Page 87 - Drumul_socialismului_1968_08

<*> Eroismul unei

IN NUMĂRUL profesii

VIITOR: « Mai există pe pămînf

animale nedescoperite?

• ■ ■■ ...........■........................— ■

ZBORURILE P.U! AUREL VLAICU

LA HAŢEG Şl ORAŞTIE (II)

Salul Romos şl-a pre­ In ziua zborului, Or&ştla a clm pul neted. După cttlva zeci din Blnţlntl aleargă cu buchete
lungit existenta peste cunoscut o animaţie lărS pre­ de m etri se desprinde uşor de de Hori şi cu o cunună spre
litcp din suflarea vigu­ in lumea stiinfei si tehnicii Sfoati ca... cedent. Pe jos, în cărule, din pămlnt şi urcă lin, maiestuos, consăteanul lor. V la k u este ri­
roasă a vetrelor dacice. numeroase trenuri speciale spre înălţim ile albastre. Publi­ dicat pe umeri şi dus în tri­
Printre am intirile Iul 4 e se revărsau masele de oameni cul fermecat izbucneşte în ura­ umf spre hangar şl de aici tn
seamă se păstrează cea spre „Dealul M ic" unde urma te al căror zgomot întrece pe oraş.
CEA MAJ grea carte din
a „studentului". Ttnărul oe. Piineo înlesneşte metabolis­ fă din toate continentele. Bîo- lume se află la Biblioteca să-şi încerce Vlalcu măiestria. cel al m otorului. „Vlalcu — Despre acest zbor „Gazeta
de 15-16 ani plecase din Piinea — un aliment mul şi alimentareo pielii cu sin- chimiştii australieni O 1 Col Io ry >i regală din Stockholm. Ea Peste 15.000 de spectatori, In scria ziarul „Llberlalea” — se Transilvaniei" scria: „Vlalcu
vatra părintească, pen­ ge, ore un efect fovorabll asu­ F. Milly propun o nouă soluţie a căror masă predominau fru­ fnal|ă din ce In cc mai sus. a făcut evoluţltinl adm irabile
tru a Intra la gimnaziul valoros pra metabolismului, alimentează în aceasta problemă. Ei consi­ clntăreşte 350 kq. Pentru moasele costume naţionale ro­ trece pe dinaintea întinsei linii deasupra oraşului, a Inconju-
legarea el s-au folosit sein-
din Sebeş. corpul cu vitamine. deră câ omul se poale in ge­ duri qroase de 40 mm. Per­ mâneşti cu albul lor Imaculat, de privitori, apoi se întoarce ral fn zbor satul său natal Bln- j
1438... Sultanul M urad Un kilogram de pilne conţine neral lipsi de aer, Ânlocuindu-I aşteptau cu înfrigurare să-l şi zboară In cercuri elegante ţin|t şl celelalte sale din înspre- j
al 11-lea şl-a împins or- pîno Io 2 mg de fluor. De o- cu o hrană bogată in oxigen. gamentul pe care este scri­ vadă pe Vlalcu al lor cu m inu­ pe deasupra lor şl face cu m i­ jurim e şl după 40 dc m inute de :
nata-! maşină. Cel pesle
să a fost preparat din piei­
500
dllle dinspre clmpllle cesta depinde în more măsură Ce poate înlocui aerul? Voluntarii pe care s-a experi­ le a 100 de măgari. de bjnţinţenl. sosiţi din «aiul na mulţumind pentru urale". zbor a aterizat maiestuos. Acest ;
bogate ale Banatului, bunăstarea dinţilor noştri. Pîineo mentat procedeul au pelrecut 45 său natal, aveau locul lor de Trece apoi peste oraş, privin- zbor a fost cel mal splendid şi :
de-a lungul apelor do- conţine opt grupe de vitamine Poluarea atmosferei cu fum, de zile fără să respire, ovind na­ + oooare. du-l din înălţim ile pe care )e mai reuşit dintre toate zboru- I
de
PRIM UL zid de barai
moale ale M ureşului. Se core au o influenţă favorabilă a ­ praf, gaze de eşapament etc sul şi gura astupate cu o peli­ pe fluviul N il a fost con­ O răşlia parcă anume se îm ­ visase, purtat de aripile creale rlle Iul Vlalcu de pină acum", j
de mintea şi mSimle lui.
ridicau norii da fum din supra formării celulelor dermi- preocupă pe oamenii de ştiin- culă specială. De două ori pe podobise în acea Inimoasă zi de $i-a îndreptat apoi avionul Zborurile Iul Aurel Vlalcu l
satele arse, plnă sub zi guro lor ero eliberată şi ei struit cu 5.000 de ani In august cu un cer senin şi al­ spre Binlinţi, satul său natal. tn oraşele din Transilvania re- .j
urmă. El măsura 110 m lun­
zidurile Sebeşului, care se hrăneau cu alimente ameste­ gime şi 12 m tnăltim e. Apa bastru ; nu se simţea nici < a- Se roteşte deasupra lui, trece prezentau pentru românii de ];
de afirm are a
sici prilejuri
să-l cucerească, turcii au VREŢI SA SLĂBIŢI ? oxigen. Cercetătorii sînt convinşi asllel stăvilită servea la dicre de vînt. peste păşunea pe care efectua­ conştiinţei lor naţionale şl a
cate cu acel produs bogat in
rezista eroic. Nereuştnd
Cfnd s-a apropiat ora 6, cu
năzuinţei de eliberare de sub
îngrăm ădit lemne lingă că pe viitor, cu ajutorul acestui băut şi pentru lrlga(1l. ajutorul fratelui său Ion şl a se primul zbor cu planorul, secularul jug străin. Acest Iu- ij
unde
peste casa părintească
în ­ URMAŢI REGIMUL
+
turnul celor nesupuşi şl fel de hrană omul se va putea CEL M A I vechi qlob pă- foştilor lui tovarăşi de joc din se afla atelierul său de altăda­ cru rezulta şl dlntr-o scrisoare
le-au dai foc. S-au obişnui sâ nu mal respire. Ro- mlnlesc care există astăzi Dintinli, Vlaicu a scos avionul tă şi apoi se îndreaptă spre trimisă de Vlalcu Iul Splru Ha-
mrne de văzut cum se vor o­
cins zidurile şl vllefU bişnui cu peliculo oe vor fi ne­ a lost confecţionai de M . din hangar şl s-a pregătii de locul unde mulţimea 11 aştep­ rel în care spunea cS „In călă­
apărători eu căzut în voiţi s-o suporte pe nos. Behelm. In anul 1492. şt se decolare. Un murmur de ad­ ta cu nerăbdare. După un zbor toria făcută In (oale centrele
mîna osmanllllor. Printre ESCHIMOS* ★ păstrează la Nllrnberg. In m iraţie străbate mulţimea, mo­ de 40 de minute, Vlaicu ateri­ de peste mun(l, tn măsura pu­
el ere şl „studentul" Pe străzile din Tokio circulă secolele X V II-X V III qtobu- torul Începe clntecul său, eii- zează lin. Un entuziasm nemăr­ terilor mele am aprins flacăra
din Romos. M ultă lume are să se între­ A lim entele bogate In p ro te i­ un automobil fără şofer. Func­ rlle erau folosite de navi­ cele strălucesc !n razele soa­ ginit stăplnen publicul r unii entuziasmului naţional". Ser­
Corăbiile, negre, tur­ be dacă co n d iţiile de violă ne slnt : carnea — 20—25 ta ţiile acestuia sînt îndeplinite de gatori In loc de hărţi. relui. Vlaicu cu m tlniîe fixate se îmbrăţişau de bucurie, alţii bările la oare participau zeci
ceşti ftUltau pe Dună­ ale escblm o$llot nu slnt prea SLj/d. peştele — 24 la sutâ, un aparotaj electronic compli­ pe cîrmă, cu privirea aţintită au rupt cordonul ca să-l tntîm - de mii de oameni, veniţi să
re spre M area cea M a ­ d ile rite de ale noastre ca sâ hrlnza — 20— 30 /a sufâ, Icre­ cat. Înainte, îşi începe goana pe pine pe erou. Fetele şi flăcăii urmărească dem onstraţiile *-
re. Turnurile Adrlano- aptlcâm regim ul lo r alim entar. le — 29 la sutâ, brlnza de ventatorulul şl constructoru
polulul spintecau zările, Regim ul „ eschimos" esfe fnsd vaci — 24 la sutâ, cnşcavalul de avioane ardelean, au f«
leg a t In lanţuri „studen­ un regim de slâhlre. — 26 la sutâ, carnea de pasâ- Cărămizi preludii ale M a rii adunării
tul" din Romos îşî risi­ In general, om ul se consl- re — 21 la sulâ, cre n vu rştll — populare de la Alba lulla din
1 decembrie 1918. unde masele
pea privirile spre ţinu­ deră gras clnd greutatea lu i 13 la sufd, şunca — 25 la su­ din material plastic au hotărlt unirea Transilvaniei
turile tării sale. care se cfepdşeşfe cu pesle 10 la sută la, oul — 7 la sutâ, laptele — cu România
pierdea dincolo de în ­ greutatea normală. H idrocarbu­ 3,4 la sutâ. S-a arâtat câ la re­
gim ul eschimos este im portant IO AN ANDRIŢOIU
tinderea de ape. 20 de rile pe care le conţine hrana Firma engleză de construcţii
ant de captivitate... în ­ reprezintă com b ustib ilu l din o r­ sâ se păstreze raportul tre i „Inco" o propus un nou m ate­
drăzneala nu l-a pără­ ganism şi ele slnt consumate p â rli profeine şi o parte qră- rial pentru construcţii de clădiri. Cît trăiesc
sit niciodată. De şapte In cadrul m etabolism ului. Cele simi. Subliniem câ va lo rile ab- După cum se ştie, vechii incaşi
ort paşii l-au purtat care nu se consumâ com plet sohite nu au o im portanţâ deo­ îşi construiau cosele şi templele
spre m eleagurile natale sebită. Se pot consuma de p il­ din blocuri gigantice de granit unele plante
şl de şapte ort a fost dă 330 g de carne şl 110 g fără să folosească mortarul pen­
tru consolidare. Firma „lnco„ a
grăsim i, dar şl ceva mai puţin.
prins şl adus înapoi. .Nu are im portantd dacâ se mă­ creot un moteriol core poote fi — Iedera — 000 a n ii
1458 .. Un slăpîn bllnd PE TEME MEDICALE reşte pu(in acest gram aj. Pro­ folosit în construcţii fără să se
II călăuzea spre tainele teinele slnt conţinute nu nu­ recurgă Io ajutorul varului sau — U lm ul - 00 0 -4 0 0 ani t
edincl ale învăţăturii de mai In carne, c l şl In peşte, ol cimentului. Este vorba de că­ — A catla *» 400 a n i»
carte. „Studentul" 1) rămizi din moteriol plastic pe
hrinză de vaci. brlnza lerm en- — S tejarul — 400— 500 ani ţ
uimise prin voinţa lut se translorm â In grăsim i De fată slabâ, ouă. Im portant este bază de policlorură de vinii a
şl uşurinţa la învăţătu­ aici şl p rin c ip iu l reg im ului sâ sc respecte ra p ortul dintre căror greutate este de 400 gr. — M o lid u l — 800 ani j
ră. Toate acestea l-au „ eschimos" — tre i p â rli albu- pm teinc şl grăsim i Producîndu-se în cantitate indus- — T eiu l — 500— 1000 ani j
făcut să-l dea un salv- mlne (carne) şl o parte gră- tată c llc v a com blnafll de triolă preţul lor de cost este moi
conduci şl să-l tricnîtă slmt, excluzlndu-se com plet m ^niu pentru patru mese pe redus decît ol cărămizilor obiş­ — Bradul - 700— 1200 ani;
In Italia Ta studii. Nopţi din alim entaţie hid ro ca rb u ri- z i : nuite. — Tisa — 2000— 30Q0 ani,
“de veahe sub ccruî"1ff- mlc; prrncrpahf d o cto ri'a i~ 1 n g ră - 7 J u ă ~ lr*— 250 q carne,' 3 ANGLIA. — Bicicleta-mamut — o adevărată punte între
lln ... Pana srtrţtla In şa rii A lim entele care conţin ouâ, 200 g iaurt, 100 q b rln - două roţi, cu o lungime de aproape 11 m — folosită de 20 — Baobabul — 2000—5000
linişte aştcrntnd rfndurt. hidro carbu ri sini : d u lciu rile zâ de vaci, 50 q unt. U M O R • U M O R de persoane din New Milion, după construirea ei de către ani i
rlndurl, gtndurlle. amin­ (2ahâr, dulceaţâ, gem. p /â ţi- 7iua U. — 300 q carne, J00 fraţii Coombe. — Dracama — 9000— 5000
tiri ale vrem urilor de turl), lâinoasele (macaroane, q hrinză, 2 ouâ, 20 q ulei. DO! PRIETENI discută : — De unde ştii ? 491.1.
odinioară, bogate In la­ lâieţel, plâcinte. pline), caria­ Ziua UI — 200 q crenvurşli, — Cum reuşiţi s-o scoateţi — Pentru că eu am uitat
crimi şl In dor de (ară. ţii, orezul ele. Fructele şl le ­ 2 nuâ, 100 q caşcaval, 200 q Io capă! cu qospodărla ? robinetul de la baie deschis.
Tim p de cinci ani (1475- gumele conţin şl ele un anu­ hrinză de vaci. — Foarte simplu : soţia mea
1180| „studentul* scrie mit procent de hidrocarburi Ziua rV 250 q carne, 100 cumpără fără să se uite, iar tKI6MÂ
monumentala sa operă Astfel, plinea conţine 50 la g hrinză, 50 g unt. eu mă uit fără să cumpăr.
„TrecUatus de ritu, sufâ hidrocarburi, orezul — 7iua V. — 200 g şuncă, 2 + LICURICIULUI Aniversările căsătoriilor
morlbus, condidonibus 70 la sutâ, fasolea boabe — ouâ, 200 q Iaurt, 100 g b rln iă JU D E C Ă T O R U L : De cc aţi
et nequilia turcorum*4 58 la sutâ, macaroanele — 74 de vqc/, 20 g ulei. săvlrşîl ţoale delictele sub Fiecare dintre noi a ovut pri­
la sutâ, lintea — 53 la sulâ, nume fals?
(..Tratai despre datinile, 7.iua V I. — 330 g carne, 110 lejul tâ vadă în nopţile calde Toată lumea şfle ce este nunta de arg in t sau nun­
moravurile, modul de c a rto lil — 20 la sulâ. zahărul g nrâsim i. A cu za tu l: N-am vrui să-mi de voră licurici — adevărate ta de aur. M al slnt fnsd şi alte aniversări, mal puţin
viată şi răutatea turci­ sutâ la sutâ. Regimul „ eschimos" se fine pătez cinstea. „lanterne" strălucitoare minus­ cunoscute, tatâ-le înşirate mal fos după un almanah
lor” ) care In 1481 este 2—4 sâptâm lnl. Fireşte câ şl cule. Ei se află în număr deo­ francez din anul 1927.
editată la Urach şl reti­ aici factorul Ind ivid ual joacă S O Ţ IA , foarte speriotă: sebit de more în regiunile din Nunta de bumbac — prim a an ive rsare; nunta de
părită apoi In numeroa­ un rol im portant. U n ii obţin — Draqă, trebuie să ne sud. h îrlie — a d o u a ; nunta dc piele — o tr e ia ; nunta
rezultate după două sâptâm lnl, întoarcem imediat acasă- Am Oomenii de ştiinţă au reuşit de lemn — o cincen ; nunta de lînă — a ş a p te a nunta
se alte ediţii. (Se zice
a lţii după patru, a lţii după şa­ dilat flerul de călcat In p ri­ să dezlege misterul „luminis- de cosilor — a zecea; nunta de mătase — a două­
că ar II alins în 1600 a ză. cenţei reci" ol acestor insecte
25-a ediţie, lucru cu to­ Pe drumurile' judeţului : se. După sâptâmlna a patra se — Llnişleşte-te, nu e nevo­ neobişnuite. S-o constatat că sprezecea ; nunta de cristal — o cincisprezecea , nun­
iul neobişnuit pentru Şoseaua naţională intre introduc treptat hidrocarburile ie. răspunde calm solul. licuriciul ore nişte celule 'în ta de porţelan — o douăzecea ; nunta de argint __
In proporţie de 5— 70 la sutâ
acele tim puri). Deva şi llia. In rafia zilnică, In special — Cum nu e nevoie ? Dar care se oflă o întreagă fabri­ o 2.)-a ; nuntn de m ărgăritar —- a Irelzccca i nunta de
Renaşterea era tn Irucle şl legume. Se recom an­ dacă se produce un incen­ că biochimică. La reacţiile chi­ rubin — a pairuzecea ; nunta de aur — a 50-a; nun­
ta de diamant — aniversarea a 75-o.
Hoare... Cultivarea Um­ dă lim itarea şi pe v iito r a con­ diu ? mice foarte complicate care
bli, erudiţia, principiile sum ului de hidrocarburi — N-o să ae intlm ple ni­ fac so apară luminiscenţa In p riv in ţa n u n ţii dc diam ant este o controversă ;
educative noi. lăceau „d u lc i” . mic. Fără cuvinte. participă substanţele organice după u n ii ea frebuie sărbătorită la aniversarea a 60-a
din Italia un centru al luciferin şi fermentul lucifero- a căsătoriei
culturii şl artelor. Con­ ză. Licuriciul este singura vie­ NELU PRODAN
temporan cu M arsilio ţuitoare core poseda aceste Haţeg
Flclno, Flavlo Btando şl substanţe dosebit de valoroa­
Francesco Fllello, „ stu­ se şi core nu ou putut fi încă
dentul" din Romos a obţinute pe cote artificială.
sînt
Luoiferinul şi luciferazo
crescut alături de fla­ folosite in medicină pentru tro-
căra culturii latine. Car­ torea diferitelor malodii
tea sa a sttrnlt Intere- 1
sul datorită Umbli cu­
rate In care era scrisă şl
tniorm atillor despre Im­ Greu la deal,
periul Otoman. Ea ajun­
sese a II socotită „car­ uşor la vale
te de c ăp â ttr de că­
tre diplomaţii, negusto­ O rizo n ta l $1 v e rllra ! : 1) Se ţine
rit, oamenii de artă şl rlupâ In te rp re t ; 2) G htd spre ca­
călătorii timpului. bana — Tras la fereastră : .1)
Chemarea îndepărta­ vorbesc fru m o s — B une la ca lcu l; 1)
Se ocupa cu re ta p l (pl) — A rtts i
telor plaiuri româneşti ca B irlic ; 6) S crie )a şcoalA — Iu ­
II blntula nopţile. „Stu­ bita In popor ; 6) T ra ta tă cu ncr
dentul" încearcă drumu­ — U n rod bogat ; 7) Sc arată pu pn
Q|ungc la
— D escurajată că nu
rile lumii, călătorind sub Mi-am desfăcut şi-a douăsprezecea ţin tă : A) S ln t mat m itite l — Colec­
stele spre ţară. Se au­ ţie de flo ri — P u rta t la b ra ţ ; 9t
•Îndreptat spre poartă — Fără prea
zea un ctntec lin ca m u ltă Im p o rta n tă ; in) A ra n ja t ţn
un pllns de lluler. de casă — A scultă cu ure ch ile lu n g i :
departe. Suiletul Iul rit ptnă In noiem brie 1 găsit pe ntm enl din condu­ II) D in isto ria p ă m ln tu lu l — Se
poartă fru m o s — Ţ in e locul unul
păstrase tn adlncurl a­ pereche de aripi C lnd au văzut m inunăţia cere. Cu lo t ga b a ritu l meu num e (pi) : IZ) Poate ti de plăcere ;
cest ctntec şl acum, pe de garnitură, să nu-şl creadă depăşit, am pătruns In ate­ 1.1) P urtate pe u m e ri — în tre b u in ­
urma Iul de lumină, se och ilo r. A bia au recunos­ lie ru l de m obilă, am scotocit ţat In un d iţă .
Ion St. IO N — S lm crla T ria j
întorcea spre vatra ma­ cut-o că e opera lo r S-au printre uşi şi mese, dar
mă, la pămfnturtle tării. Nu ştiaţi câ slnt înzestrat — H a li apucat de rem edieri. Şl au n-am dat peste cele or/ane,
II
ale p rie te n u lu i meu. Să
> < Şl lată-! tnlrînd In Ro­ cu douăsprezece perechi de Am scos o pană din aripa făcut un lucru cum num ai el luat calea deşeurilor 7
mos... Căzu In genunchi a rip i 7 N ici eu Am descope­ mea şi-am scris răvaş. Ru­ ştiu să Iacă. De m lnlulală. Mă pregăteam sâ decolez C O PER TA
per to ta l, te x tu l are 20 lite re . Ia r
şl buzele arse de vîn- rit abia pe data de 17 Iulie gam sd ni se com unice pre­ Dovadă că In luna urm ătoa­ soluţlo nu m ai 2R.
< turile zărilor străine să­ ac., clnd prietenul meu Ma- ţu l cel adevărat. După cite - re au venit din nou. A u vă ­ spre V ulcan, sd duc veste LITERARA Poştaşul — C ărţi de vizită nu m a i eu In i­
Iul M arinescu să dea roată
O ! rutară tărina. Lacrimi de rinescu din V ulcan ml-a ce­ vn zile soseşte din Brad o zut şi s-au minunat toarte. (7,6 ; 5.4) ţială In loc dc num e, nu maJ pu­
V 7 bucurie cădeau pe ur­ rut un sprlţln. Avea nevoie depeşă (nr. 3834/27 mal 1967) M ai ales dulapul şl masa e­ m obila la D A C Decît s-o blicăm .
P etru P AR D A U — H unedoara ;
mele desculţe ale co­ om ul de clleva transporturi In care ni se iâcea cunos- rau de toată minunea. A - lină In casă schilodită, mal Rebo C areul „J u d e ţu l n o s tru 11 se va pu-
pilăriei. de la Brad la Vulcan şl In ­ luncJ, mal marele echipei de t)lnc lâră. Aud numele meu bUca. după ce vom face unele m o­
O Căsuţă pitită tn vers. rem edieri a cu vln ta t: strigai, loan Curea din De­ d ific ă ri şl vom reduce substanţial
rarlşll de vl1 II adăpos­ Prietenul M arin M arlncscu FO ILETO N — Ducem o u$d de la d u ­ va, Ing. M atyas Francisc din Ylad M ETESAN — Deva ; Vă din te x tu l s e m n ific a ţiilo r, care în
afara fa p tu lu i câ or ocupA
prea
tea anii bâlrîneţll. In din Vulcan, strada Lalelelor, lap şi lum âtate de masd cu O râştie şl m u/// a l(ll, aş­ cerem scuze pe ntru eroare : co n ­ m u lt spaţiu la pu blica re , d a r p rin
fuzia s-a fă c u i In tre c ifra zero sl
flecare zl putea fl văzut nr. 1, şi-a cumpărat o g a r­ noi, la Brad. Le venfm de teptau sd lie p rlm ill In au- U leia o. crczlnd câ lite ra u nu arc n a tu ra lo r a r uşura dezlegarea,
slrăbătfnd colinele cu nitură dc mobilă tip „C rlş u l” , cut că 11L. Brad va trim i­ hac şl Intr-o săplăm lnă vt le dientâ ta conducerea 11 L. corespondent c ifra t. deci careul a r pierde d in valoarea
U t privirile luminate de În­ fabricată la (afl n im e rit} în ­ te... o echipă să remedieze aducem sănătoase. Brad. Aveau ceva de „ şoptit" T o tuşi p e n tru fa p tu l re la tat în iu l rcbuslstâ.
E ţelepciune. Pâmtntul. din treprinderea de industrie locală defecţiunile I C itiseră şi dez­ Prietenul meu a tnceput despre calitatea mob//et cum ­ scrisoarea dum neavoastră, câ ,,a-
dunarea c ifra ră 1* a fost
re ţin u tă
< care a plecat, l-a primit Brad. A adus-o acasă, cu bătuseră scrisoarea noastră, să sară Intr-un picior de Ie­ părate de ei Dar povestea dc revista ..Rebus*1, noi nu o mai C areul „G re u Io deal, uşor la va­
şi
nu num ai că era veche
re ţinem , pe ntru a nu se publica
şl l-a adăpostit plnă la maşina. Puteam sd l-o Iau In nu glumă. $/ era scris rom â­ rta re . fn sflrşit, am mobilă de două o ri. le** l-am p u b lica t, cu m o d ific ă rile
O moarte. Şl astiel. autorul spate, sâ-mi deslac un slcrt neşte. cu litere ce lac încă fn casă. rldcau ochii Iul. uzată, dar sc asemăna per­ Mol aşteptăm veşti bune de la cerute In acest caz.
Rugăm to ţi c o la b o ra to rii sâ ne
„Tralalulul". cunoscut din aripă şi rezolvam Dar parte din b ă trin u l nostru a l­ Au dus uşa şl jumătatea fect cu cca istorisită. Aşa câ. dum neavoastră ! scrie părerea asupra Acestui gen
am bătut din a rip i
şi-am
N elit PRODAN’ — Haţeg ; Sln-
numai sub denumirea do n-a v ru i omul. Se glndea câ fabet. Ne-am zis că şl iu oa­ mesei şi... duse au rămas. luat înălţim e. Din în a ltu l ce­ teţl fo a rte o p tim is t In scrisoarea de careu, care are aceleaşi s o lu ţii
„studentul" din Romos are nevoie dc arip ile mele m enii ceva. O ri prorocesc, ...Clnd povestea a o/uns ru lu i am transm is un mesaj dum neavoastră dar. cu părere dc şl pe o rizo n ta l şl pc ve rtica l.
S criso rile rium ncavonstrâ tova­
şan captivii* septemeas- altă dată M-a chemat numai pe semne nci, am începui sd mă ttm llu IJ.L .-u lu i ş, se rviciu lu i C T C. râu sînfcm ne voiţi a vă dezamă­ răşi. Molse D U M ULESCU, D oru
trensîs (Prîzlonlenit tran­ să-i descilre/ preturile. U ne­ Şi, li s-au adeverit pro­ In pene şl cea de a două­ dc aici. Scurt şi strict se­ gi deoarece : geografia M IH O C . V lad M ETESAN. N. COS-
— A rltm o g rlfu * cu
silvan) a lăsat o paqlnă le pe etichete şi altele pe rocirile . La scurlâ vreme, mo- sprezecea şi ultim a mea pe­ cret. Dacă l-a recepţionat şi Jud eţului nostru este co n s tru it la TIN*. Ionel A M A R lU Ţ E f. P etru
N elu Iu lia n T IU . A u­
P AR D AU
de lumină tn carie* nea­ Ia d u ri. O rîcit e de pătrat ca­ l)ila a început sd se descom­ reche de a rip i s-a desldcur. D irecţia judeţeană a indus­ Aflaţi prin onogromorp nu­ un nivel m ediocru, căci p rin sim ­ rel PISTO r. I. V. ALM .ASAN. îon
mului mmSnesr. pul meu. n-am reuşit să lă ­ pună in pârfile ei componen­ M -am jurat sâ-i duc m obi­ trie i locale cu a til mai bine. mele unui scriitor roman şi uno pla dezlegare a v e rtica le i A —B, IVANESC U . M ic P. IOSTF. loan
cheia
tu tu ro r.
/*ste In (ndem lna
muresc omul. te. Acuma de-ar veni echi­ la înapoi Am H lliit de tre i din lucrările sale — Coperta lite ra ră este greşită IU G A . ro.-rn 7.A V O IA N U . loan Po­
AUGUSTIN JULA — Hai să întrebăm condu­ pa. am suspinat noi Şi, a ve ­ o ri si jum ătate şi iacătâ-mă Sâ-I dese Ureze sănătoasă I VLAD METEŞAN din le v t reieşitul patru lite re ..TV\ pa STAN’fLE Ş Tr, Coşeru GHEOR-
cerea I l.L. Brad. nit. Din august a tot călăto­ deasupra I LL Brad. N-am GEORGE IGNAT Deva deşi In soluţie s in i num ai tre i. Ia r G IIE le-am p rim it şl sînt In studiu.
■>;.T-.iaiW ap ......v •