Page 89 - Drumul_socialismului_1968_08
P. 89
4__________________________________________________________________________________________________________________________________ DRUMUL SOCIALISMULUI
SÂ FIE RETRASE NEÎNTÎRZIAT TRUPELE S T R Ă I N E
DIN CEHOSLOVACIA. S Ă Î N C E T E Z E ORICE AMESTEC
___________________________________________________ \ ___________________ _
ÎN TREBURILE I N T E R N E A L E A C E S T E I Ţ Â R I !
In noaptea de 23 spre 24 au
gust P rezidiul C o n siliu lu i N a Mesajul preşe
tion al Slovac a exam inai s i Declaraţia C.C. al P.C.
tuaţia care s-a iv it în S lova
IN U L T IM E L E 2 4 D E O R E cia tn urm a ocupaţiei de că dintelui Svoboda
tre cele cinci ţări membre ale
T ra ta tu lu i de la V arşovia. din japonia
„N e alăturăm pe deplin de adresat poporului
• DELEGAŢIA OFICIALA CEHOSLOVACA, condusă de
cla raţie i A d u n ă rii N aţionale
preşedintele Ludvik Svoboda, co ntinuă tratativele începute la a Cehoslovaciei şi s p rijin im
Moscova. pe deplin şi respectăm numai cehoslovac
organele con stituţion ale legale TO K IO 24. — Coresponden Iau şi acţionau aparatul de stat toată forţa noastră îm potriva
• La Praga, In pofida prezenţei tancurilor şi maşinilor blin oricărui com plot îndreptat spre
ale R epublicii Socialiste Ce PRAGA 24 (Agerpresl. Pos tu l Agerpres, Florea Ţ u iu trans socialist şi P artidul Com unist
date ale trupelor străine, APRO VIZIONAREA POPULAŢIEI ŞI hoslovace In frunte cu preşe tu l de radio Cehia m ijlo cie m ite Declaraţia C.C. al Parti care să-l conducă, pe care ţă răsturnarea şi subm inarea unei
puteri socialiste de către forţe
TRANSPORTUL IN COMUN sînt tot mai bune. dintele L u d vik Svoboda. gu (Praga) a anunţat la orele du lu i Com unist din Japonia „cu rile lu m ii, inclusiv cele cinci le im perialiste şi co n tra re vo lu
vern ul condus de O ld rik C cr- 20,00: Am p rim it o ştire Im p riv ire la situaţia gravă din ţă ri respective şi pa rtidele lo r
• PRIN POSTUL DE RADIO LEGAL SE ADUC MULŢU nik. Adunarea N aţională în portantă de la un colaborator ca Cehoslovacia". frătestl, le recunoşteau. ţionare şi sâ acordăm aju to r
Dar celelalte ţă ri socialiste,
Forţele armate din cinci ţă ri
MIRI ROMÂNIEI pentru modul în care presa, radioul şi televi frunte cu Josef Sm rkovsky, re a telefonat de la şedinţa membre ale T ra ta tu lu i de !a chiar dacă au acţionat la ce p a rtid u lu i şl popo rulu i respec
tiv în conform itate cu adevă
subliniază Prezidiul. guvernului. G uvernul R.S.C. a
ziunea româna reflectă situaţia din Cehoslovacia. V arşovia au Irecut pe neaştep rerea anum itor conducători ai ra tu l sp irit al Intern aţion alis
Sintem pe deplin de acord căpătat la 24 august, la ore
tate frontie rele şi au pătruns
• In întreaga lume se fac auzite glasurile de protest ÎMPOTRIVA OCU- cu pu nctul de vedere al Pre le 18,50, de la preşedintele în Republica Socialistă Ceho Cehoslovaciei, au m obilizat fo r m ului proletar.
Asa cum s-a arătat tn tele
ţele lor armate $i au ocupat
PARII CEHOSLOVACIEI de către unităţile militare ale celor cinci state. zid iu lu i C o m itetului C entral al R epublicii, I~ Svoboda. urm ă slovacă, ocupînd v irtu a l ţara în mod v irtu a l Cehoslovacia grama trim isă de C om itetul
P artidului Com unist din Ceho toarea inform aţie : în noaptea de 20 august, far fără să se fi consultat în nici C entral al P artidului Com unist
slovacia care a fost adoptat „C o n vo rb irile noastre con
I evo lu ţia u lte rio ară a situa ţiei un fel sau să fi ob tinu t perm i din Japonia C om itetului Cen
■i-t ieri. şi ne exprim ăm s p riji tinuă şl înregistrează progre a creat co n d iţii extrem de se siunea din partea conducăto tra l al P artid ului Com unist din
nul deplin faţă de po litica Co se. Rugăm întreaga populaţie, rioase şi grave. Toate cele rilo r p a rtid u lu i şl gu ve rn u lu i Cehoslovacia, la 19 Iulie, p a rti
sS-şl
organele şi In s titu ţiile
Oamenii muncii cehoslovaci îşi m aniiesiâ m ite tu lu i Central al P artidului păstreze liniştea şl raţiunea. cinci ţă ri pretind că ele au în Cehoslovaciei. dul $1 poporul Cehoslovaciei
Com unist din Cehoslovacia în
sînt cei care trebuie să re
Acest lu cru nu poate fl n i
treprins acţiunea In scopul e-
frunte cu A lexander D ubcek". lim in ă riî unei am eninţări la ciodată acceptat în lum ina n o r zolve problem ele cehoslovace
Prin aceasta v o r ajuta cel mai adresa socialism ului. m elor care guvernează re la ţii p o triv it p rin c ip iilo r m arxlsm -
P rezidiul C o n siliu lu i
N a tio
încrederea ferm a In Partidul Comunist nal Slovac a fost inform at bine activitatea de răspundere Pe baza fap te lor cunoscute le între ţă rile socialiste $i le ninism ului, şi nici un pa rtid
de asemenea că o delegaţie a preşedintelui şl m em brilor pînă în prezent, pa rtid u l nos partidele frăţeşti, adică inde străin nu are d re ptul să In
cehoslovacă, In frunte cu pre delegaţiei. Transm iteţi poporu tru consideră că acţiunea în tre pendenta, egalitatea şi nea te rvin ă în tre b u rile interne ale
PRAGA 24. — Coresponden conducătorilor de partid şi de MOSCOVA 24 (Agerpres). — şedintele Svoboda, a plecat prinsă de aceste ţă ri are o In m estecul în afacerile interne. a ltu i pa rtid frăţesc. Aceasta
tul Agerpres, Eugen lonescu, stat legali şi a retragerii de u r După cum anunţă agenţia lu i cehoslovac caldele mele fluenţă extrem de gravă asu Acesta esle un act care con este o convingere fermă a
transmite : genţă a trupelor străine. TASS, (a 24 august ou continuat pentru co n vo rb iri Ia M oscova salutări şi cereţi de la el sâ pra u n ită ţii m işcării com uniste tra vin e sarcinii urgente de c i p a rtid u lu i nostru.
Sîmboto a continuat sesiunea Consiliul Central ol sindica convorbirile intre delegaţia Re V iceprem ierul dr. Husak, mem m entare a u n ită ţii m işcării co O încercare de a reglem enta
Adunării Naţionale Cehoslovace. telor a făcut apel Io toţi mun publicii Socialiste Cehoslovacia, bru al delegaţiei a fost a u to ri nu ne îngreuneze sarcina prin Internaţionale, lagă rulu i socia m uniste internaţionale şi lagă
Ea s-a desfăşurat pe comisii. A citorii sâ nu părăsească dum i în frunte cu preşedintele R.S.C., zat de Prezidiu să reprezinte eventuale acţiuni negindde. list si fo rţe lo r dem ocratice an- ru lu i socialist $i în tă ririi ac o problem ă p rin tr-o acţiune
avut foc o nouă şedinţă o gu nică întreprinderile, pentru a le Ludvik Svoboda, şi conducătorii interesele naţionale slovace. V ă m ulţum im ” . tilm perialiste. ţiu n ii in te rnaţionale un ite a tu armată unilaterală nn face a lt
ceva decît să transform e toate
vernului legal. putea asigura în acest fel secu P.GU.S. şi ai guvernului sovie In încheiere, P rezidiul a co G uvernai a transm is Im e tu ro r fo rţe lo r antiim periaîiste
In primele ore ale dimineţii ritatea. tic. ru l tu tu ro r slo vacilor să apere In m om entul cînd forţele ar care se opun agresiunii im pe a firm a ţiile d e cla ra ţiilo r Res
de simbâtă, un elicopter m ilitar In pofida prezenţei tancurilor Ca şî la 23 august, convor liniştea şi să îm piedice p ro vo diat acesl mesaj al preşedinte mate ale acestor cinci ţă ri au ria liste a S.U.Â. în V ietnam . pective ‘în fraze frumoase «ir
străin râspindea deasupra ora şi maşinilor blindate, care pa birile s-ou desfăşurat intr-o a t cările posibile lu i în tre g u lu i popor. pătruns în Cehoslovacia, exis- Acesta este un act care aduce lip site de orice co n ţin u t. JO?
semenea in te rve n ţie nu Vs-,re
şului foi volante cuprinzînd de trulează zî şi noapte, circulaţia mosferă sinceră, tovărăşească. un mare p re ju diciu p re stig iu zolva niciodată o problem ăA cl
claraţia guvernelor celor cinci mijloacelor de transport in co Părţile au ajuns la un acord lu i socialism ului. Forţele im va agrava co n tra d icţiile $1 ah-
târî membre ale Tratatului de Io mun a fost reluată in mare por să continue convorbirile Io 25 pe ria liste conduse de Statele
Varşovia adresată poporului ce te. M ulte magazine şi-ou des august. Cuvîntarea preşedintelui Tito UnKe, forţele reacţionare a tît taqonism ele, va înrău tăţi dez
binarea şi confuzia.
hoslovac. Declaraţia încerca să chis uşile, cozile din faţa ma PRAGA. Corespondentul A - din tară, cît şi din străinătate,
explice motivele care au dus la gazinelor alimentare s-au mol gerpres la Praga, Eugen Io- an ticom u niştii si tro tk iş tii ex P artidul nostru, din adlncul
prezenţa m ilitarilor străini in redus. Aprovizionarea populaţiei nescu, transm ite : Postul de ra ploatează o asemenea situaţie in im ilo r noastre, speră că
Cehoslovacia. Oamenii le rid i se face din ce în ce mai bine, la plenara C.C. al pentru a îndrepta poporul spre pa rtidu l şi poporul Cehoslova
cau, le citeau, apoi le rupeau şi piine şi lapte se pot procura dio din Praga menţionează că U.C.I. calom nierea $i subminarea sis ciei se vor uni ferm, vor de
dădeau din mină. Ei cunosc mai fără greutate. secretariatul C o m itetului Cen tem ului socialist şi a m işcării păşi actuala situaţie serioasă,
bine situaţia reală din Ceho In rindul trecătorilor de pe tra l al PC.C. a reuşit să sta com uniste internaţionale. Ele v o r respinge pe adversarii so
slovacia şt nu pot fi de acord arterele principale ale . Pragăi bilească legătura cu loate co BELGRAD 23 (Agerpres). mea de ce era mai rău". p rin cip ia li, să aducem la cu sînt angajate în prezent într-o cia lism u lu i $i vo r Înainta pe
cu acest amestec brutal în tre domneşte un calm demn de ad m itetele regionale de partid Luind cu vîn tu l în deschide Preşedintele T ito a subliniat noştinţa tu tu ro r în mod clar propagandă frenetică, pe scară calea marcată de m arxism -le-
burile interne ale ţârii lor so mirat. Pe feţele cetăţenilor ci din tară. rea plenarei a X-a a C C al că în co n vo rb irile cu condu că noi vom $li, dacă s-ar a largă, îm potriva socialism ului ninism . Partidul nostru, înainte
cialiste. teşti îngrijorare şi tristete, dar PRAGA 24 (Agerpres). Pos U .C I., preşedintele losip Broz cătorii cehoslovaci a fost dis junge la ceva ce ar am enin $i îm p o triva com unism ului. de orice altceva, adresează o
cerere hoiărîtă gu vern elo r $1
Populaţia o cord ă In schimb şi hotorire fermă de a rezista, tu l de radio lib e r Praga a a T ito s-a re fe rit la cele m ai noi cutat clar planul construcţiei ţa Independenta noastră, să o Este InutiJ să spunem că sin pa rtide lor celor cinci ţă r să
nunţat sîmbâtă că m in e rii de
cea mai mare otenţie documen de a păstra linişte cu orice evenim ente apărute ca urm are socialiste în Cehoslovacia. Ei apărăm şi s-o m enţinem prin
telor Congresului extraordinar ol preţ. la mina de uraniu „G itk o v " a ocupării Cehoslovaciei nc-au expus cu precizie ce v o r toate m ijloacele, că vom şti tem h o tă rîti să nu tolerăm n i înceteze inte rven ţia lo r Ilegală
P.C.C., care sînt difuzate prin Poziţia constructivă, de spri de lingă Tachov au declarat Referindu-se apoi la e x p li sâ facă. După părerea preşe să apărăm dezvoltarea noastră ciodată o agresiune îm potriva In afacerile in te rne ale Ceho
zeci de mii de discuri. Prin ne jin neprecupeţit pe care o are o grevă de protest îm potriva caţiile prin care se încearcă d in te lu i Tito, conducătorii ce liberă, in dife rent din ce parte oricărei ţă ri care aparţine la slovaciei şi sa retragă cit mal
numărate forme, oamenii muncii poporul român, conducerea de prezenţei tru p e lo r străine pe să se ju stifice intrarea tru p e hoslovaci s-au com portai pe se va manifesta acest pericol gă rului socialist, să luptăm cu repede forţele lo r armate.
îşi manifesta încrederea ferma partid şi de stot o României te rito riu l cehoslovac. Postul lo r U.R.SS. şl ale altor ţări deplin just şl realist, avînd în
în Partidul Comunist. M ii de oa socialiste, este apreciată aici ca de radio a sub lin ia t că a p ri socialiste în Cehoslovacia, T ito vedere ceea ce este posibil de
meni cer în aceste zile primirea cea mai elocventa dovadă a m it un mesaj din partea gre a arătat că ele sînt absurde. realizat In Cehoslovacia. A m in
lor în rindul membrilor P.C.C. prieteniei frăţeşti -între*- cele două v iş tilo r în care se spune, în Tovarăşul T ito si-a exprim at tind că au existat si unele
Se fac colecte benevole pentru ţâri şi popoare, o adevăratei so tre a lte le : „A m început convingerea că această a cţiu excese, preşedintele T ito nu Tovarăşii 0. Sik şi F.VIasak au plecat din Bucureşti
a
finanţareo activităţii noului C.C. lidarităţi internaţionaliste. Prin astăzi cea de-a treia zi ne a fost in iţia tă pentru a îm exprim at părerea că ele
Nemembrii de partid din diver postul de radio (egal se aduc a grevei noastre din m i piedica dezvoltarea progresis reprezintă m otive ju stificate
se regiuni ale ţârii s-au hotărât în repetate rînduri mulţumiri nă, sub lozinca „N ic i tă în Cehoslovacia, care după pentru ca cele cinci ţări sem Sîmbătă dim ineaţa au pără nistru şi preşedinte al Com isiei C.C. al P.C.R., şi Georqe M aco-
să plătească cotizaţii la fel ca României pentru modul în care un gram de uraniu să nu mai plenara din ianuarie şi-a asi natare ale docum entului de la sit Capitala tovarăşii O tta Sik. de Stat a P lanificării. vescu, prim -adjunct al m inis
şi comuniştii obişnuiţi. Sînt sem presa, radioul şi televiziunea ro iasă la suprafaţa". gurat p o ziţii foarte puternice, Bratislava să săvîrsească actul membru al P rezidiului C C . el La plecare, pe aeroportul Bă- tru lu i afacerilor externe.
nate zeci de mii de cereri in mână reflectă situaţia din Ceho PRAGA 24 (Agerpres). Pos im portante pentru procesul cunoscut Duoă cuvintele Iui P.C. din Cehoslovacia, vic e neasa, oaspeţii cehoslovaci au A u fost de fată Kareî Kurka,
vederea eliberării Imediate a slovacia. tu l de radio slovac anunţă că continuu din această tară In Tosip Broz Tito. aceasta repre preşedinte al gu ve rn u lu i Re fost salutaţi de tovarăşii Paul ambasadorul R epublicii Socia
direcţia dem ocratizării şi a zintă un atac sl o acţiune fă p u b licii Socialiste Cehoslovace, N iculescu-M izil, membru al liste Cehoslovace, la Bucureşti,
membru
şi Frantisek Vlasok,
C om itetului E xecutiv, al Prezi
$i m em bri ai ambasadei.
ră aprobare si
fără so licita
de zvo ltă rii rapide a re la ţiilo r
COMUNICATUL DIRECŢIUNII sociale socialiste din Ceho rea g u vern ulu i legal si a alto r supleant al C.C. a! P.C.C., m i- d iu lu i Permanent, secretar al (Agerpres)
din
organe ale p u to rii legale
slovacia
losip Broz T ito a spus că Cehoslovacia. Rezultatul aces
P. C. ITALIAN Iugoslavia s-a mai pronunţat zent. Da Hangul Situaţia din Bolivia
tu i
otac 11 vedem şi noi în pre
şi înainte si se va pronunţa
si în v iito r îm potriva tu tu ro r
lo sip Broz T ito a propus ca
în ce rcă rilo r ca între statele plenara să adopte o rezoluţie atacat de forţe LA PAZ 24 (Agerpres). — Pe de altă parte, regim ul m i
R O M A 24. Corespondentul vernele celor cinci ţă ri care ca rii com uniste şi m uncitoreşti, socialiste problem ele să se în care să se expună lin ia In capitala B o livie i s-a anun lita r a interzis activitatea pos
Agerpres, G iorg io Pastore, au in te rve n it să accepte ce considerînd de datoria sa in- rezolve pe cale m ilitară U.C.I. în toate aceste pro ble ţai că p o litia a procedat la un tu lu i de radio „A ltip la n o ", sub
tra n sm ite : Intr-un com unicat re rile prezentate de guvernul ternaţionalistă să-şi asume cu T ito s-a re fe rit apoi la re me. precum şi p o ziţiile cu le patriotice mare număr de arestări în le pre te xtul că acesta nu dispune
publicat la Roma se spune că şi P artidul Comunist din Ce cla ritate răspunderea, tn sco centa vizită în Cehoslovacia. p riv ire Ia dezvoltarea Internă gătură cu „com p lotu l subver de autorizaţia necesară şl v io
„D irecţiun ea P.C Italian. în hoslovacia şl să procedeze la pul de a favoriza afirm area „ A ti văzut asa cum si noi am continuă din Iugoslavia. Este s iv ” înăbuşit marţea trecută de lează d isp o ziliu n lle legale. Di
trunită sub conducerea to va retragerea trupelor, să perm ită unei noi concepţii despre u n i văzut marea însu fleţire cu ca necesar ca lu c ru rile să fie sud-vietnameze regim ul preşedintelui Rene rectorul acestui post de radio,
răşului Longo, aprobă pe de organism elor legale alese de tate şi a unor noi ra p o rtu ri re am fost p rim iţi acolo, a judecate cu stnqc. rece. a sub Barrientos. Pînă în prezent, M arîo Maramon, a calificat mă
plin com unicatul B iro ulu i Po stat si de partid. în mod de între forţele com uniste si re spus el. Acest popor se te- lin ia t Tito. Trebuie să fim peste 40 de persoane au fost
SA1GON 24 (Agerpres). For
litic si de cla raţiile tovarăşu m ocratic, să-şi reia a ctivita voluţionare. bazate pe p rin c i ţele pa triotice au lansat v i arestate, după ce gu vern ul a sura drept „u n atentat la lib e r
anunţat că a descoperit o con
lu i Longo cu p riv ire la eve tea, să i se asigure tovarăşu p iile deplinei respectări a in spiraţie condusă de generalul tatea de exprim are $i la lib e r
nim entele din Cehoslovacia, lu i Dubcek şi a ilo r conducă dependentei fiecărei ţă ri si a neri un atac de mare anver M arcos Vasques Sempertegul. tatea presei".
işi reafirm ă dezacordul său to ri cehoslovaci posibilitatea autonom iei fiecărui partid, pc Sărbătorirea zilei de gură asupra vastului com plex Un com unicat al gu vern ulu i „Radio A ltip la n o " a transmis
aero-naval american din ju ru l
profund si dezaprobarea fa de a şi desfăşura în mod liber solidaritatea comună în lupta la 20 august proclam aţia prin
tă de in te rven ţia m ilita ră a activitatea. Num ai în acesl îm p o triva im perialism ului sl oraşului Da Nang, cea mai ma precizează că, în cursul per
pentru pace, în scopul căută
U.R.S.S. si a altor patru ţări lei se poate ajunge rapid la r ii unor căi d ife rite de con 23 August peste re bază m ilita ră a S U .A . din ch e ziţiilo r efectuate. în unele care fostul general Vasguez
V ietnam ul de sud.
din cadrul T ra ta tu lu i de la o soluţionare p o litică care să lo cu ri au fost descoperite arme Sempertegui s-a pronunţai îm
V arşovia în Cehoslovacia, ne* evite agravarea dramatică pe struire a socialism ului, dez In tre tim p continuă luptele şi m un iţii. po triva regim ului Barrientos.
putînd în nici un caz sâ adm i v iito r a situaţiei din Ceho v o ltă rii consecvente a de în tre i puncte situate la 40. 90
tă violarea independenţei o ri slovacia şi scindări grave în m ocraţiei socialiste". hotare Si respectiv 100 km de Saigon.
cărui stat. mişcarea com unistă si demo D irecţiunea convoacă C om i Tot vin eri, forţele pa triotice NIGERIA
D irecţiunea PC. Italian con cratică internaţională. tetul Central si Comisia Cen au bombardat, pentru a treia
sideră indispensabil şi urgent P C. Italian adoptă această trală de C ontrol pentru m arţi M O N TEVID EO 24 (A ge r PH EN IAN 24 (Agerpres). Cu oară în decurs de opt zile,
ca partidele com uniste şi gu- poziţie ca parte activă a miş- 27 august. pres) Cu p rile ju l zilei de 23 p rile ju l zilei de 23 August. p o z iţiile inam ice din Hue, ve lu p te violente tn ju ru l
August. însărcinatul cu afa N icolac Popa. ambasadorul chea capitală im perială.
La Da Nang. după zece ore
ceri a.i. al R epublicii Socialis R epublicii Socialiste România de lupte înverşunate. opera
te România în Uruguay. Isi-
ALTE LUÂRI DE POZIŢII dor Băltei. a ofe rit în saloane Au participat Pak Sen Cer, ţiu n ile m ilita re continuă. A- localităţii Aba
la Phenian a o fe rit o recepţie.
le ambasadei un cocteil la ca
membru a) C om itetului P olitic
re au participat A lb e rto A b- al C .C al P artidului M un cii ge ntiile de presă anunţă U M U A H IA 24 (Agerpres).
că noi u n ită ţi ale fo rţe lo r zia rişti străini, că trupele fe
dala. vicepreşedintele R epubli din Coreea, vicepreşedinte al Liderul biafrez, colonelul
cii. Venancio Flores, m in istrul C abinetului de M in iştri. Toi patriotice au pătruns în zona O dum cgwu O jukw u, a decla derale se apropie de lo calita
tea Aba, u ltim u l centru Im por
nate să
normalizeze re la ţiile
Partidul Comunist cu pa rtidu l com unist si- gu ver Preşedintele afacerilor externe, A nto nio En Din. vicepreşedinte al Ca luptelor, în cursul nopţii de rat în cadrul unei conferinţe tant de rezistenţă biafrez. Dar.
bine tu lui
Francese. m in istru l forţe lo r a r
de M in iştri,
Pak
de presă la care au participat
v in e ri spre sîmbătă.
nul cehoslovac pe calea nego mate. Cesar Gharlone, m inis M un Kiu. secretar al Prezidiu a adăugat el, trupele, federa
le vor suferi un eşec în Îna
Mexican cie rilo r, pornindu-sc de la p rin Republicii Chile tru l finanţelor, G arda Secco, lu i A d u n ă rii Populare Supre intarea lor, datorită m ăsurilor
subsecretar de stat la M in is
me,
Ir.
m in istru l
Săn
Bec
c ip iile egalităţii,
respectului
te ru l A face rilo r Externe. se m uncii, conducători ai unor cu guvernatorul britanic Hum- care au fost luate pc front.
m utual şi neintervenţiei tn S A N TIA G O DE CHILE - 24 Totodată, după cum anunlă
natori deputaţi şi alte perso organe şi organizaţii centra Preşedintele Argentinei, Juan phrey Gibbs, precum şi cu alte
CIU D AD DE MEX1CO 24 (A - tre b u rile interne ale statelor (Agerpres). — Preşedintele Re n a lită ţi p o litice şi culturale, le, şefi ai m isiunilo r diplom a Carlos Ongania, a înlocuit co personalităţi rhodesiene. agenţia Associated Press, lu p
p u b licii Chile. Eduardo Frei. a
gerpres). — Intr-o declaraţie şi partidelor. precum şi membri ai corpu tice acreditaţi în R. P. D. m andanţii forţelor armate te 000 - te vio len te continuă în Jurul
dată p u b lic ită ţii la Ciudad de condamnat in te rve n ţia In Ce lu i diplom atic. Coreeană restre, aeriene şi navale in co Un purtător de cuvint al co lo c a lită ţii Aba, dar m enţio
hoslovacia în cadrul une; re u
M exico, P artidul Com unist M e drul a ceea ce a (osl prezen munităţii ciprioţilor turci a a nează că trupele federale ni-
niuni a C o nsiliu lui de M in iş tri
xican consideră că „intrarea tat oficial drept o «înlocuire nunţat că liderii acestei comu geriene au fost op rite în îna
liste pe te rito riu l Cehoslova Ministrul siu n ilo r acestei acţiuni. In a Cuvîntarea tovarăşului comandanţi ai forlelor armate". ciprioţilor greci să pătrundă in transm ite pe de altă parte că
trupelor celor cinci ţă ri socia consacrată exam inării repercu periodică normală a înalţilor nităţi intenţionează sâ permită intarea lor. A genţia citată
ciei prejudiciază cauza com u celaşi tim p, m in istru l chilian al sectorul controlat de ei, al ca în această regiune situa ţia re
des, a declarat că re la ţiile din Ciu En-lai la recepţia de la
nism ului în lum e şi agravează de externe «^facerilor externe, G abnel V al- După cum se arată intr-un pitalei cipriote. Din 1963, cînd fu g ia ţilo r este deosebit de c ri
problem ele existente în mişca comunicat publicat de poliţia au izbucnit incidentele intre tică. datorită lipsei de alim en
rea noastră". In acelaşi tim p, tre C hile si Cehoslovacia sînt din Rio de ianeiro, mai mulţi cele doua comunităţi ale insu te si medicamente. N um ărul
duşm anii poporutui nostru, se al Turciei m enţinute la acelaşi nivel ca Ambasada rom âna din Pekin lideri ai studenţilor brazilieni, lei, ciprioţilor greci nu li s-a m o rţilo r în rîn d u rlle acestor
arată în declaraţie, legaţi de înainte. ale căror nume nu au fost dez permis pătrunderea în sectorul refug ia ţi creşte pe z! ce trece.
interesele im perialism ului, vor Secretariatul naţional execu Lutnd cuvîn tu l la 23 August naţionale şi bizuindu-se pe văluite, au (ost arestaţi în ca ciprioţilor turci, deşi aceştia
folosi situaţia creată pentru a A N K A R A 24 (Agerpres). — tiv al P artidului Uniunea so la recepţia oferită cu p rile ju l p ro p riile lo r efo rtu ri, poporul pitala ţârii, Brasilia. Raportul din urmă se deplasează de mai
înăspri campania lo r antiso- A g e n ţia A natolia tra n s m ite : cialistă populară a dat p u b li menţionează că tinerii studioşi multe luni liberi prin sectorul RELUAREA NEGOCIERILOR
cialistă. Prezidiul C om itetului Situaţia actuală din Cehoslova cită ţii o declaraţie arătînd ..că Z ile i naţionale a României, român şi conducătorii săi au au sosit în acest oraş pentru comunităţii ciprioţilor greci. NIGER?ANO-BIAFREZE DE LA’
Central al P artidului C o m un iit cia este incom patibilă cu p rin nu există nici o ju stificare \ prem ierul Ciu En-lai a adresat înregistrat succese apreciabile a organiza un congres al Uniu
M exican s-a adresat C om ite c ip iile şi obiectivele Cartei morală pentru inte rven ţia ar calde fe lic ită ri poporului si gu în cauza co n stru irii patriei lo r nii naţionale a studenţilor din Consiliul general al Interna ADDIS ABEBA
tulu i Central al P artidului Co O.N.U., a declarat m in istrul a mată In C ehoslovacia". In do ve rn u lu i român tn numele po in u ltim ii 24 de ani. Brazilia, organizaţie declarată ţionalei Socialiste cu sediul la
munist din U.R S.S. si Comi face rilo r externe al T urciei. cument se subliniază că «ni p o ru lu i si gu vern ulu i chinez Urăm poporului român noi ilegală de actualul guvern. Copenhaga a dat publicităţii ADDIS ABEBA 24 (A ger--
tetelor Centrale ale partidelor Caglayarigil. El a subliniat că meni nu are dreptul să se a- cu p rile ju l celei de-a XXFV-a succese în lupta pentru apă 0 0 0 o rezoluţie in care cere State prcs|. După zece zile de în tre
comuniste si m uncitoreşti din guvernul turc priveşte această mesteee în tre b u rile interne aniversări a e libe rării poporu rarea şi construirea patriei După cum anunţă cotidianul lor Unite ole Americii sâ înce rupere a negocierilor, delega
Republica Democrată G erm a problemă prin prisma p o litic ii ale altor ţă ri" si se consideră lu i român de sub ju gu l fas lu i cu o mai mare sîrgninţâ „Rhodesia Herald", care apare teze orice furnizare de arma
de pace, a p rin c ip iilo r respec că prezenta tru p e lo r străine în cism ului. $i curaj. la Salisbury, sâptâmîna trecută ment şi echipament m ilitar că ţiile nigeriană şi blafrcză s-au
nă. Polonia, Ungaria şi Bulga
tă rii independenţei statelor, Cehoslovcia constituie „o v io Cu 24 de ani în urmă. Ciu En-lai a condamnat in a avut loc o tentativă de re tre actualul guvern grec şî in în tlln it sîmbătă din nou într-o
ria, cerîndu-le retragerea im e neintervenţiei în afacerile in lare a p rin c ip iilo r m arxism -le- P arllfjul Comunist Român a tervenţia m ilitară străină în luare a convorbirilor intre vită guvernele şi organizaţiile şedinţă sub preşedinţia împă
diată a trupelor lo r din te rito terne ale altor ţări şi a reg le ninism ului". Sperăm, se spune condus poporul la organizarea Cehoslovacia Rhodesia şi Marea Britanîe. implicate sâ suspende orice
m entării divergenţelor fără a iu declaraţie — că Cehoslova Potrivit ziarului, Max Aviten, ajutor economic către Grecia. ratului H aile Selassic, care se
riu l cehoslovac. De asemenea, unei insurecţii armate şi la In încheiere el a exprim at
se recurge la forţă. M in istru l răsturnarea reg im ului reacţio s p rijin iri poporului chinez preşedintele unui concern de In legătura cu conflictul nige desfăşoară în cel mai mare se
arată documentul, Prezidiul Co cia va avea posibilitatea să re
turc şi-a exprim at speranţa că pentru lupta poporului român, presă britanic, a avut întreve rian, organizaţia face apel la cret. N egocierile de sîmbătă au
m itetului Central al P artidului se va găsi o soluţie pentru ca vină la calea construcţiei paş nar al Iul Antonescu, deschi- a gu vern ulu i său, consacrată deri, în timpul unei vizite se un embargo asupra vinzârilor avut drept scop găsirea m ijlo a
Comunist M exican cere C om ite trupele străine să părăsească nice a socialism ului, a re la ţii zînd astfel un nou capitol în apărării independentei şl su crete în Rhodesia, cu primul de arme către părţile in con celor de ajutorare a populaţiei
telor Centrale ale partidelor co Cehoslovacia c il mai curînd lo r de prietenie şi respect m u istoria României — a spus Ciu vera nită ţii, pentru înfruntarea ministru rhodesian lan Smith, flict. c iv ile din zonele care au sufe
muniste şi m uncitoreşti m enţio- posibil. tu a l". En-lai. Folosindu-şi resursele p e rico lului oricărei in te rve n ţii. rit de pe urma războiului.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUIi utr. Dr. Petra Grota or. SI, telefon 12ÎS, ISIS, >3,17. — TIPARULt întreprinderea pollgrafieA Bonedoara—Deva.