Page 93 - Drumul_socialismului_1968_08
P. 93
4 DRUMUL SOCIALISMULUI
ADEZIUNE DEPUNĂ JMFIWM iT * lUifJMJJJflWJii
’
fată de politica de TI de ani Am intrai în V I E T N A M U L . D E S U D
Eu sînt membru de partid
rindul membrilor Partidului
Comunist Român în timpuri PREZENTE ROMÂNEŞTI
grele, de ilegalitate Am as arme şi muniţii limri raplura-
partidului — învăţătură desprinse din i rienlnl Agerpres. I. Găloţea- kistaneză a acordat un spa BSiesif. ni succeselor 1 â ★
partidului
cultat învăţătura
PEKIN 1 26. — Corespon*
ţiu larg
naţionale a
zilei
cartea marxism-leninismului
— si de acolo am aflat ce : nu, transmite : In seara zi României şi realizărilor sale După cum anunţ») Agenţia
; lei de 25 august comuna in diterite domenii f o r ţ e lo r patriotice
înseamnă socialism ce în ★ A'Jsoriaterl Press, un convoi
mi 111 a v fi lipi nex a căzu»
luni
seamnă solidaritate, Am ; populară prietenia chino-ro- RABAT 26 jAgerprcs). — l\i< ţiul bilanţul rezultatelor s-a soldat cu aproximativ 600 înlr-o ambuscadă organizata
m âni a organizat o scară
şi guvernului fiecare hotâpre luată de ; tionale a României. Au par a Republicii Socialiste Româ acţiunilor ofensive iniţiale în de m ilitari ucişi sau răniţi. rie forţele patriotice sud-vim-
simţii in fiecare acţiune, in
Cu ocazia Zilei naţionale
de îi*m cu prilejul zilei na*
de
MO rie tancuri, rare blindate
cursul săplamînii trecute
namez.c po şoseaua principală
Comitetul nostru Central, I
nia. însărcinatul cu afaceri
deile nemuritoare alo mor- i îlclpal Aurel Duma. nmba- a. i. al României in Maroc. 1 patrioţii sud-vietnamezi, agen si alto vehicule de luptă dis rie la Saigon’ spre baza m ili
Xîsm-lenjnirmnhii. Cînd am ; sadorul Republicii Socialiste Gheorqho Radu. a oierit o ţia rie presă „Eliberarea” men truse. tar»! Tay Ninb !>ase soldaţi
România la Pekin, membri 1
ascultat rnvînlarea inflără- recepţie la (are au partici I ţionează ro peste 1.200 dc m i Potrivit aceleiaşi agenţii, o sînl rlati dispăruţi iar alţi doi
i al ambasadei române, inern-
rată a tovarăşului Niroîae : bri ai conducerii asociaţiei pat Jawad Ben Brahioi. m i i litari americani si saigone/.i altă importantă operaţie in i sînt răniţi. Trei camioane m i
D em n itate n a ţio Ceauşescu. rostită In ziua de prietenie China-România nistrul comerţului industriei au fost scoşi din luptă în urma ţială rie patrioţi, asallul asu litare au căzut în iniinile pa
trioţilor.
i o r
al
do 2° august la mitingul oa
polem icelor r iocniri care au
patrulea
a
şi minelor, reprezentanţi ai
î A fost prezentat documen- pra bazei americane clin re
menilor munci» din Oanita- ■ tarul „Recolte bogate" st f ii conducerii diferitelor insti avu’ loc în regiunea Tay giunea Tra Phi. s-a soldat, rtr ars
Atacul pa lrio lilor asu
n a lă şi c a ld lă - acea cuvîntarc care a ; rrut artistic ,,Partizanii din tuţii centrale şi orqanisme Ninb. poziţiei unde erau „a m asemenea, cu aproximativ 600 aceeaşi regiune unde dum ini
Ambuscada a av.nt l«>c
în
de stat marocane, A ii Yala,
entuziasmat milioane do i-
din
luptă
de
scoşi
m ilitari
pra
r im i si caro no îndeamnă i cimpie" care redă episoade secretarul qeneral al Parii- ca un convoi militar american
I din lupta poporului chinez f plasate unitati ele relei rle-a patru avioane, 96 tancuri şi
să facem zid do neclintit în dului eliberării şi socialis a fost alaral rie patrioţi. în-
împotriva ocupanţilor japo 25-a divizii americane de in rare blindate distruse sau a
ju ru l partidului — am sim mului. şl aIti membri ai con reriislrînrlu-se 6 morii si 51 ră
ţi! mai mult ca orîcînd cit nezi. Inlilnirea s-a riesfăşn- ducerii acestui parlid. mem fanterie. din regiunea Tra La, variate. o mare cantitate rie niţi.
do puternică cit de stator ; rat intr-o atmosferă de brii din conducerea partidului
caldă prietenie t nîtinea naţională a forţe r
nică. oslo creastă învăţătu
Hunedoara oamenilor noii trie, Republica Socialistă lor populare st al centralei i
societăţi si a metalului dătă România I” . ră în idetlo. în cmunt.ul si IST A M A CAD 26 (Agcr- sindicale — Uniunea maro i 560731 N e g o c ie r ile
tor de fortâ industrială si-a Intr-adevăr, din conducerea în faptele partidului nostru j pres).— Cu prilejul zilei na* cană a muncii, ziarişti şi oa i
exprimat la marea sărbătoa de către partid, din chipul La noi la Uzina do repa tionale. ambasadorul Româ- meni de cultură şi arta, oa
re a eliberării gîndurile, sen drag al patriei simbolizat de rat ulîlaj minier undo lu j nici in Pakistan. Miliar Ma* meni de alacori ele. Au mal de şomeri nigeriano-biaîreze
timentele. năzuinţele la unison stema de pe stindardele tr i crez ca zidar la turnătorie. \ gheru. a oferit o recepţie in participat şeii ai misiunilor i
M arii
Adunări
Declaraţia
cu întreaga taro Prin textul colore, poporul nostru soarbe saloanele ambasadei. U care diplomatice şi acreditaţi la
lapidar al lozincilor si pancar tăria si conştiinţa demnităţii ■ au participat Arhsad Mus- Rabat, specialişti români ca în Anglia ADDIS ABEIÎA 26 (Ager- veşle crearea i M oarului ae
telor, prin agitaţia orală spon sale naţionale. i sain, ministru) afacerilor e.»: re lucrează în Maroc. pres) Luni dimineaţa au re rian cit şi a răii terestre care
tană insotila de puternice ura- ; terne, secretari de stat dîn început Ia Aridis Abeba nego
Momentele sînt sobre im VOM STA DE + să faciliteze transportul a li
le, prin P ute re s» dansuri, i diferite ministere şi şeii ai cierile nigeriano-biafrezo cu
puse de evenimente rare în I.ONORA L’S (Agcrpre*). — mentelor şi m erliram enlrlnr
prin tinula sărbătorească si durerează adînc pe tnti oa : misiunilor diplomatice din GENEVA 26. — Corespon privire la apitoraren populaţiei către victim ele războiului
atitudinea fermă hunedorenii STRAJĂ i Pakistan. Ambasadorul ro- dentul Aqcrprcs. H. I iman. Şomainl din Ni a rea Brit.anie r ivilo. Şedinţele se dcslăşna-
menii de bună credinţă. Totuşi, j mân a rostii un discurs la transm ite: Ia Lenzerhclde i-M ridicat în perioada Io ★
au dat glas caldelor simţămin r«! sub preşedinţia împăratului
oamenii cetotii de metal a pa : posturile pakistaneze de ra- (Elveţia) s-a desfăşurat un i iulie — lf> august la cel mai K U M tlA H lA 26 (Acjcrprcsl
te de demnitate naţională triei au venit la demonstraţie : dîo, iar posturile de radio şf Haile Selossie, preşedintele Potrivit agenţiei branee
si internaţionalism care animă cu mii si mii de flori, cu zeci CUCERIRILOR ; televiziune au transmis pro- concurs internaţional de in u ll nivel al său din perioada Comitetului consultativ' al O r Presse noul aeroport al C ru
poporul nostru. pian. Premiul intîl a fost postbelică. Astfel, p o triv it da ganizaţiei Unităţii Africane.
si zeci de grafice care e x p ri ■ qramc dedicate zilei naţîo- atribuit pianistului român cii Roşii Internationale din
Cind s-a deschis mitingul, mă îm plinirile de pînâ acum POPORULUI j nale a României. Presa pa Toma Vesmaş. telor oficiale publicate la L o n Agenţiile rie presă relatea Bi ci Ir a a fost bombardat de
întreaga maso de oameni din si năzuinţele de viitor. cu dra. în Anelia există acum ză ca sîmbală scara Iratoli- aviaţia nigerian,t Şapte per
piaţă, de pe esplanada. ce 660.7rtt de persoane fără lucru. vcle dinlre delegaţiile nige soane au fost rănile si s-au
sute si sute de lozinci si pan
poartă simbolicul nume Dacia, carte. In fiecare coloană. în NOSTRU Acest nu m ăr reprezintă 2.4 la riana si biafrez»! se găseau în- înregistrat pagube materiale.
acompania cu murm urul g la tr-un impas complet, deoarece Bombele râzute în incinta ae
fiecare grup de oameni, vîrst- sută clin totalul populaţiei ac
surilor si cu glodurile acordu nici si tineri poartă loz.inci propunerile rcrioroce nu au rodrom ului n-au atins pista de
rile fanfarei : tive. fost acceptate, atît tn ce pri- decolare.
cu vibrante mesaje adresate
.E roi au fost. eroi sini încă încercatului popor cchoslovar : Naţionale a Republicii So
iu-or fi în neamul românesc. „Solidaritate deplină cu popo cialisto România n i privire
la principiile de bază
Căci rupt» sînt ca din tare rul frate cehoslovac", ..Sîntem ale politicii externe a Româ
stînca. alături de poporul frate ceho CURIER - CURIER - CURIER
niei a găsit un ecou puter
Românii ori $i unde creer'\ slovac si sprijinim lupta lui nic. Noi, comuniştii, ştim.
pentru independentă naţiona
Da. acest neam a dat le iar viata a demonstrat că
la". „Trăiască prietenia dintre singura modalitate raţională Vicepreşedintele Hubort Hum-
gendare figuri de eroi : M ir- satelit pe pornint, a putut fi găturile telefonice la fel, sute
poporul roman si popoarele de rezolvare a deosebirilor phrey o reafirmot duminică in auzită după o „călătorie" in
rea. Inan de Hunedoara — cadrul unei emisiuni televiza de cose sint acoperite de ape
Cehoslovaciei sorioliste de păreri ivite înlro tarile spaţiul cosmic de 80,000 km. După cum menţionează ştirile
al cărui cuib de v u ltu ri stă socialiste este discuţia tovă te la Chicago sprijinul său in Această legătură face parte
Lozincile si pancartele de tronsmise de agenţiile de pre
si astăzi mărturie pe stinrile răşească. întemeiată po res general faţă de politica preşe dintr-o serie de experienţe in să. nu se cunooşte precis nu
monstranţilor, gîndurile si cu dintelui Johnson in Vietnam.
de Ungă apa Zlaştilor — , pecl şi încredere reciprocă. domeniul telecomunicaţiilor în mărul victimelor, dar se presu
vin tel c hunedorenitor trans Pe de ollă parte, el a recu cepute la f8 august a.c. pune că ocesta ar fi considera
Ştefan cel Mare, Mihai V ite a De aceea, susţinem i:u ţoa noscut că există „anumite d i
mit asemenea mesaje vibrante 0 0 0 bil.
zul lîoria, Cloşca si Crişan, lă căldura principiile dc ba vergenţe nuanţate" faţă de o-
tuturor popoarelor Irătesti, în ză ale politicii externe a Micuţa Moria Giannaris, în 0 0 0
Tudor din Vladimiri, Avram ceasta politică". Rîuri de lavâ au început să
tregii omeniri muncitoare României, consfinţite în a- virstâ de 5 ani, care trăia de
lancu. Şi. totodată, a dat m i ccastă Declaraţie, pentru că o m m o sâptâminâ cu o inimă trans se reverse luni dimineaţa pe
..Trăiască unitatea ţărilor so In capitala Danemarcei s-ou versantul estic o! muntelui
lioane sî milioane de eroi ele îşi au obîrşia în aspira plantată, a încetat din viată
cialiste1'. „Trăiască atotbirui- deschis luni lucrările celei de-a duminică seara Io spitalul de Etna, co urmare a unei noi e
anonimi care au udat secole ţiile poporului nostru de u rupţii o vulconuluî cu ocelosi
toarca învăţătură marxist-le- nitate r.u tarile socialiste, doua conferinţe internaţionale copii din Houston. Un purtător
cu sudoare si sînge glia Stră o sănătăţii cu participarea a de cuvint al spitalului o de nume. Mii de turişti s-ou adu
ninlstă", „Trăiască comunismul de pace, dc prietenie cu nai în regiunile aproniate pen
moşilor. peste 400 de medici $i oameni clarat că fetiţa a fost victima
— v iito ru l de aur al întregii ţoale popoarele. Comuniştii de ştiinţă din 42 de ţâri. Con tru a urmări exploziile interm i
Apoi, cînd faldurile steagu de la turnătoria in care lu unui stop cardiac şi că toate
om eniri” — sînt numai citeva ferinţa vo dezbate situaţia sa eforturile depuse pentru rea tente şi lava incandescentă
rilor tricolore si pu rpurii au crez. dar nu numai comu nitară mondială, progresele nimarea ei nu au avut nici un Autorităţile au declarot că nu
din lozincile care au fost scri
prins a fîlfîi purtate de bra niştii. o toti m uncitorii din realizate în tratamentul m edi rezultat. Moria Giannaris, o- există nici un pericol pentru
se pe purpura panourilor şi populaţie.
ţe de olclari, p riv irile trib u secţia noastră şi-au exp ri cal modern, folosirea calcula peratâ de cunoscutul profesor
pancartelor sau rostite de co mat deplina lor adeziune fa toarelor electronice in trata Denton Cooley. o fost ceo de-o 0 0 0 _ _
nei, ale celor care primeau
loanele de demonstranţi. tă. dc politica in te rn i şi ex mentul medical şi alte proble 31-a persoană căreia i s-a După cum anunţă ajC fia
demonstraţia ori asisTau Ta eâ' me. transplantat o inimă, şi al doi france Presse citind posiur de
Poporul nostru tine ca lu ternă a partidului nostru,
s-au oprit asupra lozincilor al fată dc măsurile înţelepte pe 0 0 0 lea copil asupra căruia s-a radio din capitole R.A U-, Tri
mina ochilor la fiinţa sa na bunalul militar din Cairo o
căror text rezumă tot ce are c are le ia în aceste clipe grele Crupul de cercetări spaţiale efectuat o asemenea operaţie.
ţională. tine si respectă p rin condamnat sim'ootă la muncă
mai scump mai apropiat fiin survenite în relaţiile ţărilor de Io Academia de Ştiinţe o 0 0 0 silnică pe viată oe principalii
cipiile internaţionalismului so socialiste R P Ungare şl cel de la U ni Asupra regiunii de sud-est o
ţei sale acest popor : ,.Trăias enci acuzaţi în procesul încer
cialist si. în acelaşi timp. pre versitatea tehnică de la Buda Japoniei s-au abătut in u lti cării de lovitură de stat din
că Partidul Comunist Român, ANTON IU A pesta cu stabilit duminică d i
tinde de la oricine acelaşi JAPONIA. — Aspect de la un marş pentru pace organizat mele zile ploi torenţiale, pre ounusl 1967 Alţi 40 de ocuzoţi
conducătorul si organizatorul mineaţa legătura intre ele prin vestitoare ale unui nou taifun, ou fost condamnaţi la pedepse
respecl reciproc zidar la turnătoria recent Io Tokio de participanţii Io cea de a 14-o Conferinţă satelitul artificial american
tuturor victoriilo r no astre!” , U.R.U.M. Petroşani mondială împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen. cel de al zecelea din anul a între 15 ani muncă silnică si
„ATS-3". Emisiunea transmi cesta. Comunicaţiile rutiere şi
„Trăiască scumpa noastră pa I MIRZA să in Cosmos şi retransmisă de feroviare ou fost întrerupte, le un an inchisoore, iar alţi 14
achitaţi.
In aceste zile. în rezoluţiile dc a extinde şl întări alianţa cesare ca organele statutare
insufleţitelor adunări care şi prietenia trainică cu celelal de parlid. organele legale con- mul rind tuoşa do partid au
au avut loc la oraşe şi sate, te ţări socialiste vecine, Iu Toate eforturile către ţelul major: slilutionale din Cehoslovacia în n l'a m itu im - d<- f1 ,v !in »■ -n
pretutindeni în ţară, in scri goslavia, Bulgaria, Ungaria, cu să-şi poată îndeplini nestin- mod responsabil, o r îi mai
sorile si mesajele adresate Cehoslovacia, Polonia, Repu qherit sarcinile înrredintate mare contribuţie po/iliv»! la
C C al P.C.R., personal tova blica Democrată Germană — — asiqunnd retragerea trupe ic-şiron d in at ,-st n u m iv u t u iv i
răşului Nieolae Ceauşescu. în primul stat socialist a) munci lor celor cinci state spre a sc Pentru mişcarea romunislă. la
declaraţiile făcute presei si ra- to rilo r şl ţăranilor din Germa da poporului cehoslovac posi reciahilin-a unui t linia) ch
dioteleviziunii — milioane de nia — cu Albania, cu statele bilitatea de a desfăşura în im roriuru >i prietenie,
muncitori, ţărani, intelectuali, socialiste din Asta, Republica mtanrea unităţii şi prieteniei mori normal opera de construi In actuala «.ilnatio. partidul
fără deosebire de naţionalitate, Populară Chineză, R D Vlet- re a socialismului şi rie a e- nosini esli* Ierni hotărit
si-au manifestat deplina apro nam, R P.D Coreeană. Monqo- xoreila prerogativele inalie Iacă în ceea re.I priveşte, lot
bare fată de Declaraţia M arii 1 la, cu primul stat socialist nabile ale independentei si ce depinde rie r>| pentru a im
Adunări Naţionale a Republi- de pe continentul american, suveranil.'itîî Cehoslovaciei sn. se agrava mai mult relaţiile m
r ii Socialiste Rnmânia cu p ri Cuba". cialiste Este neîndoielnic ră a nu se pvrieliia mai depărta
vire la principiile de bază ale Declaraţia proclamă încă o o asemenea soluţionare a c ri interesele unHiîtii pentru a se
politicii externe a României, dată politica profund interna ţârilor socialiste zei va răspunde celor mai /Arifimu j soerantelp c ercurilor
adoptata la sesiunea e xtrao r ţionalistă a partidului şi gu profunde intrrese ale construc reai ti'm ii imperialiste înlr o
dinară din 22 august. In a vernului nostru, deplina soli- ţiei socialismului in Cehoslo. aclîneiro a rie/hin«îrîi Hm roi-
cest document de înaltă p rin darilate cu tnatn partidele co vacia, ale întăririi prieteniei d u r ilo mi>(,irii comuniste in-
cipialitate, care porneşte de muniste şi muncitoreşti. cu semnălate v ila ll pentru dez credere şi respeU mul nai. să nostru a sublinia) t \t satisfac hoshivocia. cu organele statu înlre ţările socialiste, dintre lem ationnlo Intoresele cau/r-î
la interesele fundamentale ale toate forţele ce luptă îmno- voltarea n i su n e s a sistemu dura la eliminarea nri< »îror ţie acordul la rare s-a ajuns tare. constituţionale de con partidele comuniste şi munci, so< ialisnuihii cor să se mear
naţiunii române şi este pă triva imperialismului, pentru lui socialist, pentru desfăşu surse rie disensiuni, să con în urma discuţiilor şi întrun i ducere a partidului vi stalului. toresiţ, va avea o iniluentă gă na* n i pas vi neabăfui snre
truns, în acelaşi timp, de democraţie si progres social, rarea întregului proces revo tribuie la apropierea intre po rilo r de la Ciorna si Bratislava Aceasta rsie poziţia de ne pozitivă pentru cauza generală normalizarea po bazo p rin c i
spiritul responsabilităţii fală libertate si independenţă so luţionar mondial, pentru apă poare să genereze o priete dintre Partidul Comunist al zdruncinat a întregului nostru a ‘‘ ocialismului. piale a sîhmtiei. so se e v iir
de cauza socialismului în lu cială, pentru pace în lume rarea păcii în lume. Mai ales nie trainica, de nozdnm rinal Uniunii Sovietice Partidul C o C aracirrul rezonabil al no. sau s<! se înlăture i<, 1 re contra
me. îşi găsesc o reafirmare Dezbătînri principiile p o liti în condiţiile de astăzi, cînd între ţările s»'i ialiste, Prin v o munist din Cehoslovacia Si alte partid. a întregului nostul zitici Partidului C onvoist Rn- vine ocesiui rie-zidoral. cor
popor.
puternică şi limpede p rin c ip ii cii rxterne României. Marea imperialismul îsi intensifica tul unanim al Marii Adunări par)ide comuniste >i m uncito m<!n. care se pronunţ»! tocmai Ioale eforturile *Ti fio îndrep.
le marxisl-îeniniste de nezrlrun- Adunare Naţională a re a fir activitatea agresivă pe arena Naţionale. întregul popor ro reşti Tiriul ('unduitei principiale pentru o a«omenea colut'oocro 'ale S|>re o uni'"»! riir'irtie ron-
cinat, de care se călăuzesc si mat deplina lealilale a tarii mondiala, duce războiul inter- mân a declarat că este ferm re.j idlău/eşte înlreaga a n i- a crizei rsle absolut ovHont slrucliva şi raţional,! : afirma
pe care le promovează pa rti noastre faţă de tratatele dintre ventionisl îm potriva poporului holărîl să acţioneze şi în v i i Partidul nostru nu poa'<* vilate, partidul noslru a adop Cu mate a'-estea Tn nrrsa uno rea responsabil,! a spiritului
dul şt ţara noastră în relaţiile România şi celelalte târî socia vietnamez, organizează com împărtăşi in nici un raz ir)rea tai în situaţia circa croată prin ra din tfiriţo «ocmticte ro an de unitate, prioienio. înţelege
lor internaţionale. liste Marea Adunare N aţio ploturi împotriva independen tor în rauorlurile de colabora că rezolvarea unor deosebiri intervenţia militar»! în Cehoslo Irimic trupe în Cehoslovacia re lov-tărăsoasc,!
re $i prietenie cu ţările so-
Aşa cum subliniază cu con nală a «irălot că „România îşi ţei altor popoare, unitatea lă- n a lisle exclusiv pe baza a* de prăreri, ivite între partide vacia. o atitudine profund eu pn,"irul articole care în 70. Tor(a si vitalilalea p o liijrii
constructivă.
Considerăm
comuniste, întru tari snrjaliste
interne si exlorne a partidului
secventă neabătut! partidul afirmă loialitatea deplină (aţă Tilor socialiste reprezintă un im cestor principii al^ iplorna- se poate face pe alte rai docil a spus tovarăşul N in d a e Ini m oiii'ăriî arenei acţiuni şi statului nostru constau în
nostru şi o$a cum este bine de alianţele sale politice si perativ suprem, o îndatorire in- ţionalismului socialist. căile înc/Tcale ale discuţiilor Ceauşescu în cnvînlnren ros prrt7iniă în mod deformat 00-
ştiut din toate împrejurările, militare cu ţările socialiste îernaţionalislă de căpetenie faţă In mod firesc, diversilo'^a tit»! la sesiunea M arii Adunări vitia României, a conducerii aceea că ea este emanaţia vo
din toate evenimentele. din frăţeşti, hotărîrea fermă dc a de clasa muncitoare din în rn n d iţiilo r în core construiesc tovărăşeşti, purtate în spirit Naţionale - că nu cslc încă ei de partid st de sla< înfă inţei întregului popor român,
toate acţiunile pe care lo-a le respecta întocmai, văzînd treaga lume, faţă de toate po noua societate determină va de stimă şi înererl^rc do la prea lirziit de a sc da dova ţişează o imagine nee^nformă fiind elaborai»! cu nemijlocita
întreprins şi le întreprinde pe fn aceasta o chezăşie a apărării conducere la conducere Cu sa participare Tocmai de a
poarele. fata dc întregul front rietatea formelor *6 metodelor atît mai mult nu poalo fi ad dă de raţiune şl de spirit de cu reali tal ea a efort u rilor Hr- ceea. întregul noslru popor
plan internaţional, in centrul fiecănii stat socialist fn faţa antilmperialist. de activitate folosite rie tarile răspundere pentru ranza prie puce de Partidul Comunist Ro
politicii externe a României uncf agresiuni irapcri.ilisle, a socialiste In acelaşi timp. în misibil «e se recurgă la calea teniei între ţările sorlalisle, mân centru o rezolvare ron- aurob,1 $i spTijină politica p ro .
socialiste se află prietenia şi întăririi forţei de apărare a Pariîdul nostru porneşte de acţiunii militare, împotriva strirfv-S , principială a acecirj mov ală de Partidul Comunist
la premisa ră relaţiile de prie tre ţările socialiste se pol ivi voinţei suverane ,i organelor încHîndu-se acţiunile militare Român sţ guvernul tării noas
alianţa cu ţările socialiste fră întregului sistem socialist, a tenie si unilafe între ţările so- si deosebiri de vederi, de in împotriva Cehoslovaciei, rre- crize Desigur, ar fi cît şr poa tre.
ţeşti, grija neslăbilă pentru apărării păcii în lume". In conducătoare logitime ele partid
rialisle $i partidele comuniste terpretare. »*u p riv ire la anu şi de stat îndu-sc* condiţii ca nrqanele te de uşor să se răspundă ar fn aresie zile prin mii d^
dezvoltarea colaborării m ulti calitate de participantă la T ra
trebuie, pentru a fi realmente mite probleme ale dezvoltării Aceaci.'î pozilie principială a constituţionale ale statului m ticolelor rrcperfive. construite manifestări, se exprimă într-nn
laterale, tovărăşeşti cu toate tatul de la Varşovia. România trainice şi a rez.isla oricărei rontemporane întotdeauna şi organele de partid alese <t.*’ u- pe aprecieri tendenţioase şi
statele sistemului socialist — şi-a îndeplinit şi îsi îndepli ru o profundă convingere, partidului noslru si-n o*!si! ox- pe interpretări total nefon mod impresionant unitatea în
de care ne unesc, ca un liant neşte eu înaltă răspundere şi încercări, s<i aibă un caracter partidul noslru a subliniat că presi1' în hotăriri'e sedinţoi tar să-şi poală desfăşura ne- date în orîce raz, nu argu tregului popor, a lu iu ro r oa
trainic, permanent comunitatea consecventă îndatoririle, înori- principial ru adevăral m ar aceste deosebiri de păreri Ire- comune din 21 august a ( C rtîn e b rrîle aetivilaleo. )n acest \ mentele ar linşi : dimpotrivă, menilor muncii indiferent de
xist-leninist. hazînriu-se pe în
orînduirii sociale, ideoloqia jindu-se neobosit de întărirea buîr să facă obiectul unor dis al Partidului Comuni si Uoniun. seon este necesar ea toate acestor atacuri lî s-or putea profesio sj for,! deosebire fie
comună marxist-leninistă, in capacităţii sale de apărare a credere si respect reciproc, pe a Conci Iiidni du Stat m a riu- problemele c,i re privesc rela naţionalitate — români, ma
spirit tovărăşosr, pe dreptul cuţii principiale, îovărăseştî. vernnliii Repuhlirii Socialiste ţiile n i Cehoslovacia so lîo opune multe jdeî raţionale ba ghiari. germani — în ju rul
teresele si idealurile supreme forţelor sale armate, dezvol- între conducerile rie partid ş( zate pe realităţi, pe fant'' con.
ale socialismului şi comunis lînd colaborarea militară ru fiecărui parlid. nl fiecărei tari de sfat, manifestîndu-se răb România, ua şi în Declaraţia rezolvate pi»n discuţii şi Irata- c l” denlc. multe argumente ba- partidului, a C oniilelnlui său
socialiste de a-şi clabor.a
de
tive cit conducerea de nartld
Central Aceasl»! unitate dintre
mului forţele armate ale celorlalte sine stătător politica, aolicînd dare $1 nunîndu-se pe primul M arii Adunări Naţionale ea re şi de slat legală a tării A 73fe Or respectul ade'*ărul\'« sj parlid si popor osie o pnierni-
exprimat în unanimitate
au
Declaraţia adoptată de fo târî socialiste participante la crealnr adevărurile ncncrale plan elementele de unitate profunda lor îngrijorare şi ceasta este lingu ra calo pistă Tn snirilul bunei cred'.V~. Da co fort»! motrice a mersului
rul suprem al puterii de stat, tratat, cu toate ţările socialis ale marxismului la condî|plo care sînt fundamentale, pre- dezaprobare în lenţii ură n i de Ieşire din silualia oravă că nn ne angai-mi şi nu în înainte al României socialiste,
Marea Adunare Naţionala a te. pentru a fi oricînd gata concrete social-economice la cupănitoare : în nici un caz ele pătrunderea forteM»- armato re s-o cr**at. singura cale co- ţelegem să ne lăsăm aeoaiaii a înfăptuirii idealurilor noas
dai putere de lege politicii să apere împotriva unei agre nu trebuie să rou?t{1nîe surse dc ale unor ţ;irj şomalisle în r^snunzaloore raţiunii polidee pe nanle ripostelor polem?. tre de bunăstare şi fericire,
siuni imperialiste munca paş particularităţile naţionale.
îndreptate spre întărirea con De aceea, ţar,a noastră aşea înăsprire a relaţiilor, de sus Republica Socialist* Cebn- şl Intereselor sor'at*smtiltiî” cilor o facem tocmai pornind chezăşia a p ără ri şi dezvoltă
tinuă a prieteniei şi alianţei nică, creatoare a poporului,
ză la baza relaţiilor sale cu piciune sî animozitate, nu tre slo'ac»! şi au sublinial rnn- I ,i 1 <5 d r ce opinia publică de 1* cerînta mainră îmno. rii neabătute a cuceririlor re
dintre România şi celelalte cuceririle socialismului. celelalte tari socialiste p rin c i buie să afecteze sub nici o serinţole rx're n i de grave pe iirm,!roste cu deosebii, tnleres rio.-'să de a nu se da n»r« nici voluţionare a|e poporului ro
ţări socialiste. In acest spirit, Trăsătura caracteristică fun piile internaţionalismului p ro formă dezvoltarea relaţiilor re care arpa^t»! acţiune le ar o desfăşurarea tratativelor de unei acţiuni de na»ură mân. a ridicării polriei noas
în Declaraţie este proclamată damentală a întregii acţivilăli letar. respectul independentei ciproce pentru u n ila i('o tarilor socia la Moscova intre rondn'Tilorii Tericnreasr»! reŢainje c7. com tre pe noi m lm i ale (iviliza -
solemn „dorinţa poporului ro internaţionale a partidului si şi suveranităţii, al egalităţii Tornioi de aceea. Piirtid” ! liste şi a mişeării comuniste, T'.RSS si preşedintele Svobo- plic# sî m*i nurii ciptotia t'eî socialiste — contribuţie
mân de a dezvolta relaţiile de statului nostru o constituie în dreotur*. neamestecul în Cnnv'nist Român â salutat, la pentru cauza socialismului şi da si alţi conducători ceho Uială. «u îngreuneze eforturile la întărirea întregului sistem
prietenie tovărăşească cu po grija şi preocuparea pentru Ireburîle interne, în'raîutnra- timpul respectiv. l''nriint.He pârii Totodată Declaraţia ''Si. slovaci. Comuniştii. întregul p o n lru în tă rire a TM -Îe'enîol «-> mondial socialist, a tuturor
poarele L’ ninnll Sovietice, de întărirea unităţii tarilor socia r^a tovărăşească, avînd con de a se mernr on cnlra con- rii Adunări N,-»tţonab' a dat ponor român îsi oxprim»! spe V’rilăţî' fot ro po-iî-'o’ /N cî f~. forţelor anliimprrioliste. la
care sîntem legaţi prin vechi liste. a mişcării comuni?le in vingerea verificată de viata l (-1 o] - vr. a irn la ’ ivr'W . în lr- olas solidarităţii poporului ranţa şi dorinţa fie rb in te co r ‘le noastre. c~ o n v in o r’-e,- victoria eau/eî socialismului şi
tradiţii de amiciţie şt bună ternaţionale. Partidul nostru câ numai înfâplniroa acestor nolurâ ru riiv rrrienMle nvuu- noslru cu poporul cehoslovac, aceste convorbiri să se înrhe- ' •'«rlîdnlu* nociru r«te că ^u). p»!cii în lume
vecinătate, prin raporturi de consideră că asigurarea acestei principii poale să asigure dez fe^tate de unele tari socialiste cu Partidul Comunist din Ce ie o i rezultate pozitive, so lo;»rfrie de Jnfermare public!
solidaritate internaţionalistă. unităţi este o cerinţă de în- voltarea unor raporturi de în fata de Cehoslovacia Partidul hoslovacia. cu Republica Ce- duc»! Ia crearea condiţiilor ne dîn ţările socialele, st în ori- |Din „S cînle ia " nr. 7.806)
REDACŢIA 01 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI : itr. Dr. Petru Grota nr. SS. tefefoo 12 75. 15 85. 2.1.17. TIPARUL: întreprinderea poligrafica Hunedoara-Deva.