Page 91 - Drumul_socialismului_1968_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Puternica manifestare de ataşament şi unitate

a popul e>ei judefului Covasna

Urmării! de malele braşove­ na, reprezintă un armonios să nu fio împodobită cu şter­ directorul întreprinderii in fo r­ Ceauşescu. Ion Gheorghe
nilor, de fluturarea de drapele complex social, economic, cul­ gare ; pe fiecare din mesele mează pe conducătorii de partid M au rer şi a celorla lţi condu­
fi buchete de flori, conducă­ tural, cu ample perspective ele scoase la sosea s-au adus bu­ şi de stat ca de la ultima lor cători de partid şi de stat
torii de partid 51 do stat s-au dezvoltare fn toate domeniile. calele ospetiei. roadele acestui vizită, care a avut loc aici a­ dezlănţuie o fu rtu n ă de urate
îndreptat apoi spre judeţul Politioa partidului de indus­ pămînt muncit cu hărnicie si nul trecut. în această uzină au M in u te în şir. conducătorii
Covasna O ploaie repede si trializare a tării a trezit si aici pricepere. fost date Sn exploatare noi ca­ României socialiste sînt acla­
darnică de vară învăluie cim- la viată numeroase aşezări, La Sfintu! Gheorqhe, centrul pacităţi de producţie : o mo­ maţi, se scandează numele FABRICA DE AUTOTURISME. — Un nou obiectiv industrial ol actualului pion cincinal a
pia Bîrsci, care se deschide ridicind pe o nouă treaptă de administrativ al judeţului Co­ dernă tesătoric cu 144 războaie patriei şi al p a rtid u lu i, se str 1- intrai în funcţiune : Fobrica de outoturisme Piteşti. Ea marchează crearea unei noi ramuri a in­
înainte prin bogatele ei lanuri dezvoltare vechile centre, de- vasna, toată suflarea oraşului, extralale, care vor produce gă lozinci de salut în limba dustriei noastre constructoare de mosini. Primul outoturism care a demarai de pe banda outo-
de sfeclă si cartofi, culturi spe­ terminînd apariţia unor noi de la copii la oameni In vîr- 4,5 milioane metri pătrati ţesă­ română şi in lim ba maghiară, maîă de montaj o acestei noi unităţi este „Dacia 1100", asamblat cu piese livrate de cunos­
cifice locului, prin imasuri pe celăli industriale, ridicfnd to­ stă. s-a adunat la impresionan­ turi pe an, cu o secţie de bo­ in cinstea C o m itetului Cen­ cuta urină franceză „Renaidi". Cei interesoţi, pol alia câ anul acesta urina va livro primele
care pasc turme de vite. Sini nusul muncii si al creaţiei, n i­ ta demonstraţie în cinstea con­ binat ce asigură zilnic 10 tone tral. a tovarăşului Nicolae 2.000 de outoturisme „D acia 1100".
locuri cu sate înfloritoare, velul civilizaţiei si cu ltu rii a­ ducătorilor României socialiste, fire De asemenea, se mai află Ceauşescu.
unde s-au tosut de-a lunqul cestor locuri La Baraolt, nume ticsind balcoanele, acoperişu­ în stadiu dc finisare o nouă C onducătorii de partid şi de
secolelor trainice tradiţii de nou pe harta noastră economi­ rile. străzile. Coloana de m a­ secţie de tesătorie, dotată cu stat au fost salutali de p ri­
luptă comună pentru apărarea că. se construieşte cel mai tî- şini înaintează cu greu. Lo­ 56 războaie de tesut proveni­ m ul secretar al C o m itetului
şi înflorirea acestui pămînt, năr oraş minier al tării Dez­ cuito rii oraşului aruncă flori, te din Republica Socialistă Ce­ judeţean P.C R. Covasnd, Ca­ P e te m e a le vieţii in te rn e d e p a rtid
mai roditor ca oriclnd astăzi, voltarea unităţilor de exploa­ flutură drapelele patriei, scan­ hoslovacă. Tovarăşul Petru ro ly K ira ly . Au luat apoi cu-
în anii socialismului. tare a lignitului din acest ba­ dează cuvinte de salut, lin sa Buda. inginer sef adjunct in ­ vîntul tovarăşii : Vasile Daciu
In comuna Chîcliis La in ­ zin. va asigura nu numai o strţngă mina conducătorilor a- formează că în ultim ii ani. în — m un citor la Uzinele te x ti­
trarea fn judelui Covasna. to­ nouă si puternică bază termo­ siqurindu-i de unitatea lor ne­ întreprindere s-au desfăşurat le „O ltu l". Tonko A rpa d —
varăşii Nicolae Ceauşescu, centralelor, dar va determina, clintită în jurul partidului şi Importante lucrări de dezvol­ preşedintele C A P. Ghiclfalău,
A na Dukasz —
directoarea
Ion Gheorqhe Maurer. Janos fu acelaşi timp. şi apariţia unui Comitetului său Centra! tare si modernizare, care au Teatrului maqhiar de stat din La trei ioni după apariţia ar­
Fazckas si Vasile Palilinel. lac prosper centru urban. O puter­ In Sfinlul Gheorqhe se v iz i­ schimbat in întreqime nu nu­
o scurtă oprire, fiind întim pi- nică dezvoltare cunoaşte si tează Uzina textilă „O ltu l", una mai lata uzinei, dar 51 condi­ Sf. Gheorghe, A ltiln llcgycsi
nati de Caroly Kiraly. prim- Tîrqul Secuiesc, ora$ neînsem­ din unităţile industriale im por­ ţiile de muncă. — secretar al C o m itetului o­
secrctor al Comitetului jude­ nat odinioară, dar corc trăieş­ tante ale oraşului. Aici oaspe­ In toate secţiile prin care răşenesc U.T.C,
ţean de partid si preşedintele te azi un remarcabil avînt. ca ţii sini întîmpinati de tovară­ trec, conducătorii de partid si P rim it cu vii şi puternice u- ticolului „Hctarîrea adoptată -
Consiliului popular al judeţu­ urmare a construcţiei unnr şii Alexandru Sencoviti, m i­ de stal sînt înconjuraţi de rale şi ovaţii a luat cu vîn tu l
lui. si dc olţi tovarăşi din or- moderne obiective industriale. nistrul industriei uşoare, Zoltan calde manifestări de simpatie tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
qanele locale de partid si de Nu numai bogăţiile, ci si fru ­ Negyi, directorul întreprinde­ din partea muncitorilor. In Entuziasmul cu care p a rtic i­
stat. museţile naturale ale judeţu­ rii. do numeroşi muncitori, in ­ toate aceste manifestări, in u- panţii la m itin g au p rim it cu-
lui sînt tot mai intens va lo ri­
Oaspeţilor Ic slnt oferite bu­ gineri sî tehnicieni. ralelc şi aclamaţiile sutelor de vinlarea secretarului general concluzie profundă şi concretă"
chete de flori, pline şi soro, bu­ ficate. asa cum arată înllorirea In emoţionante cuvinte, ofe­ muncitori, în buchetele de Hori al partidului demonstrează a­
cale care fac faima acestui salbei de staţiuni balneo-clime- rind flori oaspejilor. muncitoa­ predate oaspeţilor — în toate probarea deplină de care se
meleaq. M ii dc cclălcni din tice. Judeţul Covasna adaugă rea Constanta Sidon se adre­ se simt preqnant adeziunea u ­ bucură politica p a rtid u lu i şi
pe harta patriei noi imaqim partid" sau „se observă
Chichis si comunele verine, grăitoare ale politicii partidu­ sează tovarăşului Nicolae nanimă, preţuirea de care se sLatulni nostru, unitatea de­ Au trecut aproape trei luni nei. sînt redate Ie! de fel do
români $1 secui, in co.>ltimc lui şi statului nostru de dez­ Ceauşescu : Muncim împreună bucură politica partidului şi plină a întregului nostru po­ de cinci în coloanele ziarului aspecte. Astfel, se arată amă­ consiliul popular, in une’ a ca­
populare, îi aclamă pe condu­ voltare armonioasă a tuturor uniţi într-o sinqură familie — statului nostru, dragostea oa­ por în ju ru l conducătorilor „D ru m ul socialismului" s-a pu­ nunţii ee s-a făcut bun si ce zuri, nu se munceşte cu destul
cătorii de partid fi dc stat. u- meleagurilor tării. muncitorii români şi maghiari. menilor muncii, indiferent de p a rtid u lu i şi statului nostru. blicat articolul „llo lă rire a a­ trebuie să se mai facă pentru simt de răspundere". Concret,
nindu-şi glasurile intr-un cor Pe tot parcursul pfnă la Sf în - Ne-am îm plinit cu cinste pla­ naţionalitate, pentru conducă­ ★ doptată — concluzie profunda înfăptuirea sarcinilor de pro­ despre oamenii care au avut
impresionant si exprimindu-si nul de producţie si l-am de­ torii României socialiste. In continuare, conducătorii Si concretă". In articol se c ri­ ducţie în unităţile economice .şi au răspunderi precise in re­
profunda lor dragoste pentru tul Cihoorghe. locuitorii sate­ păşit Vom face lotul pentru Peste HO.000 de eetâteni din de partid şi de stat au făcut tica tendinţa de formalism pe de pe raza comunei. zolvarea unor probleme ori
lor — mii şi mii de oameni — s-au lăcut vinovaţi de existen­
patrie. hotririrea lor neclin­ au ieşit In întfinpinared con­ îndeplinirea sarcinilor ce ne S fîn tu l Gheorghe şi din ju de ; o vizită în ju de ţu l Harghita care unele comitete de partid Din cuprinsul raportului se
tită de a munci si lupta pentru ducătorilor de partid si de stal nu u m p lu t pinâ la refuz m a­ comunale o manifestau prin desprinde că, pe prim ul semes­ ţ i unor lipsuri, nici un cuvin!.
înflorirea naţiunii noastre so­ revin şi în continuare. Sînlem rea piaţă din cen tru l oraşului, MIRCEA MOARCAS adoptarea unor hotăriri cu ca­ tru al acestui an, indicatorul Jn cadrul unor unităţi econo­
cialiste ai României socialiste Nu e hoteirîti să facem totul pejttru în cadrul a d u n ă rii populare PAUL ANGHEL racter general, care nu aduceau producţiei marfă vândută $i î.i- mice din Certej. sini oameni
casă care să nu li arborat patria noastră, pentru ferici­ nimic nou. nu influenţau in casată la E.M. Certej a fost care adeseori lipsesc nemol»-
Unitale adm inistrativ-terito­ drapelele partidului si patriei, rea şi viito rul ci. ce s-a desfăşurat în dupu-a- STELIAN CONSTANTINESCU, val. Numele lor este secret ?
miaza zilei
la t r i­
Sosirea
riala puternică, judelui Covas­ nu e poartă sau fereastră care Se vizitează cîleva secţii ; bună a tovarăşilor Nicolae NICOLAE MOCANU bine lucrurile. Se >ublinia, de realizat în proporţie de 104.4 In raport se prezintă stări de
la sută, productivitatea muncii
asemenea, că elaborarea unei
TRAIAN CATINCESCU.
hotăriri abstracte. întocmilă a crescut cu 2,5 fată de in d i­ lucruri, cifre, se fac calcule,
„doar să fie“ , nu are menirea cele planificat, a fost redusa se traq unele concluzii — si
de a mobiliza forţele organi­ dotalia de stat la producţia atit.
Cuvînfarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu zaţiei de partid, nu poate fi e fi­ marfă cu peste 900 000 lei ; la desprinde şi din raportul pre­
O situaţie asemănătoare se
cientă.
secţia explorări Certej. In p ri­
Acum. asemenea exemple de mele şase luni, indicatorul pro­ zentat Intr-o recentă şedinţă a
hotăriri abstracte, cu caracter ducţiei globale a lost realizat b iro u lu i com ite tu lu i comunal
general, se găsesc mult mai In procent de 114 la sută otc. de partid Riu de Mori. Deşi
fa mitingul de la Sf. Gheorghe rar. In marea tor majoritate, Raportul a lost bogat în cili o. s-au analizat probleme tcqatc
Rînd pe rînd s-au scos în e vi­
şi organizaţiile
organele
de
partid de la sate, elaborează dentă realizările obţinute tn de realizarea obiectivelor din
contribuţie voluntară şi orga­
Dragi tovarăşi, ţionalitate. Tocmai astfel rea­ rea socialismului, spre con­ ho tărlrilc şi măsurile cu mai ceea ce priveşte reducerea pre­ nizarea acţiunilor dc muncă
Dati-mi voie să vă transmit lizăm noi idealul socialismu­ strucţia societăţii comuniste. neva ? Noi considerăm eă, state din Cehoslovacia şi să a­ multă grijă, pe baza unor ana­ ţului de cost. îndeplinirea *>l-i- patriotică pe anul 1968. rapor­
dumneavoastră, locuitorilor o­ lui pentru care au luptat şi (Aplauze însufleţite, urate pre­ dim po trivă , rezultatele bune sigure con diţii ea poporul ce­ lize mai temeinice. Acestea cu­ nului de investiţii. S-a relatat tul prezentat în această şedin­
raşului Sf. Gheorghe, tuturor s-au je rtfit muţii fii ai poporu­ lungite). pe care le obţine o ţară socia­ hoslovac să-şi poală construi prind obiective concrete, res­ si existenta unor neapinsuri ; ţă n-a cuprins nici cel pu“ Ir>
locuitorilor judeţului Covasna lui nostru, români, maghiari, listă în dezvoltarea sa sînt un în linişte şi in deplină inde­ ponsabilităţi şi termene de re­ la E M. Certej nu a lost înde­ un nume concret nt vri ,iui
un salul călduros din pârlea germani si de alte naţionali­ Totodată, noi ştim că tre­ m otiv de m u lţu m ire şi de pendentă viaţa nouă socialis­ zolvare. Exemple bune In n- plinit planul la toate soitimen- comunist sau cetăţean care >a
Comitetului Central al parti­ tăţi care, luptind împreuna, au buie să dezvoltăm continuu m îndrie pentru toate ţările so­ ta (Aplauze, urale prehinqile). coastă direcţie constituie roini- telr* ; la cooperativa fir- consum răspuns chemărilor, care $i-o
dului şi a guvernului patriei Ştiut că î$i vor putea făuri reia Viile de colaborare şi coo­ cialiste Şi noi. poporul ro­ Există încă forţe im p eria lis­ telele comunale de partid din sint răinineri In urma în reali­ îndeplinit cu conştiinciozitate
noastre socialiste. (Aplauze, soarta şi viitorul a$a cum do­ perare cu ţările socialiste pen­ mân. com uniştii rom âni, ne te puternice care fără îndoia­ Bretea Română. Dnbro, Oras- zarea planului rle desiaceri ; obligaţiile sau care nu şi-a fă­
urale). resc. (Aplauze, urale prelun- tru eă num ai in felul acesta m in d rim cu rezultatele celor­ lă câ nu au renunţat la pla­ lioara ele Sus. Şoiniuş, Bră- consiliul popular comunal nu cut pe deplin datoria. De ce
Deoarece nu am putut venî qile|. putem asigura mersul nostru lalte ţâri socialiste, vorbim de nu rile lor agresive, la p la n u ­ nişca, Bâda şi altele acordă alentie suficienţii înde­ nu se dau asemenea exemple
rapid înainte, al fiecărei ţâri ele cu bucurie, considerînd că rile lor de dom inaţie a lu m ii. p lin irii planului de venituri
la constituirea judeţului dum­ Cu toi ii ne dăm seama că Sint însă si, astăzi unele cn- rare să îndrume, să antreneze,
neavoastră si nici de atunci edificarea noii orînduiri socia­ socialiste, num ai îm preuna ele sînt şi rezultatele noas­ Pentru a face ca aceste pla­ mitete de partid eare nu ţin ele să cheme $i să mobilizeze, să
timpul nu mi-a permis să vizi­ le nu e uşoară, că au trebuit putem alcătui o forţă p u te rn i­ tre — pentru că numai în n u ri sâ nu izbutească, este pe deplin seama de condiţiile Intr-o asemenea silua(ie. cind ajute pe cei care mai au unele
tez judeţul, dali-mi voie să si trebuie învinse încă multe că în lupta îm p o triva duşm a­ măsura in care fiecare ţară necesar să un im e fo rtu rile tu­ esenţiale ce se cer îndeplinite se reliefează o serie de succe­ lipsuri în munca, se abat de ta
profil de această im piejurarc greutăţi, eă a trebuit si trebuie nului comun — im p eria lis­ socialistă obţine succese tot tu ro r ţâ rilo r socialiste, ale tu ­ în vederea adoptării unor ho­ se obţinute In înfăptuirea sar­ disciplina de partid şi de stal ?
pentru a vă felicita pe dumnea­ să facem fată încă multor p ri­ m ul — in )upla pentru pace şi mai m ari dovedim superiori­ tu ro r partide lor comuniste şi tăriri sou măsuri eficace. A de­ cin ilo r economice s> se enume­ Oare din teama de a nu supăra
voastră, pe loji locuitorii ju ­ progres social in întreaga lu ­ tatea socialismului. în tă rim m uncitoreşti Oare dacă în loc seori. în elaborarea unor ho- ra anumite neajunsuri, era nor­ pe nimeni, dc a nu critica pen­
vaţiuni. Vedem insă zi de v.i, forţa sistemului m ondial so­ să unim eforturile, acţionăm
deţului, urindu-vă ca prin acti­ ecas de ceas. dacă se poate me (Aplauze puternice, ura­ tărîri sînt scăpate din vedere mal şi se cerea sâ se arale con­ tru a nu fi criticat ?...
vitatea entuziastă ce o desfă­ spune aşa. tovarăşi, că. prin te). Nu există nim ic care poa­ cialist (Aplauze, urale). In a­ In aşa fel in cit sâ se adînccas- stabilirea termenelor de rezol­ cret. pe nume, oamenii, fie el Şi sînt destule asemenea ma­
şuraţi să faceţi ca acesta să te imp:ediea o bună colabora­ celaşi tim p ne întristează şi ne că divergenţele, servim cauza vare a problemelor, nu se pre­ comunişti sau fără de partid,
munca noastră unită, obţinem inîlmesc lipsurile, unele stări teriale prezentate de către o r­
devină un judeţ înfloritor, con­ realizări tot mai mari. facem re. o bună cooperare între ţă­ luptei îm potriva im p e ria lis­ cizează cine anume răspunde eare şi-au adus aportul sau
tribuind astfel la înflorirea în ­ ca patria noastră socialistă să rile socialiste, prietenia Româ­ de lu c ru ri negative care se mului ? Fără îndoială ră nu, în mod concret dc îndeplinirea care au avut lipsuri $1 se fac ganele de partid de la sale.
tregii noastre patrii. (Aplauze devină tot mai bogată, tot mai niei cu tarile vecine, cit şi cu ivesc |a noi sau în alte ţâri tovarăşi. Noi spunem şi a>oi, unor sarcini iar uneori preve­ răspunzători pentru o stare sau Iată un aspect căruia pe v ii­
îndelungi). celelalte ţâri socialiste înde­ socialiste. Aceasta pentru eă, aşa cum om spus şi la B ra­ derile consemnate au un carac­ alia de lucruri. Raportul nu a tor se cere să i se acorde mal
înfloritoare Ştim că o făuri so­ părtate Avem aceeaşi orîn- in aceeaşi măsură, ele in flu ­ şov : sînlem ferm hotârîţi să ter extrem de general, valabile, multă grijă. Oamenii, numele
Tovarăşi. cialismul înseamnă a realiza o enţează asupra prestigiului so­ acţionăm pentru a înlătura lot cuprins Insă nici cel pulin nu ­ lor. rezultatele ce le obţin, lip ­
Vizităm oraşul şi judelui asemenea societate, în care duire. acelaşi ţel. aceleaşi nă­ cialism ului. asupra forţei şi ceea ce poale sâ înăsprească cum s-ar spune, nu numai pen­ mele unui om. De ee nu s-a surile ce le mai au fn artivila-
dumneavoastră in condiţiile în oamenii muncii, dispunînd din zuinţe. dorim să obţinem pen­ in fluenţei sale în lum e C on­ relaţiile dintre ţările socialis­ tru organizaţia respectivă de vorbii despre oamenii de nă­ tea de producţie sau in munca
care întregul nostru popor belşug de bunuri materiale, să tru popoarele noaslre o viată siderăm de aceea că in tre ţă­ te. pentru a c o n trib u i la în tă ­ partid, ci pentru multe altele dejde ai minei, despre com u­ obştească nu Irebuic scăpate
munceşte cu avînt si abnega­ se bucure din plin şi d > liber­ lot mai bună. înfloritoare, in ­ rile socialiste e necesar să e­ rirea u n ită ţii ţâ rilo r socialiste. din judeţ. niştii flin unităţile sî institu­ din vedere. Oamenii, nevoite
ţie pentru înfăptuirea progra­ tăţi demorratice, de bineface­ dependentă. sâ asigurăm po­ xiste o strînsă colaborare şi $ lim că pe această cale avem In cursul lum i iulie, de e­ ţiile care sînt 1n comuna aceas­ Si preocupările lor sesizările
mului elaborat de Congresul rile sliintei si culturii, să poa­ cea popoarelor noastre De a- cooperare, un larg schim b de de partea noastră adevărul, xemplu, după analiza activită­ ta, despre succesele si modul şi propunerile ce te fac, nu tre­
al JX-lea al partidului Am v i­ lă participa activ la înfăptui­ reea. trebuie sâ facem totul experienţă şi în tra ju to ra re to­ ţii cooperativei de consum pr*- tn care le-au obţinut ? Crili- buie ncqlljale
zitat întreprinderea din oraşul rea întregii politici de creare pentru a înfăp tu i şi întări a- vărăşească, care sâ dea posi­ p rin c ip iile m a rxist-leninisle vind aprovizionarea populaţiei, cile s-au făcut si ele la gene­
şi eă în pofida divergenţelor
dumneavoastră care, fată de a vieţii noi, să-si pontă înfăptui ceasla unitate. (Aplauze). bilitatea tu tu ro r sâ înveţe unii care există, a încordării de biroul comitetului comunal de ral, cum că ..de unele stări de GH. CAUNESCU
situaţia existentă la vizita pre­ în mod conştient propriile idea­ Desigur, sînt şi vor mai fî de la alţii, sâ vadă fiecare ce astăzi, vom reuşi sâ realizăm partid din Romos a elaborat o lucruri din cadrul E.M. Certej activist al Comitetului
cedentă, a cunoscut o nouă luri dc viaţă, propria lor is­ păreri deosebite în aprecierea are celălalt mai bun sau mai liotărîre. Ca măsură — un lu ­ se face vinovat si comitetul de judeţeon Hunedooro al P.C.R.
dezvoltare, a obtinut o nouă toric. Tocmai de aceea, parti­ unor probleme ale situaţiei in ­ râu si sâ ia ceea ce consideră această unitate. Vom face cru bun. Situaţia existentă im ­
totul pentru aceasta (A p la u ­
creştere a producţiei, allîndu-se dul nostru se preocupă nea­ ternaţionale. S in t şi vor mai li eă se potriveşte pentru nevoi­ ze, urale). punea luarea unor măsuri con­
în plin proces dc extindere si bătut de perfecţionarea dez­ metode deosebite in rezolva­ le dezvoltării sale. Conside­ A m dori sâ fie aici de fa­ crete. specifice comunei. in
înflorire. In judeţul dumnea­ voltă rii societăţii noastre, a rea problem elor construcţiei răm însă că aceasta nu poale ţă şi reprezentanţii a lto r ţâri vederea îm bunătăţirii activită­
voastră a început construirea relaţiilor sociale, a întie gii ac- socialiste. Dar noi considerăm în nici un fe| sâ ducă Ia ames­ ţii în domeniul analizat. Dar
a trei întreprinderi noi, şi fără tivită ti de partid si de stat. de că aceste deosebiri nu pot şi socialiste sâ vadă însufleţirea, holărîrca elaborată cuprinde
nici o îndoială că înfăptuind lărgirea democraţiei socialiste. nu trebuie, niciodată, in nici tecul în tre b u rile alto r state să vadă voinţa unanimă a multe generalităţi : _se va da Arăturile, în grafice
programul elaborat de Congre­ In aceasta vedem noi for|a şi un fel. sâ constituie m otiv sau alto r partide, la Încălca­ dumneavoastră şi a întreg ulu i alentie deosebită întăririi dis­
sul al IX-lea al partidului, tre- tăria partidului nostru, a între­ pentru divergenţe, pentru slă­ rea d re p tu lu i fiecărui popor, nostru popor dc a nu ad m ite ciplinei în muncă din partea
cînd la înfăpluiren următorului gului popor, gaianlia înfăptui­ birea u n ită ţii ţâ rilo r socialis­ al fiecărui partid de a stabili nim ic care sâ dăuneze u n ită ţii lucrătorilor", ,.se vor îndruma
măsurile m enite sâ
asigure
plan cincinal, oraşul dumnea­ rii socialismului $i comunismu­ te. D im potrivă , trebuie sâ fa ­ ţă rilo r socialiste; să vadă că gestionarii unităţilor în ce p ri­
bunul mers al a ctivită ţii, con­
voastră ca si alte localităţi din lui fn România. (Aplauze vii, cem totul pentru a întări u n i­ struirea cu succes a socialis­ poporul român, fără deosebire veşte asigurarea m ărfurilor de
judelui Covasna vor cunoaşte urale prelungite). tatea Şi ce este rău dacă in- m ului. Noi avem încredere de naţionalitate, toţi cetăţenii sezon, expunerea lor cu gust şi în realitate
o puternică dezvoltare econo­ Este o necesitate pentru 1r-o tară se rezolvă in tr-u n fel deplină că poporul fiecărei R o m â n e i — români, m a­ alîl în interior, cît si în v itr i­
mică $1 socială. După cum ştiti, partidul comunist, pentru sta­ conducerea în tre p rin d e rii şi ţări socialiste, sub conducerea ghiari. germani. de alte nele magazinelor" si altele, toi
partidul nostru consideră că tul socialist să ştie să dezvă­ în alta altfel ? Dacă în R om â­ p a rtid u lu i său comunist, va şti na ţion alită ţi — sint hotârîţi atit de „valabile".
pentru a realiza în viată prin- luie la timp lipsurile si greşe­ nia există comitete de în tre ­ să asigure mersul înainte al sâ acţioneze cu toată forţa Hotărîrea elaborată de către
( ipiile deplinei egalităţi socialis­ lile. să acţioneze pentru în­ prindere ? Ce este râu dacă la socialism ului şi com u nism u­ pentru a s p rijin i politica biroul com itetului comunal de Importanta executării Ia hectare Apreciind munca du­
te intre lot» cetăţenii României, dreptarea lor. Numai asa se noi p rim u l secretar al co m i­ lui şi considerăm că orice a- P a rtid u lu i Com unist Român, partid Romos cuprinde $i une­ timp a arăturilor de vară este pă stadiul lucrărilor se poate
fără deosebire de naţionalita­ asigură evitarea în viito r a tetului judeţean ele partid este a gu vern ulu i Republicii So­ le sarcini cu caracter concret, binecunoscută de către toii spune că specialiştii, consilii­
te, este în primul rînd necesar greşelilor şi lipsurilor, numai şi preşedintele consiliului meslec dinafară constituie o cialiste România, care cores­ dor pentru a căror îndeplinire lucrătorii din* agricultură. La le de conducere şi organele
iă asigurăm o puternică dez­ asa se creează condit.i ca in popular judeţean şi în altă piedică în calea spre socia­ punde intereselor întregului nu s-au stabilit termene şi res­ ferma din satul Aurel Ylaicu, agricole judeţene (dacă au tre­
voltare a industriei, a agricul­ orînduirea noastră socialistă parte nu este ? Sau dacă noi lism. (Aplauze, urale). lată de popor, cauzei generale a so­ ponsabilităţi aparţinătoare I A S, Orăştie. cut prin cooperativele agri­
turii, a iJn/.ei materiale a ştiin­ să nu se mai poală produce ne preocupăm de a dezvolta ce p a rtid u l nostru. România, a cialism ului. (Aplauze vii, în­ In urma studierii unor ho­ şi la C A P Simeria. ca să cole respective) nu au m ani­
ţei. cultu rii si întregii vieţi so- abuzuri şi samavolnicii, ca ce­ in tr-u n a n u m it sens a c tiv ita ­ manifestat o deosebită în g ri­ sufleţite. urale indetungi). tăriri elaborate în recentele şe­ dăm numai două exemple, festat nici un fel de preocupa­
< iale in toate judeţele tării, pe tăţenii societăţii noaslre să-şi tea în cooperativele agricole, jo rare faţă de intrarea trupe­ Dragi tovarăşi, dinţe ale birourilor, plenarelor s-au obtinut cile 3 833 kg orz re pentru pregătirea recoltei
întinsul întregii patrii. poată manifesta din plin posi­ dacă punem un accent pe o a­ lor a cinci ţări socialiste pe D a ţi-m i voie, în încheiere, comitetelor de partid, adunări­ şi respectiv 2 506 kg grîu la anului viitor.
Am ascultat aici cuvintele bilităţile. energia si capacităţile num ită latură a a c tiv ită ţii în te rito riu l Cehoslovaciei. T re ­ sâ vă m ulţum esc pentru lor generale ale organizaţiilor hectar Trăgînd învăţămintele Nesalislăcător s-an preocu­
Înflăcărate ale tovarăşilor ca­ lor intelectuale şi manuale, să agricultură? Oare aceasta poa­ buie sâ spunem deschis, to­ caldele m anifestări de sim p a ­ de bază se poale desprinde cuvenite, la I A S Orăslie s-au
re au luat cuvîntul. Au v o r­ ştie că-şi pot spune părerea le să dăuneze intereselor varăşi, că nu aceasta este ca­ tie la adresa p a rtid u lu i şi a concluzia că, deşi din acest efectuat arături pe Întreaga pat de executarea arăturilor
bit de rezultatele bune ob ţi­ Si pol participa activ Ia îmbu­ socialism ului ? Oare nu po­ lea dc a ju to r inte rna ţiona list guvernului, pentru sentim en­ punct dc vedere s-au obtinut suprafaţă planificată Care şi consiliile fie conducere ale
nute dc muncitorii, de ţăranii, nătăţirea întreqii noaslre acti­ p o ru l nostru, nu noi sîn- râ nu aceasta este calea tele înflăcărate exp rim a te de rezultate bune. mai sînt încă este Insă situaţia acestei lu ­ cooperativelor agricole din
di* intelectualii din Sf. Gheor­ vităţi. Tocmai acest lucru il tem aceia care trebuie în tă ririi prieteniei şi so­ tovarăşii care au vo rb it aici pe alortiri „scăpări" care tre­ crări In celelalte unilăli aqri- Fintoaq. Roşeanj. Bampotoc
qhe şi din judeţul Covasna tn face partidul nostru, tovarăşi să judecăm şi să vedem dacă lid a rită ţii internaţionale. P rie ­ si sâ consider toate acestea ca buie remediate. In ace-t srou cole de stat şi cooperatiste? sa., ceea ce s-a arat pină
activitatea deslăsurată tn lu­ Ştim că acelaşi lucru il fac merg bine sau nu merg bine tenia nu se im pune pe calea o exp rim are unanim ă a in- se cere să se manifeste grijă Cu toate că ne aflam 1n' acum fn nnilăţile amintite pu-
nile cure au trecut Sînt re­ armelor. Prietenia este rezul­ erederii depline în partid şi şi răspundere In adoptarea li> - tîndn-se realiza cu un si>ngur
multe partide din ţările socia­ lu c ru rile ? Şi dacă ne uităm, cărei hotăriri, să se lină sea­ preajma Începerii însâmlntări-
zultate minunate, tovarăşi ; da- tatul voinţei libere a fiecărei guvern, in politica sa m arxist- tractor fn mai puţin de două
liste, si este normal să lie asa. tovarăşi, putem să spunem cu ma de părerile exprimate, dv lor de toamnă, arăturile sint
|i nn voie să vă felicit pentru pentru că numai astfel se asi­ satisfacţie că. aşa cum lucrăm naţiuni, prietenia este rezulta­ leninistâ. Vă asigur, tovarăşi, saptămlnî Inlr-o astfel fie
ele şi sd vă urez succese si gură mersul înainte, succesul noi, nu lucrăm prost, că pro­ tul unei colaborări deschise, că noi. acei cărora pa rtidu l şi propunerile juste făcute în ca­ mult rămase în urmă fală rle situaţie se pune In mod f i­
mai mari in activitatea dv. în construcţia socialismului şi ducţia industrială are un n lm frăţeşti, care sâ se bazeze pe poporul ne-au încredinţat drul dezbaterilor, sa se stabi­ prevederile graficelor. Din su­ resc întrebarea : de ce nu se
(Aplauze puternice). Prin m un­ comunismului. de creştere de 12.6 la sută. f i ­ libera, libera şi iar libera a­ m unci de răspundere, ne-au lească — ca rezultat al gîndirii prafaţa planificată. Io ) AS. folosesc toate tractoarele cu
ca dv., prin munca de zi cu zi ind p rin tre cele mai înalte din deziune a întregului popor. încredinţat m isiuni şi sarcini Si înţelepciunii colective — o- Sintănuii in-Orleu au mai ră­ întreaga capacitate?
a întregului popor, prinde via­ Noi ştim, tovarăşi, că tot lume. (Aplauze puternice, en­ Num ai aşa forţa şi unitatea mai m ari în făurirea destine­ bieclive exacte, responsabili­ mas rle arat peste 600 hecta­ Acum, cind se pun bazele
ta programul elaborat de ceea ce am realizat este rodul tuziaste). ţâi 'lor socialiste v o r fi fie ne­ lor poporului, ale patriei noas­ tăţi $i termene precise, în ve­ re. iar la Bîrroa aproape 300 recoltei viitoare, se simte ne­
partid pentru înflorirea m u lti­ muncii comune a românilor, învins. (Aplauze furlunoa.se, tre, vă asigur câ nu vom pre­ derea rezolvării practice, cu Există, de asemenea, o seri" voia unei intervenţii mai
laterală, materială si spirituală maghiarilor şi germanilor, ca­ A g ric u ltu ra noastră socia­ urale). cupeţi n u n ir. câ ne vom face maximum de elicacilate a pro­ de cooperative agricole unde energice din partea Direcţiei
a patriei noastre socialiste. A re trăiesc Sn aceeaşi palrie. ca­ listă cooperatistă. în ciuda se­ U rm ă rim cu deosebită a1en- pinâ la capăt datoria faţă de blemelor ce se ridică în dome­ realizările sini departe de a agricole si a Uniunii judeţene
construi socialismul, a construi re au învins aceleaşi greutăţi. cetei din acest an. a reuşit sâ Iie tratative le care au loc la popor, faţă de patria noastră niul analizat. oqlindi posibilităţile unităţilor
Este cunoscut că a trebuit să dea recolte rare să asigure a- a C A P pentru a mobiliza
comunismul înseamnă a crea o Moscova între conducătorii socialistă (Aplauze, m u ie fu r­ Iotă riteva exemple In timp
facem fată multor s» multor proviv.ionarea populaţiei, sâ a­ toate forţele şi mijloacele e­
industrie puternică, o aqricul- sovietici şi preşedintele Repu­ tunoase. îndelungi) de două luni. de cind a în ­
tură Înaintată, o ştiinţă înainta­ greutăţi, dar ceea ce am în ­ sigure nevoile industriei şi sâ blicii Socialiste Cehoslovace. Vă urez din toată inima In centrul ceput campania de recoltare xistente la impulsionarea şi
tă, o cultură avansată, un nivel făptuit este o dovadă a tortei contribuie in tr-o măsură în ­ Svoboda. şi alţi conducători m ulte şi m ari succese în ac­ a năioasclor. cooperatorii dîn terminarea grabnică a arătu­
partidului s« poporului nostru, semnată la dezvoltarea între­ rilor pe toate suprafeţele pla­
de trai tot mai ridicai al întregu­ d'n Cehoslovacia, şi am dori tivitatea dumneavoastră, m u l­ Dînru Mare şi Dîncu M ic „au
a posibilităţilor uriaşe pe care gii economii naţionale. Asta atenţiei - oamenii
lui popor. Numai aşa, poporul din toată inim a să se ajungă tă sănătate şi fericire (A p la u ­ reunit" să are abia 2 şl res­ nificate Nu irebuie uitat câ
le oferă orînduirea noastră so­ inseamnâ că ag ricultura noas­ este inadmisibil să lăsăm ca
va vedea că socialismul re­ ta o soluţie cit mai grabnică ze, urale). In raportul prezentat ta re­ pectiv 3 hectare (?). Nici la
prezintă înfăptuirea năz.uinţe- cialistă. Toate acestea sînt in tră socialistă, formele noastre lucrările să se desfăşoare la
acelaşi timp o dovadă că, ac- de organizare corespund situ ­ rare sâ creeze con diţii pentru ..Trăiască Covasna Trăiască centa plenară a comitet ului co­ Beriu si Jeledinti, unde păroa­
)or sale de veacuri de a trăi voia fntlmplării, un astfel de
(ionînd lot mai hotărît. ;ot moi aţiei din România şi îşî de­ activitatea pa rtid u lu i, a orga­ Partidul Comunist Român V‘ munal de partid Certejo de sele an ocupat peste 300 hec­
liber, independent, de a putea procedeu soldlndu-se cu d im i­
unii. vom face ca p a trii noas­ monstrează din plin eficienţa. nelor de partid şi dc stat din (Aceste cuvinte. tovarăşul Sus. privind îndeplinirea sar­ tare. nu ce stă mai bine Fie­
valorifice multilateral posi­ nuarea producţiei si a venitu­
tră să meargă cu paşi lot moi Oare toate acestea. tovarăşi, Cehoslovacia, care să ducă la Nicolae Ceauşescu le-n spus Î 11 cinilor de producţie în un ităţi­ care din unităţile amintite au
bilităţile tuturor membrilor so­ lim ba maghiara). le economice de pe ra/.a comu­ arat mai puţin de eîtc 50 rilor unităţilor agricole.
cietăţii. tără deosebire dc na­ iuti si mai mari în desăvirsi- pot să nemulţumească pe c i­ retragerea tru p e lo r celor cinci