ri antiim perialist, e fo rtu ri izvo rî-
tu tu ro r să păstraţi calm ul si în decurs de 24 de ore con După cum au anunţat postu slovaciei, a subliniat V. S il vin te le lui V. Silhan, sublinia form ula unei „n e u tra liz ă ri” a cărei ingerinţe In tre b u rile in te din responsabilitate M ă de
s ă .d a ţi dovadă de reţinere ca v o rb iri cu p riv ire la plecarea rile de radio din Praqa, Brno, han, p o triv it aceluiaşi post dc ză că C om itetul C enlral al Cehoslovaciei, dezm inte o pre terne ale Cehoslovaciei, a ma interesele vita le ale poporu
să nu aqravali pTin nici un trupe lo r străine, co n vo rb iri la G ottw aldov şi Ostrnva, greva radio, trebuie să constituie P artidului ;comunlst a acordat cedentă declaraţie atribuită de su rilo r represive luate îm p o tri lui, ale naţiunii noastre socia
fel de acte sau p o ziţii situa care să participe reprezentan generală a decurs în deplină p rile ju l unei m odificări p ro întreaga sa încredere preşedin un alt post de radio lu i V a va conducătorilor de pa rtid şi liste, ale cauzei socialism ului
ţia din tara noastră şi a titu ţii de partid şi dc stal leqali ordine. funde a ra p o rtu rilo r dintre telui R epublicii Cehoslovace, nek Silhan. dc stat, asigurare^ p o sib ilită şi păcii în lume.
BCDACJ1A 01 ADHINX6TBAT1A ZIABCTZ.UI • *tr. Dr. Pklrti r „ . . . kt. t.i r i P i B i m i lotrcorlod-iea ooilgraflcA Huoedoara—Dev^,