Page 94 - Drumul_socialismului_1968_08

M o c a WtonlelpfijM UvS
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I
S .A LA O F L f - r - ■ IntSInSre în tre to v ărăşii

N icolae (ea u şeseu şi

S a n tia g o C arriSlo

M arii dimineaţa, a avui loc Executiv, al Prezidiului Per­ 1 îv al Partidului Comunist din
o Inlilnire Inlrc tovarăşii manent, secretar al CC . al Spania.
Nicolae Ceauşescu. secretar Cu acest prilej, înlr-o atmo­
general al Comitetului Cen­ P.C.R. M ilia i Dalea, secretar sfera caldă, tovărăşească s-a
tral al Partidului Comunist al C C . al P.C.R., Ghizela efectuat un schimb de păreri
Român si Santiago Carrillo. Vass, scl de secţie la C.C. privind relaţiile frăţeşti d in ­
secretar qeneral al Partidului al P.C.R. tre P C R şi P.C. din Spania
Comunist din Spania şi problemele actuale ale miş­
La in liln ire au parlicipat Au luat parte tovărăşii Juan cării comuniste şt ale situaţiei
tovarăşii Paul Niculescu-Mi- Gooiez şi Rainon Mendezona, internaţionale care interesează
1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA A l PC.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU 1 zil. membru al Comitetului membri ai C om itclulul Execu- rele douA partide

ANUL XX. NR. (2(6 V > ' MIERCURI 28 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BAN)
tnmifkoiutMN A deziune d ep lin ă faţă

VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID de p o litic a in te rn ă şi

e x te rn ă a p a rtid u lu i
Şl DE STAT IN JUDEŢUL HARGHITA si s ta tu lu i n o stru

Sub semnul unităţii indestructibile binemeritat repaus, muncitorii, cialiste, arăta maistrul Nicolae tală. a noastră, a m uncitorilor
După zile do sărbătoare şi
ţăranii, intelectualii, toţi oa­ Mărculcscu Ia adunarea fur- ccmstiuctori dc* pe şantierele
II
naliştilor din schimburile
Devei — a arătat In ctivln lul
Străbat Ind satele mîndre lor şi secuilor se Inqemănea- chibzuit gospodărite. Vaste pă­ stat pe străzile oraşului M ie rcu­ qhe Maurer si ceilalţi conducă­ menii muncii din judeţul nos­ şl III de la furnalele nr 7 şi său instalatorul loan Rlchter,
Malnaş, Micfalău, Bic^ad, in 7.ă in tradiţionala prim ire cu duri creează industriei fores­ rea Ciuc. tori dc partid şi do stal se o­ tru şi-au reluat aclivitatea la 8 — noi. siderurqişlii htinedo- la adunarea de la grupul de
(arc mii de cotateni îi saluto piine şi sare, cu colaci secu­ tiere o pondere de 41 la sută După ce au străbătut princi­ presc la dileritc locuri do mun­ strung, pe schele si pe ogoa­ reni ne reafirmăm holărtrea şantiere nr. 1 Deva
cu draqoste pe conducătorii ieşti. Florile oferite de tineri in economia judeţului In de­ palele artere ale oraşului, con­ că, se întreţin cu muncitorii, re, pe şosele. în a d în n irile de a lupta cu eforturi înze­
du partid şi do stat, coloana de dau expresie aceloraşi senti­ presiunea Caicului, cultu rile de ducătorii de partid şi de stat jnlcresîndu-sc dc problemele păm înlnlm sau în parchetele cite pentru îndeplinirea exem­ Vom munci fără preqet
maşini ajunqe la intrarea in mente de ataşament fierbinte cartofi, beneficiind de condiţii se opresc la fabrica de con­ producţiei, dc condiţiile lor de forestiere, ta planşete. în in ­ plară a sarcinilor de plan şi pentru a clădi noi locuinţe,
judeţul Harghita. fata de partid, care îşi consa­ prielnice, ocupă mar» leienuri, fecţii din localitate, unde sînt viată stituţii Coliviile puţurilor au angajamentelor pe care ni noi magazine, noi şcoli, pentru
Linqă o poarta secuiască. cră toate eforturile binelui şi zeci de mii de hectare de pă­ întîmpinati de colectivul de In încheierea vizitei, oaspeţii scos la ziuă alte mii şi mii le-am luat. pentru sporirea su­
împodobită cu crengi de brad prosperităţii oamenilor muncii şuni şi tîneţe asigură im por­ conducere al întreprinderii, do au semnat tn cartea de onoare de tone de cărbune si mine­ plimentară a producţiei de me­ a înfrumuseţa oraşul în care
şi flori, oameni ai muncii din din patria noastră. Indiferent tante posibilităţi de dezvoltarr numeroşi muncitori, tehnicieni a fabricii cuvinte do apreciere reuri. adăugind noi valori ma­ tal $i îmbunătăţirea calităţii trăim.
numeroase localităţi Învecinate de naţionalitate, asigură in a zootehniei. In sfhşit, Harghita şi ingineri. Tineri şi tinere în ­ la adresa colectiv u lu i do m un­ teriale la cel o raporlale la ci. — Partidele comuniste fră­
fac oaspeţilor o primire plină spiritul politicii naţionale mar- este judelui cu vestite sta­ conjoară pe conducătorii de citori. felicitîndu-i pentru suc­ sărbătoarea eliberării j Ia M in ­ Călan. Despre energia si lin- ţeşti puteau si trebuiau să
de însufleţire, inanifestindu-şi xisl-lcninisto, dezvoltarea cco- ţiuni balneare, ca Borsec. Tus- partid şi de stat şi le lum inea­ cesele obţinute pină in pre­ tia, Birrea, noua mină l.ive- tărîrca cu care colectivul U-
bucuria de a se întîlni cu con­ noinico-culturală a tuturor re­ nad, Lacul Roşu, contre de pu­ ză buchete de flori. Directorul zent. 'VV zeni. pe şantierele obiective­ zinel „V ic to ria " Călan susţi­ evite conflictul care s-a creat
ducătorii partidului şi statului. giunilor tării. ternic interes turistic. Toate fabricii. ICo\ acs Andrei, îi in­ In aplauzele mulţimii, co­ lor social-culturale s-au tu r­ ne politica internă şi externă prin ocuparea Cehoslovaciei
-Jim cald cuvlnl de bun sosit In adevăr, drunuil sore ora­ acestea creează judeţului mari vită pe oaspeţi în bolul prin­ loana maşinilor oficiale se în­ nat betoane, s-au aşezat că­ a partidului sl stalului nostru socialiste — a declarat loan
'e s te rostit de tovarăşul Ladi- şul reşedinţă al judeţului, posibilităţi de dezvoltare. , cipal al fabricii, unde a fost o r­ dreaptă dîn nou spre centrul rămizi. a fost înălţată mai şus vorbesc de la sine faptele In
slau Branis. prim-secrctar al Miercurea Cine, ne oferă ima­ O atmosferă de puternic en­ ganizată o expoziţie a p rin ci­ oraşului, undo conducătorii de dantelăria otelului si schele­ perioada 1-2.r» august depăşiri­ Fabian. cooperator din briga­
Comitetului judeţean al P.C.R., ginea unor meleaguri în plină palelor produse a!»? întrep rin­ partid şi de stat sînt aşteptati lor : pe ogoare este tn toi pre­ le de plan sînt mai mari dorit da a patra a O.A.P Deva Du­
preşedintele Consiliului pnp-.i- pi osperitale. Privirile rînt a­ tuziasm popular li întîmpină derii. Gazdele dan explicaţii In de cetăţenii oraşului Miercurea în perioada corespunzătoare a pă convingerea mea. de ţăran
'ar judeţean. Datinile rom ani­ trase de întinderi mănoase, pe conducătorii de partid şi de legătură cu producţia acestei Ciuc şi de aproximativ 12000 gătirea condiţiilor peniru re­
unităţi, cu sortimentele reali­ de oameni ai muncii din Îm ­ colta viitoare. lunii Iulie cu 17 la sută la fon- muncilor, singura cale de re­
zate şi Cu perspectivele de dez­ prejurim i. Are loc un însufleţit Cel care lucrează rn „foc
voltare Conducători5 do partid miting, — vibrantă expresie a continuu" — siderurcjiştil, e-
Cuvîntarea tovarăşului şi de stat sînt informaţi că tî- unităţii tuturor oamenilor m un­ torie.
au
nergelîcienii. ceferiştii, —
în
fost lot timpul prezenţi la da­
năra întreprindere, creată
cii din judeţ în jurul Partidu­
1959. dezvoltata tn u ltim ii ani,
lui Comunist Român, al Comi­
va fi completata în urm ătorii tetului său Central Oraşele şi satele judeţului A d u n ă ri a le a c tiv e lo r
ani cu un nou pavilion, care M ilin q u l a fost deschis de trăiesc din plin tum ultul acti­
va permite dublarea actualei
Nicolae Ceauşescu capacităţi do producţie deţean de partid Harghita, pre­ vită ţii creatoare ce caracteri­ d e p a rtid şi a le
Ladislau,
Branis
tovarăşul
prim-secietar al Comitetului ju­
zează. de fapt. tn mod obişnui!
Tot aici li se prezintă oaspe­
fiecare colectivitate de muncă
ţilor macheta unei viitoare în­
tn
treprinderi a industriei noastre şedintele Comitetului executiv si harnicul nostru popor <v>- o a m e n ilo r m u n cii
al Consiliului popular judeţean
Totodată,
lolalilalea
lui.
uşoare — fabrica de tricotaje provizoriu. Au mai luat cu- menii muncii trăiesc o Intensă
din lină. a cărei construcţie a vînlu l Dumitru Luca. maistru
Dragi tovarăşi, şul şi în ju d e lu i dv. — se vor nă. România socialistă (A p la u ­ început recent In imediata a­ miner la Întreprinderea m i­ viaţă politică, se identifică în
construi 10 între p rin d e ri noi, ze puternice, prelungite). propiere a fabrici• de confec­ otnduri, sentimente şi năzuin­
D a ţi-m i voie să încep prin a ceea ce va Înec ca viaţa se­ Ştim că în activitatea noas­ ţii M inistrul industriei uşoare. niera Bălan, profesorul Eigel ţe cu chemările partidului, cu
vă transm ite dv., tu tu ro r lo­ cuilor. nivelul general ai ac­ tră au fost şi mai sînt lipsuri. Alexandru Scncovici, sublinia­ Erno, directorul Liceului din flerare act al p o lilirjj sale lă sl cu 3<3 la sută la piese zolvare a situaţiei create este
c u ito rilo r oraşului M iercurea tiv ită ţii economice şi sociale M ai avem încă un d ru m lung ză că viitoarea fabrică va avea Miercurea Ciuc, M olnar Imre, interne si externe, îşi conto­ turnate, radiatoare şi cilindri ca trupele străine să părăseas­
Ciuc şi ju d e ţu lu i H arghita un din această parte a ţârii noas­ de parcurs pentru a putea o producţie anuală de 2.5 m i­ preşedintele cooperativei aqri- pesc fi in ta în marea fiinţă a pentru laminoare. că pămintul Cehoslovaciei.
.salut călduros din partea Co­ tre să se transform e radical spune cu deplină satisfacţie că lioane bucăţi tricotaje şi va colc de producţie din Tnşnad. naţiunii noastre socialiste. — M uncitorii, tehnicienii şi Comuniştii, cetăţenii pa rtici­
m ite tu lu i Central al p a rtid u ­ Industrializarea re g iu n ilo r lo­ am , realizat socialismul «aşa ■intra pârtia) î :f fu n c ţiu n i' ctYfaT v\*■ i m i rn v în tn l’ tovară­ t'n cuvin! de ordine este. în inginerii dîn uzina noastră — panţi la adunarea din cartie­
lui. a C o nsiliului de Stal şi cuite de secui este o expresie cum l-am gind it şi îl gindim . de la sftrşitul anului v ii'o r. şul Vasik* Patilincţ, secretar nreşie zile. omniprezent pe arătau la adunările re au a­ rul 4 al oraşului au ascultat
gu vern ulu i R epublicii Socia­ a ju ste ţii po liticii de indus­ socialismul care asigură posi­ Se vizitează In continuare al C.C. al P.C.R buzele, tn Inimile sl în acti­ vut loc zilele trecute caupe- cu emoţie cuvînlul colonelului
liste România. (Aplauze, urale trializare socialistă a p a rtid u ­ b ilită ţi ne lim iia te de viaţă şi principalele sectoare ale fabri­ Primit cu vii si înde­ vitatea tu tu ro r: să ne înze­ ristul Petru Mardan. corsarul în rezervă loan Demea
îndelungate). lui nostru, dar. totodată, o do­ manifestare a om u lu i atît din cii de confecţii. M uncitorii, teh­ lungi aplauze, a luat apoi cim eforturile, la fiecare loc Nicolae Filip şi alţi vorbitori — Am luat parte la elibe­
De asemenea, da ti-m i voie, vadă a ju steţii po liticii naţio­ punct de vedere m aterial, c il nicienii şi inginerii întrep rin­ cuvînlul tovarăşul NICOLAE de muncă, pentru înfăptuirea — înţeleg să întărească ade­ rarea Cehoslovaciei, la tn fn n -
deoarece nu am pu tu t veni )a nale a P a rtid u lu i Com unist şi spiritual. Dar mergem pe derii fac o prim ire caldă oas­ CEAUŞESCU. neabătută a sarcinilor trasate ziunea fată de politica pa rti­ gerea colrop itorilor nazişti în
constituirea ju d e ţu lu i dv. şi Român. Noi considerăm că tui acest drum . avem tot ce ne peţilor, ovationtndu-i pe tot de partid. dului prin depăşiri cit mai timpul colul de-al doilea răz­
nici de atunci nu am avu t po­ poale exista cu adevărat ega­ trebuie pe niru a înfăp tu i acest parcursul vizitei. Tovarăşii ST. CONSTANTINESCU HI esle rostit cu înflăcărare mari de producţie. boi mondial. Cunosc bine acest
sibilitatea să vin pe aici. să litate în drepturi, nu se poale ideal. Avem o linie politică Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor- M. IONESCU si răspundere la adunările ac- Stmeria esle oraşul în care popor, sentimentele sale de lî-
felicit pe toţi lo cuito rii ju d e ­ considera rezolvată problema justă, avem un partid com u­ live lo r de partid şl ale oame­ aproape totul este legat de bortale 5> demnitate naţională
ţului. să vă fe lic it pe dv., cei naţională dacă nu sînt asigu­ nist încercat care călăuzeşte nilor muncit, în declaraţiile transportul feroviar, de cele
din M iercurea Ciuc. care t r ă iti rate con diţii m ateriale — in ­ poporul nostru spre acest ţel. Cuvîntarea făcute snontan de numeroşi pesle 200 milioane lone nete Sfnt aceleaşi sentimente pe
in capitala ju d e ţu lu i, .şi să vă dustrializare. dezvoltarea a- avem un popor m inunat, u n ii muncitori, ţărani şi Intelectu­ kilom etrice dc produse şi m ăr­ care le împărtăşim şt noi.
doresc m ulte şi m ulte succese c ric u ltu rii, în flo rire a ştiinţei şi în ju r u l particjului şi gu ver­ ali. FI se materializează, Insă, Partidul nostru, prin poziţia
in activitatea dv. (Aplauze, u- c u ltu rii. (Aplauze puternice, nului care înfăptuieşte neabă­ înainte de toate. în otelul ela­ furi rare se transportă lunar fermă, realistă, apără aceste
pe magistralele de otel ale ju-
rale Insufleţi(e). urale). N um ai croind o indus­ tut politica de construcţie so­ borat peşte plan. In noile a- debilul. Ceferiştii simericni
In cadrul preocupărilor con­ trie puternică, m odernizînd a- cialistă. de fă u rire a bazelor tovarăşului sentimente. Mă declar întru
ducerii noastre de partid şi grieulfura pe toate m eleaguri­ com unism ulpi în România. partamenle durate In aceste stau cu aceeaşi fermitale ta totul dc acord m această po­
zile. în plinea strinsă In ham­
datorie.
cu
îndeplinlndu-şi
de stat pentru înfăptuirea m a ­ le patriei asigurăm ca într-a- (Aplauze şi urale furtunoase). barele ţării calin şi conştiinciozitate sar­ ziţie.
rilo r sarcini care ne stau în clevâr cetăţenii României. f :e Cunoaşteţi orientarea Con­
fală in opera de construcţie că sînt rom âni, fie că sînt m a ­ gresului al IX -lea . a C o nferin­ Hunedoara. La noile agre­ cinile de serviciu
socialistă a fost încetăţenită, ghiari. fie că sînt germ ani sau ţei Naţionale de a perfecţiona Vas i le Pa gate siderurgice — furnale, Inginerul loan Drîmbăreanu Am redat numai cîleva
ca o practică permanentă, de alte naţion alită ţi, să se activitatea noastră economică cuptoarele M artin si electrice, şi selul de partidă loan O- rrîm peie din activitatea crea­
consultarea cu oamenii m u n ­ bucure din plin de to t ceea ce şi socială, metodele şi fo rm e ­ laminoare. U7ina cocsochimi- prescu. de la statin Simerîa-
cii din întrep rind eri, din sate. poate da civiliza ţia sociaFstă le de conducere, de a lărgi ră — eforturile muncitorilor, triaj au declarat, tn adunarea toare a oamenilor muncii din
din in stitu ţii, din d ife rite lo­ In aceasta constă. în prim u l continuu democraţia noastră Tovarăşi, populaţiei din ţara noaslră la tehnicienilor, inginerilor sînt care a avut loc aici. că ade­ judeţul nostru, din gtndurile,
viata socială. Aţi fost şi sfn- conjugate spre obţinerea unor
calităţi ale patriei noastre rin d, realizarea în fa p t a de­ socialistă care să perm ită Permitcţi-mi să-ml exprim ziunea totală la concepţia năzuinţele şl preocupările lor
pentru ca. împreună, să stabi­ plinei egalităţi între oameni, participarea activă a tu tu ro r deosebita mea satisfacţie pen­ »cţi martori : toate hotărîrile cantbâtl sporite de metal, de partidului nostru cu p rivire Ia
lim cum să acţionăm mai b i­ fără deosebire de naţionalita­ cetăţenilor patriei la elabora­ tru că mi s-a creat posibilita­ partidului, ale M arii Adunări o calitate tot mai bună La modul tn c are trebuie să ara­ actuale In sulele de adunări
ne pentru a asigura mersul te. aceasta înfăptuieşte p a rti­ rea şi înfăptuirea po liticii tea . să particip, în prezenţa Naţionale înainte de a fi a­ imnresionanlelo depăşiri ale sar­ te în viaţă adevăratele rela­ care au loc. In declaraţiile fă­
înainte tot mai ho târit al pa­ dul nostru comunist, în aceas­ p a rtid u lu i nostru. P a rtid u l iubitului nostru tovarăş Nicolao doptate s-au aprobat, s-au dez­ cinilor de plan raportate la ţii de prietenie, rolaborare,' cute. tn activitatea clocotitoa­
triei noastre pe calea bună­ ta constă politica naţională, consultă, pune în faţa poporu­ Ceauşescu, conducătorul parti­ bătut larg dc către masele de demonstraţia dc 23 August înţelegere, recjprorilale între re pe frontul muncii paşnice,
stării. (Aplauze, urale pu ter­ m arxist-leninistâ a p a rtid u lu i lui cele mai im portante hotâ- dului nostru, a tovarăşului oameni ai muncii. s-au adăugat. în aceste 7Île, ţările socialiste este sinnurul
nice). Vizita noastră în oraşul nostru (Aplauze, urale însu­ rîri ale sale. pentru că num ai Ion Gheorghe M aurer şi a Un rezultat al po liticii juste noj rezultate la fel de semni­ mod în care înţelegem să no tot» cetăţenii acestui judeţ, de
şi ju de ţu l dv. se înscrie în ca­ fleţite). în măsura în care poporul îşi celorlalţi tovarăşi, ta această o partidului nostru este şi ficative Colectivul noului a- exprimăm şi în aceste mo­ pe meleagurile de istorie şi
dru l acestor preocupări. T re ­ însuşeşte aceste ho tâ riri ele qregnl — laminorul hluming mente. Adeziune. ataşament, îm pliniri ale Apusenilor. Orăş-
O dală cu dezvoltarea bazei înălţătoare şi Insufletitoare a­ faptul că forţa maselor popu­
buie să remarc cu satisfacţie m ateriale înfloresc in întreaga devin o forţă activă în stare dunare populară a populaţiei lare roflectă si frăţia dintre de 1.300 mm — numai tn z i­ sporirea eforturilor — lată ce tici, Văii Jiului, Ţării Haţe­
că în scurtul tim p în care am ţară ştiinţa, cultura. învâ(â- să asigure mersul nostru îna­ din judeţul Harghita (A ­ poporul român şi populaţia lele de 24 $î 25 august a pro­ raracterizează pe ceferişti.
vizitat o întrep rind ere din o­ inîn tul. Se ridică nive lu l gene­ inte. In aceasta constă cea plauze). maghiară şi ceilalţi ce.lăteni dus aproane H20 tone dc la­ Deva. La exploatarea m i­ gului, de la Hunedoara .şi Po­
raşul d v „ în cele expuse aici ral de cultură, de conştiinţă mai înaltă fo rm ă de democra­ Aş dori să subliniez că de alte naţionalităţi rare lo ­ minate peste sarcinile de plan nieră. pe şantiere. în institu­ iana Ruscăl. de pc cîm piile
de tovarăşii care au lu a t eu- al poporului. In orice lim b ă ţie socialistă şî noi sîntem ţara întreagă, toţi oamenii cuiesc In ţara noastră Ei s-au Re nrafirelo de întrecere au ţii. în cooperativele agricole Mureşului şi ale Sireiului. sub­
vintul. a reieşit că oraşul dv., — română, maghiară, germ a­ ferm hotârîţî s-o perfecţionăm înfrăţii într-un mănunchi, tn- înscris asemenea realizări sl de producţie, în cartiere, scriu cu fermitate şi încrede­
judeţul dv. se înscriu cu re ­ nă — con ţinu tu l c u ltu rii este şi s-o lă rgim necontenit. O do­ muncii trăiesc momentul, văd tr-o uriaşă forţă care este de ne­ colectivele altor secţii : ce) pesle tot. oameni de diferite
zultate bune în realizarea sar­ acelaşi. D o rinţa de a ne însu­ vadă a lă rg irii democraţiei cum se aplică tn practică ho- clintit înfrăţirea poporului de la serţia I furnale — 43R profesii şi vlrsle îşi exprimă re deplină la politica internă
c in ilo r plan ulu i pe anul aces­ şi tot ceea ce au creat inai noastre, a pa rticip ă rii active a lă rîrile Congresului a) l\'-lea român şl a naţionalităţilor con­ tone de fontă, cele de la şi externă a Partidului Co­
ta. atît în tnduslrie. cît şi în bun civiliza ţia omenească şi poporului l a întreaga via ţă a al partidului, ale Conferinţei locuitoare este o forţă con­ Ia unison aceleaşi sentimente munist Român, răspund ca un
agricultură, că p rin a c tiv ita ­ ştiinţa modernă, avansate, es­ patriei este şî hotărîrea plena­ Naţionale, precum şi hotăriri- ştientă, liber consimţită. A- O.S.M. 1 st otelăria electrică de profundă recunoştinţă p rn - singur om chemării sale de
tea, prin succesele pe care te aceeaşi în oricare limbă. rei C.C. de constituire a găr­ le plenarelor Comitetului Cen­ reastă unitate are vechi tra­ — peste 100 tone de oţel, cel grjja şi răspunderea cu care
le-aţi ob ţin u t aduceţi un aport P artid ul nostru porneşte de la zilor patriotice form ate din tral care au avut lo r tn cursul diţii tn Istoria noaslră. atît în dc la uzina cocsochimică — partidul nostru, conducerea sa a-şi înzeci eforturile în mun­
însemnat la în flo rire a genera­ ideea că trebuie să facem ast­ m un citori, ţărani şi intelectu­ anului trecut si al acestui an. lupta îm potriva exploatării, cit sute de tone de cocs. în frunte cu tovarăşul Nicolae că.
lă a p a trie i noastre, la rid ic a ­ fel ca cetăţenii patriei noastre ali fără deosebire de naţiona­ Se poale spune că ultim ii — Exprimlndu-ne adeziunea Ceauşescu. elaborează si în ­
rea ei pe cu lm i to t mai înalte să poată avea acces la cuceri­ litate. Aceasta înseamnă a ani. ca şi acest an. au fost şi în lupta pentru preluarea făptuieşte politica sa internă I. MiRZA
de progres şi de civilizaţie. rile ştiinţei folosind limba pe înarm a poporul, care îşi fă u ­ bogaţi In evenimente politice fără rezerve fată de poziţia şi externă, hotărîrea de a
Daţi-m i voie să vă felicit pen- care o cunosc cel mai bine. reşte destinul a.şa cum doreşte si sociale pentru viata şl ac­ Partidului Comunist Român munci neabătut pentru în flo ri­ C. ARMEANU
Iru rezultatele pe care le-aţi Totodată să aşezăm şi în v i i ­ el. (Aplauze puternice, urale tivitatea întregului nostru po­ în problemele ce p ri­ rea patriei socialiste.
dobîndit pînă acum în a c tiv i­ tor la baza întregii însuşiri a prelungite). por. (Aplauze) vesc unitatea ţărilor so­ — Rog să se transmită con­
tatea dv. (Aplauze, urale). ştiinţei şi c u ltu rii p rin cip iile In activitatea noastră acor­ Măsurile de perfecţionare a ducerii partidului adeziunea to-
Cu to ţii ne m în d rim de m aterialism ului dialectic şi dăm o atenţie deosebită cola­ tuturor domeniilor de a ctivi­
faptul că patria (noastră a reu­ istoric, armă ideologică a cla­ borării şi cooperării cu ţările tate sînt expresia rerintelor
şit în am i construcţiei socia­ sei muncitoare, teorie care a­ socialiste, fiin d conştienţi că obiective ale dezvoltării so­
liste să facă paşi uriaşi pe sigură progresul întreg ii ome­ succesul în înfăp tu irea orân­ cietăţii noastre şi tn acelaşi
d ru m u l in du strializării, al u­ niri. (Aplauze puternice). d u irii noi este asigurat numai timp reflectă aplicarea în mod
nei a g ricu ltu ri moderne, al Noi po rnim de la necesita­ p rin 'strîn sa unitate şi colabo­ creator, tn condiţiile tării
dezvoltării ştiinţei, c u ltu rii, tea ca oamenii muncii, toţi rare * tu tu ro r ţâ rilo r socialis­ noastre, a teoriei marxist-le- c >
in vâ ţâ m în tu lu i. că bunăstarea cetăţenii patriei să poată fo ­ te. Noi ne preocupăm con ti­ ninisle de către partidul nos-
întregului nostru popor creşte losi din plin toate in stitu ţiile nuu să facem ca această cola­ Iru, de către conducerea sa.
zi de zi. Cu toţii ne m îndrim existente în societatea noastră borare să fie tot mai strînsâ. Ca rezultat al acestor măsuri
cu faptul că. aplicind consec­ în m odul cel mai accesibil şi dar în acelaşi tim p conside­ se poale spune cu certitudine
vent politica m arxist-leninistâ. democratic. P rin aceasta cre­ răm că trebuie să veghem că mergem înainte cu paşi lot
in Rom ânia a fost rezolvată ăm con diţii de manifestare cu continuu şi să acţionăm ca re­ mai rapizi, fntr-un ritm tot 10,0(1—ifl.Jfi Tv. pe n iru spcria liş-
în mod just problema naţiona­ adevărat egale Vuturor capaci­ la ţiile d in tre ţările noastre să mai maro. în toate domeniile (II d in in d u strie . C iclul
lă, că toţi cetăţenii României tă ţilo r poporului nostru, ale fie un model peniru întreaga de aclivitate. în economie, tn „A utom atizare»**..,
„A u to m a tiz ă ri in in d u stria
se bucură de posibilităţi ega­ fiecărui m em bru al societăţii. omenire care să dovedească agricultură. în creşterea nive­ chim ică'* (reluare) ;
le în toate dom eniile de acti­ Nu există şi nu trebuie a d m i­ superioritatea o rîn d u iriî so­ lului de trai material şl cultu­ 17.30 P entru cei m iei :
Desene an im ale ;
vitate, sînt cetăţeni cu aceleaşi să nici în viito r, undeva, vreo cialiste şi în dom eniul re la ţii­ ral. Caracteristic pentru rezul­ 18.00 Tcle cronica econom ică.
drepturi, cu aceleaşi îndato­ îngrădire de vreun fel sau a l­ lo r dintre state. De aceea, a­ tatele pe care le-am obţinui Tem a : Respectare» con­
riri, şi îm preună realizează tot tul. fiecare cetăţean a] p a tri­ ceste relaţii trebuie să se ba­ în a'ea«»ă perioadă est o faptul tra c te lo r econom ice ;
ceea ce există. îm preună îşi ei noastre are posibilitatea să zeze pe egalitate deplină in că politica Înţeleaptă, justă 18.30 Curs dc lim ba germ ană
(reluarea lecţie i a 7-a) ;
făuresc destinul în societatea desfăşoare orice activitate. în dre pturi între toate statele so­ a parl'dulni nostru a cuprins 19.00 P entru tin e re t :
socialistă. îşi făuresc viito ru l cialiste. pe respect, indepen­ „T in e re ţe a noastră** — e­
raport cu cunoştinţele, cu p ri­ masele oamenilor muncii din
de aur, com unismul. (Aplauze ceperea sa. Un singur lucru denţă şi suveranitate, pe nea­ tara noastră, devenind o mare m isiune de ve rsu ri :
in.30 T e le ju rn a lu l de vearft ;
îndelungate, urale). trebuie să cerem fiecăruia : mestec în tre b u rile interne, forţă tn stare să ducă la în ­ 18*50 B u le tin u l m eteorologie t
Lo calităţile locuite de secui­ de a învăţa, pentru că fără pe internaţionalism . Num ai deplinirea tuturor sarcinilor 20.00 „P e sub fagi eu v lrfu rl
me. ca şi alte localităţi ale aceasta nu se poate realiza oare stau tn fata noastră. Ca­ Mire...*'. M uzică populară
romanească :
României, erau printre ce'c construcţia unei societăţi a­ astfel aceste relaţii vor fi de ne­ racteristic osie. de asemenea, 20,2r. „U niversal-400“ — re p o r­
mai râmase în urmă din vansate. Se cer de asemenea învins, v o r asigura unitatea oă manete populare participă ta j film a t re alizat dc S tu­
diou l de tele viziu ne :
punct de vedere al dezvoltării fiecăruia devotament nem ăr­ de nezdruncinat a sistemului lot mai a d iv Ia conducerea 20.43 D ivertism e n t m uzical eu
industriale In anii socialis­ ginit pentru ideologia noastră mondial socialist. (Aplauze Irehurilor obşteşti. (Aplauze!. fo rm a ţia „Electrecord** ;
m ului s-au obţinut unele re­ marxist-leninistă, încredere Dezvoltarea democraţiei socia­ 21.00 A vanp rem ie ra ;
zultate în această direcţie, nestrămutată în justeţea cau­ prelungite, urale). liste care a urmai îndeosebi 21,15 Tetecinem ateca „V o tla l-
rc “ ;
dar trebuie să spunem cinstit, după Congresul al IX-lea şi Schimbul condus de Gheorghe Matei, din brigada lui flie
zei noastre, credinţă ne ştirbi­ Nicolae de lo mina Anînoa- 22.30 V a rie tă ţi pe IC m m ;
nu s-a făcut încă prea m ult. Conferinţa Naţională a pa rti­ sa# brigadă care a dat peste plan aproape 2.000 tone cărbune. 22,45 T e le ju rn a lu l de noapie
In cadru! actualului cincinal, tă faţă de cauza poporului, (Continua în ‘pag. v a 2-a) dului a determinat o p a rtici­ Foto : V. ONOIU
in secuime — deci şl în ora­ faţă de patria noastră com u­ pare largă a tuturor păturilor