Page 69 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 69
Anul XXI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-v Ă ! Redacţia
Nr. 4630 şi administraţia
ziarului
Vineri
DEVA. Str. D r. Petru G rota, nr. 35
21 noiembrie telefoane : redactor şef - 11588 ; re
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cul-
1969 tură-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu între orele 16-24 — 11585.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.G.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
Planul annal şi angajamentele — îndeplinite IN PAGINA A ll-A
Confesiuni ale TELEX
exemplar în toate întreprinderile!
gazetarilor, cola
boratorilor, co
P R O M I S I U N I L E D E respondenţilor IN V E N Ţ II ROMANEŞTI
PREM IATE
şi cititorilor cu In cadrul Expoziţiei in te r
naţionale dc in ve n ţii deschisă
prilejul împlinirii
R E D R E S A R E R E Z I S T A a două decenii Nurnbcrg, România a p a rti- i
între 7 şî 15
noiembrie la
cipal cu cinci patente selec
lu i de stat pentru invenţii.
de apariţie a ţionate dc experţi ai O ficiu
Inve nţiile româneşti au în
L A PRESIUNEA TIMPULUI? reanu şi tehnicianul Corvin Borza vor da comanda de por ziarului „Drumul tru n it aprecierile unanime
De ta aceste moderne apa rate, şeful de tură Liviu Chio-
ale specialiştilor, trei dintre
nire a primului grup energetic de la Termoncetrala Mintia.
ele fiin d distinse cu m edalii
Foto: V. ONOlU socialismului" dc aur. Este vorba dc „M e
todă şi schemă pentru măsu
rarea pu terilor in tr-u n re
In primo zî a lunii noiembrie ziarul nostru o publicat ţii. Este adevărat că Sn acest determ inat nereeepţionarea a gim deform at energetic'*,
0 amplă anchetă, vizînd modul în care colectivul de muncă sens nu am înregistrat un grad cestor blocuri au fost lichidate. „S tructura prefabricată din
01 şantierului 1 Deva din cadrul T.C.H. îşi îndeplineşte sar de perfecţiune, dar personal Mâ refer la lipsa forţei de beton precom priniat pentru
cinile de plan pe anul în curs. Am consemnat atunci o se consider că am făcut un pro muncă, a căldurii şi altele. Re hale industriale blindate, fără
rioasă râminere in urmă în construcţia de locuinţe. Cu gres evident faţă de prim a par m edierile şi lu cră rile ce au ră PROGRAMUL pod tehnic'* şi „Procedeu şi
mas de executat sînt de un vo
două luni înainte de încheierea anului şantierul avea de te a anului. lum redus, aşa că recepţiona- Consfătuire instalaţie do transm isie a
predat moi bine de jumătote din sarcina de plan pe 1969. — Dar încă neconcludent, a- rea lo r va avea Ioc la începu semnalelor dc bandă largă'*.
O astfel de situaţie, cu totul necorespunzătoare, a fost ge vlnd în vedere presiunea tim tul săptâm inii viitoare. In a- UNIVERSITĂŢII SERA In cadrul altor expoziţii şî
pului.
nerată de un lanţ intreg de neajunsuri care s-au făcut sim cu beneficiarii saloane dc in ven ţii, care au
preda
ţite la toate punctele de lucru, la toote formaţiile. — Nicidecum. De exemplu, la ceastâ lună vom mai aparta avut loc în acest an la Lon
blocurile G 1 cu 110
Potrivit unor promisiuni şi asigurări primite din partea blocul II A2 cu termen de pre mente şi E 22 cu 20 aparta LE DE MARXISM- dra, Bruxelles, Paris şi în
dare la 20 decembrie, sîntem
(actorilor răspunzători, in ziuo de 18 noiembrie om con mente. alte localităţi, un num ăr dc
fruntat din nou afirmaţiile de atunci cu realitatea de pe în avans faţă de grafic şi 11 de metal LENINISM DEVA 11 lucrări ale inven ta to rilo r
vom preda mai repede. De ase
şantier, om încercat să distingem cum s-au materializat menea, aproape la toate cele — In luna decembrie, nepriel români au fost medaliate, de [
măsurile preconizate. lalte stadiile fizice sînt bune. nică întotdeauna procesului de asemenea, cu aur.
- In ce măsură au fost înlăturate neajunsurile orga La ora actuală nu mai putem construcţii, vă râm în de pre La Hunedoara au început ieri lu crările
nizatorice, lipsurile constatate atunci ? vorbi de restanţe la termene, dat 305 apartamente. O să reu unei consfătuiri consacrate perfecţionării - luni 24 nov, 1969 - secţia economie MAREE IN M AREA
şiţi această perform anţă ?
activită ţii dc contractare, programare, pro
- Ritmul în care s-o desfăşurat munca, stadiile fizice ei doar de restanţe de 2-3 zile — In afară de blocul 33 cu 40 ducere şi livra re a lam inatelor pe arterele n e a g r a
reale existente dau garanţia îndeplinirii integrale de dare la unele operaţiuni. apartamente, la celelalte res economiei naţionale. La consfătuire participă - morţi 25 nov. 1969 - secţiile filozofie,
in folosinţă prevăzută pentru acest an ? — Totuşi, Ia blocul II A l cu pectarea term enului de preda reprezentanţi ai M in isterului Industriei M c istorie, estetică şî Există maree în Marea
Aceste întrebări le-am adresat tovarăşilor ing. Stelian 35 apartamente, care avea sca re nu constituie o problemă d i ; talurgice, M inisterului Industriei Construc- Neagră ? La această întreba
Popescu, directorul trustului de construcţii, şî ing. Teodor denţă la 30 octombrie, încă şi ficilă. Ne străduim însă ca şî ! (iilo r de Maşini, cadre de conducere şi spe- construcţie de partid. re, cercetătorii români răs
Negruţiu, directorul şantierului din Deva. Le dăm cuvintul : astăzi mai executaţi rem edieri, acest bloc să fie predat în anul j eialişti dc Ia com binatul siderurgic hunedo- pund pozitiv. După cum se
blocul B 4 cu 100 de aparta acesta, astfel Incit planul de j rcan, de la centrale industriale, grupuri dc DEZBATERI LA TEMA : ştie, niultâ vrcnic s-a consi
mente, trebuia recepţionat la punere in funcţiune să fie În j uzine şi întrep rind eri consumatoare de la- derat că acest fenomen al o-
Ing. STELIAN POPESCU : In luate şi care este efectul lo r ? 15 noiembrie, iar după aprecie „PERFECŢIONAREA OR1NDUIRII SO ccanului planetar nu influen
aceste 20 de zile am realizat — Am reuşit să completăm e deplinit sută la sută. Aceasta { minate, precum şi de la întrep rind eri spe- ţa bazinul M ă rii Negre. Mă
rile m aistrului Szegedi Horsth, este dorinţa noastră a tuturora cializatc în comercializarea m etalului pc pia-
foarte m ult pe şantierul din fectivele cu 100 de oameni de acest lucru va fi posibil de a (a internă şi externă. CIALE - CONDIŢIE A PROGRESULUI PE surători efectuate in u ltim u l
Deva. Măsurile întreprinse diverse meserii transferaţi de şl credem că vom reuşi. Ca tim p au dus Ia constatarea că
bia pe ziua de 23. De aseme drelor de specialitate ale şan { Amploarea şi complexitatea problem elor
şi-an găsit o valorifica re mai la I.G C .L ..u rile din judeţ, 25 nea, în cartie rul Gojdu, blocul ; acestei im portante activită ţi pentru economie CALEA SOCIALISMULUI" valul m arcic pătrunde şi în
substanţială în ritm u rile de lu de zidari de la şantierele din M l cu 66 apartamente nici Ia tie ru lu i şi tru stu lu i le-au fost sint dezbătute în cadrul a tre i secţiuni dc Marca Neagră. El are valori
cru la toate blocurile aflate in Valea J iu lu i şi 150 de m unci ora actuală nu este gata pen repartizate sarcini concrete pe lucru, al căror obiect dc dezbatere îl consti Dezbaterile vor avea loc în sălile Şco foarte m ici — 12 cm — şi se
execuţie. tori necalificaţi. N'e-am străduit care să le rezolve, nu p rin m ij întinde pc o perioadă de 12
tru recepţie, deşi term enul pla locitori, ci personal aici )a faţa tuie contractarea şi urm ărirea liv ră rilo r,
— Avînd în vedere faptul că ca această concentrare de forţe nificat a expirat la 30 octom locului. programarea, problemele dc calitate şi con lii generale „Dr. Petru Groza", incepînd orc şi 25 dc minute. Cerce
dumneavoastră vă ocupaţi în să aibă asigurate toate con diţii brie. Cum putem num i aceste Ing. TEODOR NEG RUŢIU : d iţiile tehnice de livrare. cu orele 18. tătorii romani, care studiază
mod special de şantierul nr. 1 le necesare desfăşurării unui „a m in ă ri" altfel decît restanţe? In in te rva lu l care a trecut de de decenii regim ul apelor
M ării Negre, au stabilit, de
din Deva. v-am ruga să nc ritm accelerat de lucru, in spe — In tr-o oarecare măsură nu la sflrşitu l lu n ii octombrie, au asemenea, că acest bazin pre
precizaţi cîteva din măsurile cial cu m ateriale de construc mai, deoarece cauzele care au fost luate unele măsuri care au zintă diverse oscilaţii dc n i
determ inat un ritm sporit de v „ ^ y vel. pro prii nuniai lui. Astfel,
muncă, o îm bunătăţire conside spre deosebire dc alte m ări,
rabilă a situa ţiei generale* D in CELE 76,9 PROCENTE IA ARATURI OBLIGA variaţia nivelu lu i este in flu
partea tru stu lu i am p rim it un enţată puternic dc vînt şi*
a ju to r substanţial. Ne-au fost furtu n i, care fac ca valurile
aduşi peste 100 de m uncitori să treacă peste ţărm dincolo
m ajoritate, s-au încadrat în r it COOPERATIVELE AGRICOLE 61 PE MECANIZATORI
ca lifica ţi şi un num ăr de neca dc lim itele socotite normale
PREA ÎNCET I i llH IT â lific a ţi. Aceştia, sau marca lo r pretutindeni.
m ul intens de lu cru. Ni s-au
N O I T IP Ă R IT U R I
eliberat m ulţi oameni şi p rin
lichidarea unor lu crări. Totul In scopul fa c ilită rii însuşirii
BLOCURILE pe fundam entul I am concentrat în cartierele Da EA ON RITM MAI SUSŢINUT DE MONCĂ! j lim b ilo r moderne de largă
cia şi Gojdu.
! circulaţie cc sc predau In
De asemenea, atît trustul cit i şcolile generale şi liceele din
şi noi am dat sarcini sporite La ora actuală, pe ogoarele p ro du cţie d in Toteşti, deşi m ai ea pe şosea şi sâ lase cam ionul ţară, Editura didactică şi pe
8
tehnico-inginereşti
unor, cadre
d l .
ei de organizare $i interes din diverse servicii, ele râspun- cooperativelor agricole de p ro sin t de a ra t circa 100 de hec la tra nsp ortat fu ra je ? dagogică a pus la dispoziţia
elevilor, pe lingă manualele
ducţie d in ju d e ţ se
execută
Se ştie câ balanţa fu ra je ră a
zînd şi de cite un obiectiv aflat tare, m eca nizatorii sin t lăsaţi
a ră tu ri adinei. Despre im p o r sâ lucreze după cum vo r ei. coo pe rativei agricole este şi aşa dc specialitate, noi tip ă ritu ri
in construcţie. Subliniez aici un tanţa acestei lu c ră ri nu e ca A stfe l, in ziua de 15 noiem d e ficita ră D in d is c u ţiile p u rta cuprinztnd lecturi uşoare sau
element nou, anume că faţă de
zul să m ai a m in tim . T rebu ie b rie a.c. tra c to riş tii Gheorghe te cu in g in e ru l agronom . V isa- fragmente din dife rite creaţii
a lţi ani, eînd ni s-au m ai re ale lite ra tu rii universale. Pen
sâ consem năm însâ^ câ cele C lep şi V a le n tin S im in a ple rio n Cvaşa, am înţeles câ se
La data de 1 noiembrie a.c., factorii de răspundere declarau: partizat de la trust cadre, acum 76,9 procente, care reprezintă caseră din eîm p şi veniseră la vo r asigura fu ra je pe ntru a n i tru cci cc învaţă limba engle
acestea nu se mulţumesc să se ză n apărut lucrarea „P o
stadiul e xe cu tă rii acestor ară şoseaua na ţion ală (deşi ceasul m ale nu m ai in p ro p o rţie de 80
sizeze anum ite stări de lu cru ri, vestiri după Shakcspca-
ing. S. POPESCU, Ing. T. NEGRUJIU, tu ri, nu sînt m u lţu m ito a re . D in arăta ora 15) sâ stea dc v o r la sută. Deci, situ a ţia c destul
t-Ui^uî tjDrw.lv mr, pekIuC ci Ic rezolvă. A ju to ru l este suprafaţa de 14 200 hectare s-a de alarm antă. Nu sin t p o s ib ili rc‘*. realizată dc fra ţii Char
directorul Trustului inai directorul Şantierului astfel mai eficient. Cu concen bă cu lo ca ln icii. Pe b rig a d ie les şi M ary l.amb, şi piesa
aşadar, eteiim sc «Uacutf «br- trarea de forţe pc care o avem realizat num ai 10 919. Cu sigu ru l de cîm p, A nto n Bâlica, tă ţi dc a se asigura în în tre g i j de Icnim a lui W ildc, in titu -
de construcţii Hunedoara ■. '< „r'rdajuf" c--ire;.dfl Tbp» ar— Deva al T.C.H. in momentul de faţă, ne vom în ran ţă c ifra putea fi m u lt m ai l-am găsit ocupat cu tă ia tu l me fu ra je pentru anim ale, dar
bufft >8 CI (o** făcdt In Vkrft. Kc deplini planul. Blocul D 6 cu m are dacă c o n s iliile de co n lem nelor. Curios, dar peste to t şi cele care există se lasă sâ j lată „F ericirea dc a fi onest'*,
tind »»♦:?! 100 de apartamente din Dacia ducere ale co o pe rativelor a g ri aici am in tiln it o lin iş te desă se deprecieze în cîm p. j Sub semnătura Eugeniei Cot-
- n» & - iî .Sflşggtil , --------------------------------- ( cola şi în tre p rin d e rile de m e Dar, sâ revenim la a ră tu ri | ton a văzut lum ina tipa rului
| B S H l a s . i r t ţ j ^ » se află la ultim ele finisaje, ca vârşită ca şi cînd n-ar m ai fi i cartea „l.cs Curios*', destina
Vreou lă p re ciie r ci de cîl- t .1? 2>*> > 4 ! i re se term ină pinâ sîmbătâ canizare a a g ric u ltu rii o rg a n i n im ic de lu cra t în cooperati La C A.P. Bretea M ureşanâ tă tineretului şcolar care stu
va tim p mâ ocup ip e c ic l de a- f ‘tS - ‘ 1 ■ | ; Avem }1 noi minusurile • (termen de predare 15 noiem zau m ai bine m unca şi fo lo vă tractoa rele ară de zor dar nu diază limba franceză. Lucra
c e il şantier, li ajut să-ţi rezol seau la m axim um capacitatea la cooperativă. T o ţi s-au dus
ve toate problem ele pentru că ; j: nooitre. Sâ ştiţi inia că planul ■ brie — n.n.). La blocul II A 2 Lâsînd de o parte a ră tu rile , rea sc referă la contribuţia
sinlem într-o »ituoţie presantă. j şui ;»*•# i».'••»? * fi - i j jo vo reolîzo Numoi în „Dacia" • se mai fac nişte rem edieri. In tractoa relo r d in dotare. deşi e o lu cra re care nu sufe d u m in ică — ne spunea in s tru c ilustrei fa m ilii Curie la dez
Măsuri om luat intr-adevăr ţi | vom preda 490 de oportomente. i Se rem arcă insă, la m a jo ri ră am înare, trebu ie sâ le a- to ru l Ionel Sorinca de la voltarea ştiinţei moderne.
pentru o vedea mor real efec ■ ta&b un Inbîn*. m â i e »m- ] Am luat mături, te lucreozâ in- 1 stadii avansate se află şi alte- tatea u n ită ţilo r agricole şi a U.J.C.A.P. — la a ra t lo tu ri
tul lor. Io ÎS noiem brie slnt : lUt.vin ,1 t M » d j > m în tim m e m b rilo r cooperatori
: j [ ten». ; co n d u ce rilo r I.M .A . un calm personale. Nu sîntem îm p o tri
t d in Toteşti câ m ai au încă de vă ca şi m e m b rilo r cooperatori R EG ULARIZAREA
i ■ ■ n e ju s tific a t in desfăşurarea a- tra n sp o rta t fu ra je , ia r cocenii V A ll C O M LO DU I.UI
• > z s n s s m ccstci lu c ră ri. de pc circa 5 hectare aşteaptă să le execute I.M .A . a ră tu ri,
La cooperativa agricolă de să fie tă ia ţi. D in 540 de fa m i dar trebu ie sâ ne gîn dim câ S-a încheiat, înainte de te r
l i i cîtc num ără cooperativa a- baza p ro du cţiei de cereale a men, prim a etapă a lu c ră ri
grîcolâ de Ja Toteşti, să nu se a n u lu i v iito r se o b ţin e din te lo r dc regularizare şi ame
fi găsit cîteva braţe de m uncă ren ul coo pe rativei şi in n ic i un
care să execute lucrarea caz din lo tu rile personale. najare a văii Com lodului din |
E xperienţa a n ilo r tre c u ţi p rim ite . In u ltim a perioadă de tim e n ta l aceste produse, ele tim p, un stoc tam pon de re stea in atenţia im ediată a respectivă ? M ai repede cre S itu a ţii s im ila re sînt şi în centrul Cîmpiei Transilvaniei. |
ne-a dem onstrai că studierea tim p în depozitele cooperaţiei râspunzind s o lic ită rilo r popu zervă. pentru fo re stie ri. P en co n du cerilor de cooperative şi dem câ organizarea m u n c ii la alte cooperative agricole. De Prin această lucrare vor fi j
atentă a c e rin ţe lo r p o pu laţie i de consum au in tra t circa 70 la ţiei. S-a asigu rat întreg ul tru a cunoaşte stadiu! a p ro v i onorate cu p rio rita te din baze, această u n ita te lasă dc d o rit ! d o rit este ca m e m b rii c o n s ili dale circu itu lu i agricol peste
d in m ed iu l ru ra l şi crearea de tone conserve legume, 73 tone fond necesar de sobe de în zio n ă rii, pentru com pletarea m ă rfu rile respective e xistin d Facem această a firm a ţie pe ilo r de conducere şi conduce 4 000 ha terenuri din care
stocu ri dc m a rfă pe ntru tim conserve fructe, 20 tone con că lz it c ît şi m aşini dc g â lit. Ca sto cu rilo r, in această perioadă în depozite In ap rovizionarea considerentul câ în ziua în ca rile I.M .A , sâ În tre p rin d ă m ă 3 000 ha scoase dc sub peri
pul sezonului rece, m ai ales serve cam e şi alte produse p rin cip a le m ăsuri luate in au fost efectuate controale la m u n c ito rilo r fo re s tie ri este ne ro am fost prezenţi aici se suri energice pe ntru ca fiecare
in u n ită ţile forestiere şi loca prevăzute pentru a p ro vizio ap rovizionarea m agazinelor ou m a jo rita te a m agazinelor care cesar însă să p rim im un a ju transportau fu ra je num ai cu 3 tra c to r bun de lu cru să fie fo colul in un daţiilo r provocate
lită ţile îndepărtate sînt sin g u narea de iarnă. Aceste produ aceste produse este analiza te asigură aprovizionarea m u n tor şi d in partea În tre p rin d e atelaje, ia r autocam ionul co lo sit la capacitatea m axim ă. dc p irîu l Comlod, iar restul
rele m o d a lită ţi de satisfacere se insă tre b u ie să ajungă in m einică a notelor de com enzi c ito rilo r fo re stie ri. Tn general r ii de in d u stria liza re a c ă rn ii o p era tivei era plecat la m oară C a lm ul e xiste n t în cooperati prin desecarea unor m laştini.
a c e rin ţe lo r cu m p ă ră to rilo r şi cel m ai scurt tim p in reţeaua în depozite, Îm preună cu m er s-a constatat o bună a p ro vizio Deva, p rin onorarea com enzi sâ ducă porum b la m ăcinat vele agricole este n cju stifica t. Alte 275 ha au fost dcsecale
de realizare a sa rcin ilo r eco lo r depuse, in special cu une pe ntru cîţiva m em bri coopera B u n ii gospodari îşi găsesc în prin canale deschise, terenu
nom ice ce re vin U n iu n ii .jude le produse specifice care în to ri. De ce nu s-a făcu t aceas totdeauna de lu cru , chiar dacă rile respective fiin d pregătite
ţene a coo pe rativelor de con prezent se găsesc în m e d iu l u r tă treabă cu căru ţa pusă la au te rm in a t toate lu c ră rile în
te rii cooperativele de consum In sezonul rece ban unde nu sin t solicitate. dispo ziţia b rig a d ie ru lu i zooteh cîm p. Dar. cînd m ai sin t atîtca pentru recolta anului viilo r.
sum , P orn in d dc la aceste c r i
de făcut...
O atenţie deosebită a fost a-
de pe raza ju d e ţu lu i nostru, cordatâ in s ilo z â rilo r de legu nic. care şi aşa se plim ba cu N. PANAITESCU
fn baza u n u i stu d iu efectuat
me pe ntru m u n c ito rii fores
cu p riv ire la con sum u rile de tie ri. D a to rită strâ d a rtiilo r de
ve n ite a tit in consum ul popu Localităţile îndepărtate vor fi puse, putem spune eă in m are
produse din a n ii a n te rio ri pre
cum şi a m o d ific ă rilo r in te r
m ăsură produsele prevăzute
a se insiloza au fost tra n sp o r
la ţie i c ît şi a n u m ă ru lu i aces
tate şi depozitate în beciuri
teia s-a în to c m it necesarul de special am enajate. T otuşi nu
m ă rfu ri pe ntru aceste lo c a li peste to t sp a ţiile dc in silozarc
tă ţi. P entru o c ît m ai bună a s in t apte pentru depozitarea
pro vizio n a re pe tim p u l ie rn ii aprovizionate cu produsele necesare pe tim p u l ie rn ii. La unitatea
s-a s ta b ilit un nu m ăr de 29 G u ra -B o rd u lu i din sectorul
sortim e nte de m ă rfu ri a lim e n
Lunca C e rn ii n ici pinâ in pre
tare, s-a pus la dispo ziţia
zent u n ită ţile forestiere nu au
p o p u la ţie i un bogat şi v a ria t te rm in a t beciul, aici n e fiin d
so rtim e n t de încă lţăm in te , insilozatc produsele necesare.
cu am ănuntul, dar ele în tîrzie ceologii cooperativelor, precum nare cu in tre g so rtim e n tu l dc
co n fecţii, tric o ta je şi alte pro
staţio nînd în depozite deoare şi vizita re a de pozitelor de că produse. Totuşi cu ocazia aces Cunoscînd răspunderea m a
duse de sezon. re ce revine cooperaţiei de
In urm a unei analize efec ce se rviciu l alim ente al tre şefii de u n ită ţi, com p le tiu- tu i co n tro l a fost evide nţiată
tuate la în tre p rin d e rile cu r i ICO M CO OP Deva nu a orga du-se astfel pe loc com enzile lipsa unor sortim ente de m ă r consum în aprovizionarea
nizat in cele m ai bune condi- cu produsele in tra te in u ltim a fu ri ju s tific a te de către gestu>- p o pu laţie i rura le, în general
dicata cu p riv ire la sto cu rile
ţiu n i recepţionarea, asigurarea perioadă. n a ri cu ve ch iu l „ie ri s-a te rm i a satelor de deal şi m unte,
dc m arfă existente, s-au lu a t
m ăsuri de urgentare a liv ră fo rţe i de m uncă necesară fiin d Dat fiin d specificul a c tiv ită na t", Spre e xe m p lifica re citez precum şi a u n ită ţilo r fores
de asemenea o problem ă încă săpunul de rufe, deşi există tiere, întreg ul aparat com er
rilo r de la fu rn iz o ri, a tît a res ţii noastre, o atenţie deosebită
nerezolvatâ. săpun „cheia", aţa albă, un e cial va depune e fo rtu ri pen
ta n ţe lo r din trim e s tru l 111. s-a acordat a p ro v iz io n ă rii tru ca această acţiune sâ fie
19(10. c it şi a m ă rfu rilo r co n C oncom itent cu ap roviziona m u n c ito rilo r fo re stie ri In baza le d u lc iu ri, tim b re , c ă rţile poş
tractate pentru trim e s tru ! IV . rea cu produse alim entare, i e fe ctive lo r p la n ifica te să lu tale — la m agazinul Sibîşel- term in ată la term enul pre vă
P entru urgentarea liv ră rilo r ate nţie deosebită s-a acordat creze in perioada sezonului Uaîa a p a rţin în d cooperativei zut şi in c ît m ai bune condi-
au fost trim iş i delegaţi la a sig u ră rii u n u i fon d de m arfă rece s-a în to cm it necesarul dc de consum B e riu ; u n tu ră , să ţiu n i, asigurindu-se o bună a
p rin c ip a lii fu rn iz o ri, s-a in te r ne alim en ta r pentru sezonul m ă rfu ri pentru a se asigura o punul „cheia", la m agazinul p ro vizio na re a p o p u la ţie i pe
v e n it şi la organul ce n tra l pen rece. A stfe l, în această perioa bună aprovizionare. In depozi fo restie r C ertej a p a rţin în d co Întreg sezonul a n o tim p u lu i re Noua oţelârie electrică de la Hunedoara s-a ridicat în numai trei luni de la pune
tru a fi s p rijin iţi în obţinerea dă se asigură pe ntru po pu laţie tele în tre p rin d e rilo r cu r id i o p era tivei Baia de C riş şi al ce. rea în funcţiune în rindul secţiilor fruntaşe ale combinatului siderurgic, graţie tehnicităţii înal
acestui fond de m arfă. A stfe l o largă gamă de co n fecţii, în cata notele de com enzi pentru tele. Aceste lip s u ri de m ă rfu ri NICOLAE PLEŞA te a agregatelor, priceperii şi hărniciei oţelariior.
s-a reu şit ca în m are măsură că lţă m in te , tric o ta je ctc. S-au fo re stie ri se onorează cu p ri precum şi de la alte u n ită ţi vicepreşedinte al U.J.C.C.
m ă rfu rile contractate să fie îm b u n ă tă ţit c a n tita tiv şi sor oritate, creindu-se, in acelaşi neexe m plificate trebu ie să Hunedoara