Page 86 - Drumul_socialismului_1968_08

p£ LtCTUr\.-i

PROLETAR] DIN TOATE TARILE UNITI-VA I
Intîlnire între tovarăşii

9

Nicolae Ceausescu si I.B. Tito

9 9

La 24 august a avut loc la Vrşoţ (R.S.F. Iu­ Kardeli, membru al Consiliului Federaţiei, mem­
goslavia), inlilnirea între tovarăşi Nicolae bru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Mialko Todoro-
Ceauşescu, secretar general al C-C. al P.C.R., vici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al
preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­ UC.I-, Veliko Vlahovicî, membru al Consiliului
cialiste România, ţi losip Broz Tito, preşedintele Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I.,
R.S.F. Iugoslavia, preşedintele U.C.I. Vladimir Popovici, membru al Consiliului Fede­
La convorbiri au participat, din partea română, raţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., şi
Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, lakşa Petrici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în
al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vice­ România.
preşedinte al Consiliului de Stat, Vasile Şandru, La întilnire s-a efectuat un schimb de păreri
adjunct al ministrului afacerilor externe al Re­ privind problemele relaţiilor bilaterale şi proble­
publicii Socialiste România, şi Aurel Mâlnâşan, mele actuale internaţionale care intereseazâ cele
ambasadorul României în Iugoslavia. douâ ţări.
Din partea iugoslavâ au participat Edvard (Agerprns)
ANUL XX. NR. 4244 DUMINICA 25 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI

NICI UN METRU CUB „URMAM CIJVINTUL

Mc (oda

DE MASĂ LEMNOA­ noua dc PARTIDULUI, ÎI ACORDĂM

am elio­ ADEZIUNEA ŞI PRINOSUL

SĂ DEPRECIATA I
Se conturează rare a
primul cazan al
plantelor MUNCII NOASTRE4
Termocentralei
In în t r e p r in d e r ile fo r e s tie r e E leclul horm onului go-
de la Mintia nadolrop corial asupra Z ilele acestea, mai m ult ca consemnează tn rap ortul ganizalor al procesului de gust au fost produse pesle
din ju d e fu l n o s fru plantelor şl anim alelor, oricind. m uncitorim ea din tara schim bului mersul intensiv al producţie. ne prevederile plan ulu i la zi (843
descoperit dc prof. dr.
tone fontă, otel, lam inate, cocs
fău­
noastră, aceşti m inunaţi
— Sîntem bucuroşi —
ora 21.45
agregatului. La
o
Primul cazan care va docent V ic to r Preda, ra ri ai tu lu ro r v a lo rilo r mar nouă descărcare, un nou pas relata el — că avem cinstea şi aglomerat, toate p u rtîn d - ca­
furniza abur industrial membru corespondent al le ria le şl spiritua le care îm ­ spre cel mai mare v lr l de de a lam ina blum u rile încăl­ lific a tiv u l : de cea mal bună
pentru producerea ener­ In tre bogăţiile naturale ale m ic si cauzează pierderi im ­ Academ iei, a fost a p li­ bogăţesc şi Înnobilează glia producţie. Furnalistuî şi teh­ zite pentru prim a dală în cup­ calitate. Sînt noi . v a lo ri adău­
giei electrice la viitoarea ju d e ţu lu i nostru, fondul fores­ portante de masă lemnoasă. cat cu succes, pentru strămoşească, face cea mal nicianul declară : toarele 9 şl 10. Incepfnd ■ de gate şiragului de re a liz ă ri, ale
centralâ termoelectrică de tie r se numără p rin tre cele D intr-o analiză făcută la prim a dată, la In s titu ­ înaltă şi mai sem nificativă de­ — De-a lu ng ul a lîto r ani de astăzi capacitatea de încălzire iuinedorenilor. -s, ,
la Deva-Mintia işi preci­ mai principale. Pădurile în­ cele patru întrep rind eri fo­ tul agronom ic „D r. Petru m onstraţie de dragoste şi ata­ strădanii, oam enii noşlrî au a cuptoarelor creşte cu 20 la Peste tot, în. marele com ­
zează pe zi ce trece con­ tinse pe suprafeţe m ari au restiere — Orăstie, Deva. Ha­ G roza" din C luj. In u r­ şament profund faţă de con­ învăţat să muncească cu dă­ sută. Aceasta face ca şi pro­ binat hunedorean, ,am . tn-
turul. Aici s-a terminat de dat posibilitatea d e zvoltă rii ex­ ţeg şi Petroşani — din jude­ ma experim entelor ca­ ducerea p a rtid u lu i şi statului, ru ire şi cu draqă inim ă pentru ducţia să sporească. Din 22 au­ tiln it aceeaşi atmosferă im ­
montat tirajul I, cum ii p lo a tă rilo r forestiere, creşterii re au durat Uţnp de 11 faţă de p o litica sa. politică n răsplăti via la pe care o gust si pînă acum am dat pes­ presionantă, punctată' cu v i­
spun montorii, care repre­ ponderii acestui sector în an­ lu i Hunedoara, a rezultat că ani s a creat o metodă îndreptată spre apărarea în a l­ te plan 1R0 tone laminate. zib ile realizări. Nu putem re ­
zintă o etapa importantă sam blul economiei ju de ţu lui. la începutul lu nii a p rilie a.c. nouă de am eliorare a telo r idei ale m arxism -leninis- trăim . Pentru noi, p o litica La se rviciu l producţie, aco­ da în cuvinte entuziasm ul, ge­
construcţia cazanului. A vînd în vedere co n d iţiile existau practic un număr de plantelor. Prin tratarea p a rtid u lu i este o flacără vie lo unde se centralizează pe
I executarea acestui o­ 210 parchete nelichidate din porum bului cu horm on m uluî. a destinelor ţării, socia­ care lum inează drum ul în tre ­ un uriaş gra fic în m ii şi m ii neral ce domină „cetatea o te ­
biectiv s-au ridicat in blo­ specifice de refacere a aces­ anul 1967 ş i.m a i vechi. V o lu ­ gonadolrop corial şi a­ lism ulu i si păcii în lume. gul»»? popor spre prosperitate de cifre a clivitalea laborioasă lu lu i" în aceste zile, entu­
curi mari şi montat pinâ tei bogate resurse nalurale. m ul masei lemnoase răm ase.în plicarea cosangvinizărli Recunoscuţi de-a lungul a­ si proqres. Noi înţelegem să ziasm care sfe revarsă ca . un
la cota finală de 40 m caracterizată p rin tr-o perioadă aceste parchete se ridică la n ilo r ca un detaşamenl de fim mereu a lături de partid, a oam enilor dc pc platform ele adevărat torent de, adeziune,
destul de îndelungată. în faţa s-a redus considerabil fru n le în lu p ta * pentru . refa­ să-l urmăm cu credinţă, să o ţe ln riilo r şl furnalelor, de la devolam ent şi ‘ cinstire . pentru
circa 1500 tone construc­ im presionanta cifră de 290.000 perioada necesară fo r­ po sturile de comandă ale la-
ţii metalice. în tre p rin d e rilo r forestiere stă m etri cubl. cerea ţări», pentru dezvoliarc punem întreaqa măsură a pu- P artidul Com unist Român.
sarcina v a lo rific ă rii depline si Deşi pentru remedierea a­ m ării dc lin ii noi. cu imuetuoasă şi pentru pro gre­ le rilo r noastre la sporirea pro ­ m inoarelor, se raportează m i­
Sub îndrumarea şi asis­ p ro prie tăţi biologice sta­ nut de m inut realizări, succe­ L. VISKI
tenţa tehnică a ingineru­ c it mai superioare a masei cestor stări de lu cru ri s-au în­ bile. N o ii h ib rizi rezul­ s u l accelerat al econom iei na­ ducţiei de m elal. se. Notăm la p id a r: In cele trei GH. I . ' NEGREA
lui Vasile Puia şi a mais­ lpmnoase din parchetele ex­ treprins dc către * M.E.F. prin taţi au rădăcini mai de­ ţionale romaneşti, siderurgîş- Cuptoarele noi» o ţe lă rii ne schim buri ale zilei de 23 A u ­
trului Alexandru Mezin, ploatate. In bună parte, aceas­ Inspectoratul silv ic judeţean se, sin i vig uro şl şl asi­ lii hunedoreni impresionează înllm pin ă cu cio coiu l cunos­ n : p a n a it e s c u
brigăzile de montori au tă sarcină s-a m aterializat în unele m ăsuri de im pulsionare prin adeziunea deplină la po­ cut. ne întrerupt al resp iraţie i
Snceput acum lucrările la fiecare an p rin creşterea vo­ a a cţiu n ii de lichidare a par­ gură, In medie, un spor litic a p a rtidu lui, prin e fo rtu ri­ trepidante, accelerată în aces­
tirajul II al cazanului. In lu m u lu i sortim entelor cu valoa­ chetelor, totuşi trebuie să a­ dc recoltă de 47 la şu- le înzecite care le depun pen­ te zile.
acest fel s-a creat front re superioara în to ta lu l ma­ preciem că aceasta se desfă­ lă, fată dc lin iile o b ţi­ tru a aşeza la tem elia econo­ In noaptea zilei de 23 A u-
de lucru şi pentru con­ sei lemnoase puse în lucru. şoară în mod necorespunzător. nute num ai prin cosang- m iei tă rii tăria m iilo r de to ­ nust, este realizat un record.
structori, aceştia puţind e­ S-a reuşit astfel ca din aceeaşi S-a mers pe linia atacării par­ vinlzare. Lucrările sa­ ne de melal. Echipa condusă de p rim -lo p l-
fectua lucrările de închi­ cantitate de lemn exploatată chetelor cu volum de lucru va n ţilo r clu je n i au stlr- Z ilele de sărbătoare na ţio­ lo ru l V ic to r Seres, din schim ­
dere a halei, necesare să se obţină v a lo ri mal m ari, N. FLORESCU nit un deosebit interes nală au p rile ju it pentru side- bul m aistrului Sim ion Cîzu. a
desfăşurării activităţii de com parativ cu anii anteriori, in lumea ştiin ţifică. ru rn isti înfăptuirea unor noi realizat o reducere a duratei
montaje şi instalări de uti­ tocmai datorită unei mal bu­ realizări, oglin dite în sule si
laje în perioada de iar­ ne sortări şi debitări a lem­ (Agcrpres) m ii de tone de otel. fontă si dc elaborare la o şarjă de
nă. Concomitent, a înce­ nului. lam inate. A tît de trepidantă otel calmat, cu aproape două
put şi preasamblarea la Dar toate aceste măsuri nu au sl spornică este munca otela- ore. Aceasta înseamnă rite v a
sol a carcasei cazanului epuizat practic p o s ib ilită ţile de rilo r, a fu rn a lis tilo r sl a la- sule de tone de oţel adăuqate
nr. 2 care face parte din creştere a gradului de v a lo ri­ .m lna to rikvr^.Jn cît atunci cînd pe p ra ficu l depăşirilor, la con­
primar efapâ de construc­ solidarea Izbîuzllor tem eliei
ficare a fondului forestier. nu se stinsese ecoul zecilor
ţie a termocentralei. Se Spunem aceasta avînd în ve ­ de m ii de nlasuri ale hun^do- de p1nă acum
lucrează în ritm susţinut dere faptul că în u ltim u l tim p re n ilo r p a rticip anţi la demon­ C uptorul 6 al oţe lăriel a fost
Ir» montarea barelor de la se constată un num ăr tot mai straţia închinată sărbătorii e li­ dat tn p rim ire zid a rilo r pen­
mare de abateri de la in stru c­ berării patriei, cifrele înscrise tru reoaratio la rece
staţia de 110 kîlovolţi şi
ţiu n ile de exploatare a pădu­ pe graficele purtate de coloa­ — T oţi oam enii din secţia
a altor utilaje de la cen­ rilo r. Printre aceste abateri se ne erau m ult depăşite. noaslră - ne spunea Inqinerul
trala de medie şi joasă numără şi nelichidarea parche­ D irectorul general al com ­ îoan A rqint. ad ju nctul şefului
tensiune. te lo r a trib uite spre exploata­ bina tu lui, tovarăşul inginer de secţie la cuptoare indus­
re în tre p rin d e rilo r forestiere. N eculai Aqachl, aprecia astfel tria le — au asaltat pur sl
A nual, după cum se ştie, desfăşurarea a c tiv ită ţii din a­ sim plu acest cuptor pentru a-1
în tre p rin d e rilo r forestiere 11 se ceste zile. reda producţiei cit mai repe­
atrib uie o cantitate de masă — C aracteristica principală de. Aceasta ne dă convinqe-
0 importantă lemnoasă spre exploatare în a m uncii noastre esle asigura­ rea că cele două ore pe care
d ife rite parchete. Conform in ­ rea celor maî bune con diţii lo-a făcut in plus fiecare
vor
schimb la reparaţia Iui,
perfecţionare stru c ţiu n ilo r date de M in is ­ pentru toate secţiile, pentru răsplăti cu cîtevo zeci de to ­
terul Economiei Forestiere, In-'
toate schim burile si fo rm a liile
tre prind erile trebuie să predea dc lucru A vem satisfacţia de­ ne de otel e fo rtu rile noastre.
tehnică aceste parchete inspectoratului plină ră m arile agregate au La qru pu l de lam inoare, si­
silvic, com plet libere, pentru un puls viguros, im presionant, lueta nouă. masivă sl im pu­
a se putea efectua plan tă ri In că to ţi oamenii noştri dove­ nătoare a blum in qu lui dc
Pe bazo unor studii şi vederea refacerii fondului fo­ desc o înaltă disciplină, un t 300 mm domină peisajul
experienţe efectuate de restier. Dîn păcate însă In înalt sim t ol datoriei. P rin ^a - T radiţia si efervescenta m uncii
maî mult timp, maistrul practica în tre p rin d e rilo r fo­ ceasla exprim ăm în (apte că pe care au lăsat-o constructo­
Mihai Popa de la atelie­ restiere s-a încetăţenii un ob i­ sld e ru rq lştii noştri sînt alături rii eMe continuată si 1 se a-
rul de reductoare al Fa­ cei de a nu respeqta aceste cu toată fiin ţa lo r de condu­ dauqă noi valenţe de h ă rn i­
bricii chimice din Oraş- Instrucţiuni. Ca .urm are. In cerea p a rtid u lu i si gu vern ulu i, cie şt succese. M a istru l cupto-
tie a inlocuit coroanele parchete răm în nodale în p ro ­ răspund cu entuziasm chem ării rar Radu C ărbunarii a ve n it
din bronz de la reductoa- ducţie unele m ateriale, de o ­ secretarului, general al p a rti­ aici cu dorinţa arzătoare de a
rele de turaţii, produse bicei de calitate Inferioară, dului. tovarăşul N icolae struni acest aqreqat modern,
aici, cu altele din aliaj de cum sînt arbori cu procent de Ceauşescu. de a ne înzeci c- do a stabili recorduri demne
aluminiu. Experimentată
lemn de lucru mal redus, sub­ fn rtu rile pentru propăşirea şi de un asemenea gigant al
la Combinatul chimic Vic­ ţiri, v îrfu ri. crăci groase etc., în flo rire a pa triei socialiste siderurgiei.
toria şi la Uzinele Colo- care sînt îm prăştiate în p a r­ A firm a ţiile dire cto ru lu i ge­ Ce impresionează aici este
rom Codlea, noile produ­ chete pe întreaqa lo r supra­ neral au un puternic suport faplul ca la po sturile cheie lu ­
se au dovedit o durabi­
litate mai mare cu 20— 25 faţă. tn bogăţia de faple tn llln ită crează oameni născuţi în anii
la sută decît redactoarele De ce această practică ?! Increngâturâ de tuburi cu ajutorul căreia se determină sul­ la orice loc de muncă din dc după 23 August, oameni
fabricate pînâ acum prin Pentru că. din tr-o viziune dău­ ful din fontă. Laboranta Eugenio Stroblea de la U.V. Colan combinat. crescuţi si educaţi de parlid.
procedee clasice. Ele pre­ nătoare, conducerile în tre p rin ­ execută cu multă atenţie analizele de laborator. Furnalul nr. 5. Ora 18.40. Ing ine rul Cornel Groza. şef de
zintă avantajul că in lo­ d e rilo r forestiere urmăresc rea­ Echipa p rim -to p ilo ru lu i Ion schimb, un tîn ăr modest dar
cul aliajului de bronz cu lizarea plan ulu i pe seama sor­ Foto: V. O N O IU Dobre electueaz.ă a 7-n des­ plin dc in iţia tivă , s-a impus
cupru şi staniu — mate­ tim entelor cu valoare mare sl cărcare o zilei. Şeful de in faţa celor cu care lucrea­
riale deficitare — se uti­ cu pondere în volum ul pro ­ schimb, Constantin M oîsin, ză ca un bun şi priceput or-
lizează aluminiu care este ducţiei marfă, n e g lijin d pe
mai ieftin şi se produce cele mai puţin valoroase. Prac­ n \ i .IU ..... . • • , . . .. ---- ;; ■;
In cantităţi sporite în ţara tic aceste m ateriale rămase în
noastră. parchetele forestiere exploata­ An de an poporul nostru a
Datorită faptului că aici te sln t supuse deprecierii, nu urcat, treaptă cu treaptă, pe
se produc anual 5.000 de sint date in circu itu l econo­ drum ul bunăstării, al socia­ CUCERIRILE POPORULUI SE
reductoare pentru indus­ lism ulu i urm înd neabătut po­
tria chimică, alimentară litic a înţeleaptă a pa rtidu lui.
şi uşoara, din calculele Am reclădit ţara din tem elii,
preliminare rezultă ca a ­
am fă u rit o industrie p u te rn i­
ceasta importanta perfec­ că aflată în plină dezvoltare, AFLĂ ÎN U ilN I SIGURE
ţionare tehnică va aduce 1 ^ 1 am înăltal edifici» de cultură.
o economie de circa Ne m îndrim n i tot ce am rea­
1.100.000 lei. lizat. Succesele poporului nos-
Iru, prestigiul României socia- tru sub m otiv că nu-1 „satis­ le spionul a reuşii chiar să u n ită ţi in dustriale şi scopul
lisle în viata p o litică in te rna­ face salariul". Plimbarea însă, sustragă unele materiale, dar unor construcţii. Aşa a ajuns
ţională slnt cunoscute In în ­ favorizală de fap lul că la el a fost prins Înainte dc a spionul şi soţia lu i în perim e­
treaga lume. angajare nu s-a făcut o v e ri­ reuşi să transm ită pesle ho­ tru l unei unităt» m ilitare, ca
Inovatorii asigură
Dar succesele noastre, bu­ ficare atentă, a fost calea prin tare in fo rm a ţiile culese. Crima sim pli excursionişti. tocmai
1,30 Ora exactă. cu riile noastre nu slnt pe pla­ care spionul a cules date. in ­ de trădare de palrie a prim it pc cîm pul dc instrucţie, în
drum larg Cum va fl vrem ea ? cul unor cercuri reacţionare form aţii despre organizarea u­ pedeapsa cuvenită. lim p ce o form aţie era In p li­
G im nastica de în vio ra re ; străine care au încercat si în ­ nă activitate. Faptele însă au Şeful de schimb Nicolae Chiroşcâ, de la E.M. Lupeni, este
pătrunderii tehnicii 4,40 P entru co p il şi şcolari. cearcă în fel şi chip să ne fost de netăgăduit Asupra lui fruntaş în întrecerea socialistă pe ultimii 3 ani. El se menţine
F ilm u l serial frîneze mersul înainte. M izlnd evidenţiat, lună de lună şi in acest an.
„C a lu l F u rry “ ; si a soţiei s-au găsit docu­
agenturii u ­ Două decenii in slujba patriei
noi în producţie 3,OS La şase paşi de o e x­ pe elemente descompuse, care mente cu caracter p o trivn ic
cursie ; prin interm ediul statului nostru, in fo rm a ţii pre ­
10,00 O ra satu lui : nor servicii de spionaj au in ­ date lu i cu scopul de a fi
La Combinatul siderur­ tenţionat să culeagă inform a­ scoase din tară. D iplom alul
gic Hunedoara s-a apli­ 11,30 T v. pe ntru spe cia liştii din ţii despre obiective industriale „tu ris t" a fost nevoit să-si în-
a g ric u ltu ră ;
cat in procesul de produc­ şi m ilitare, despre capacita­ n ită ţilo r respective, despre ca­ Cu un an în urmă, organe­ Irerupă „co n ce d iu l" prin
ţie cea de-a 74-a inova­ IZ,ÎS De stra jă p a trie i ; tea de apărare, dotarea şi pre­ pacitatea lo r de producţie, le de securitate au descoperit
ţie din acest an. Inova­ 12,45 T e le ju rn a lu l de p rln z ; gătirea de luptă a forţelo r cantitatea şi calitatea produ­ un reprezentant diplom atic al România şi să părăsească ţa­
torii siderurgişti au abor­ IMO Zlg-zag — telem agazin selor care constituiau secrete unei tărl capitaliste, care a ra. ÎN PAGINA A ll-A
dat şi realizat teme ma­ d u m in ic a l ; noastre armate. Descoperiţi la ale în tre p rin d e rii. venit la noi ca turist. Trans­ Prom ptitudinea în acţiune a
lim p de organele de securi­
jore, menite să creeze 17.00 F otbal : R apid — A.S.A. fugi, trădători de tară aflaţi organelor do securitate, m un­
T lrg u M ureş ;
drum larg pătrunderii teh- tate — apărătoare de nădejde A lt spion a urm ărit să co­ ca neobosită depusă pentru
19.30 T e le ju rn a lu l de seară ; ale cu c e ririlo r poporului nos­ munice ag enturilor slrăine in ­ în slujba se rv ic iilo r de spio­ demascarea elem entelor duş­
r cii noi în producţie, să naj. i-au „recom andat" per­
19.30 ClntA corul R adlo televi- tru — acţiu nile spion ilo r şi a­ form aţii referitoare la compo­ mănoase. pentru prevenirea
contribuie la reducerea z iu n ii ; le agenţilor lo r au fost an ih i­ ziţia chim ică a unor produse, soane de la noi din tară şi cetăţenilor de a păstra mereu
eforturilor fizice ale mun­ 20,10 V e ch iu l drum — film do­ lato. iar ce» vin o va ţi şi-au scop In care „a tras de lim ­ chiar din ju de ţ care „l-a r pu­ trează vig ile n ţa — îndatorire
cum enta r ; ica prim i bine" şi i-or putea M O Z A I C
citorilor şi la sporirea pro­ p rim it pedeapsa m eritată. Ele­ bă" pe unele din tre cunoştin­ furniza date Acestora le-a patriotică a fiecărui cetăţean
de
ţele sau prieten ii lu i —
ductivităţii şi eficienţei e­ 20.45 F o rm a ţii de m uzică uşoa­ mente descompuse, avide de fapl oameni cin stiţi — ce au făcut „cad ou ri", a fost „a- — au făcut ca spionii in filtra ţi
ră dc pe lito ra l. T ransm l-
ban» şi huzur, ele au încercat
conomice. Economiile post- i siune de la C onstanţa ; să vtndă agen tu rilo r de spio­ acceptat prietenia p rim u lu i ve ­ le n l" cu ei. Dar în m rejele lui în ţară, „îm brăcaţi în dife rite
hainea". să nu-şi poată desfă­
calculate ce rezultă din 21.45 T e le ju rn a l ; naj in form aţii, să semene panică nit, căruia i-au vo rb it despre şi ale soţiei au căzut şi unii şura activitatea, apărînd astfel
inovaţii acceptate şi apli­ 22.00 „E u nu e ln t c i ştiu oJn- în rîn d u l cetăţenilor U nul din­ procese tehnologice, despre oameni cin stiţi, lipsit» de v ig i­
ta- — tra n sm isiu n e de la secretul de stat. cuce ririle re­ D U M I N I C A L
cate anul acesta însu­ Constanta ; tre aceştia, recrutat de două calitatea şi cantilatea m a te rii­ lentă, care au răspuns la în ­ voluţionare ale poporului
mează peste 2.520.000 lei. 23.00 T e le ju rn a lu l de noapte. servicii de spionaj capitaliste lor prim e folosite, despre o r­ trebări „ne vin o va te " re ferito a­
s-a „p lim b a t" prin mal m ulte ganizarea m uncii în u n ită ţile re la căi de acces în anum i­ nostru.
în trep rind eri din ju d e ţu l nos- în care lucrau. Pe aceaslă ca­ te zone, la locul unde sc află DRAGOŞ CALIN