Page 66 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 66
PAG 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 20 NOIEMBRIE 1969
Dat fiin d locul pe care 11 o- sarcini stabilite de Congresul propîe de mase, contribuie la Voju, Eugenia Cristian de la derea de plante medicinale, lip
cupâ munca de educaţie p o liti al X-lea al p a rtid u lu i1*, „D re p creşterea a u torităţii şi presti fabrica de blănuri „Vidra'*, Du sesc în mod repetat de la pro
că şi ideologică in activitatea tu rile şi înd atoririle m em brilor giului lor. Oamenii îi privesc m itru Domnaru, Gheorghe Că- gram ul de lucru, nu depun e-
organizaţiilor de partid, rolul de partid", care au p rile ju it o cu încredere şi respect tocmai tănici de la fabrica chimică, (orturi pentru îndeplinirea sar Produsele pentru
ei in propagarea ideilor şi ho- profundă analiză a a ctivită ţii pentru că s-au deprins să vadă Uie Ocolişan, Petru Şandru de cin ilo r in producţie, lucrează Desen tehnic
tâ ririlo r partidului, în m o b ili com uniştilor de la u n i în aceştia m ilita n ţi principali, la întreprinderea de industrie superficial, nu luptă pentru r i
zarea maselor de oameni ai' tatea de electricitate, I.R.T.A. ; integri, care luptă fără cruţare locală, Ilie Olaru, Aurel Oniga dicarea ca lifică rii Şi însuşirea minier
m uncii la înfăptuirea măreţe unii dintre ei, care nu-şi în îm potriva a tot ce loveşte în de la întreprinderea de plante tehnicii noi în procesul de pro
lor sarcini ce se ridică în eta deplinesc cum se cuvine înda interesele poporului. Dacă res medicinale şi m ulţi a lţii, se si ducţie. Unii membri de partid export să fie liv ra
pa actuală, com itetul orăşenesc to ririle , au fost determ inaţi pectarea normelor eticii socia tuează în prim ele rîndu ri ale cum sînt : T ralan Teaeol, de A le d 1 de lub ilp c r o nouă }l
de partid Orâştie a pus în cen la ,,V id ra", Nicolae M ihai, de InjUuetivd lucrore, „O e ie n tehnic
să-şi revadă pro priu l fel de a liste reprezintă o cerinţă pen luptei pentru înfăptuirea hotâ- m inier", d o b o râ tă de un colectiv
tru l atenţiei sale im prim area la fabrica chimică, Ioan T îr2iu,
munci. Asemenea expuneri, în tru masa largă a oamenilor rîrilo r partidului. de ip e c io !l|tl din cadrul In stitu
unui caracter permanent şi sis A lexandru Simescu, de la I I L., tu lui de mine P etrojonl. ce cu te in te g ra l piuă
prinde noţiuni
legale de ci11rea
tem atic a ctivită ţii pentru c u lti o dată cu ieşirea pe po rţile în desenelor, b oie le desenului teh
varea trăsătu rilo r m o ra l-p o liti- tre p rin d e rii aruncă masca so nic, planuri topografice, geologi
cc specifice com unistului, pen brietăţii, a răspunderii şi a ce |l m iniere, ultim ul capitol Cu-
tru combaterea fenomenelor de com portării ce trebuie să o prinzlnd reprezentările lip ite le In
încălcare a legalităţii, a norm e aibă In viaţa socială, In rela m inerit. la 1 decembrie
Prin conţinutul el. lucrarea sa
lor civice statornicite în viaţa ţiile cu oamenii, provocînd adreseato In special Inginerilor ţl
noastră. Cu s p rijin u l comisiei scandaluri în localurile p u b li tehnicienilor dm Industria m inie
de propagandă, învăţâm înt şi ce, pe stradă, conturbă liniştea r i. constituind pentru a ceţtlo un
cultură, al colectivelor de lec vecinilor şi cetăţenilor în blocu ghid In vedereo te to lv â /il «I în
ţe leg e rii m ultiplelor problem e ri
tori, al intelectualilor, am lă r rile unde locuiesc. Este un ade dico le de tehnica m inieră, fiind , p rin d e rile „V id ra " şi F.C.
g it şi îm bogăţit problematica văr că astfel de fapte repro de osemeneo, u tili studenţilor (UIMMC DIN PAO O O râştie, la I M C. Bîrcca,
m uncii educative, am întocm it babile au loc şi pentru că or din In stitu tu l de mine ţi de Io U E .l.L. Deva. O râştie şi Pe
geologie,
de
fa cu ltă ţile
precum
un plan comun al organizaţii ganizaţiile de bază din care fac }■ elevilor de Io ţco lile de m al;- troşan i. unde s-au crea t po
lor de masă şi obşteşti de des parte aştfel de membri de par til m ineri, tehnicieni, topogroli |l C o m pa nnd vo lu m u l liv r ă s ib ilită ţi de su p lim e n ta re a
făşurare a m uncii culturale, au tid nu iau din tim p măsuri desenatori. r ilo r e fe ctive pe 10 lu n i, cu p re v e d e rilo r. In schim b,
fost mai bine precizate a ctivi pentru punerea lo r In discuţia p la n u l an ua l de export, re provoacă o serioasă in g rijo
tăţile destinate d ife rite lo r cate com uniştilor, în scopul de a-i rare e v o lu ţia necorespunză
gorii de cetăţeni, avlndu-se In F A M IL IE 9 V IA jA S O C IA L A determina să curme cu aceste zu ltă că p e n tru a se achita toâ re a e x p o rtu lu i în m u lte
vedere ca ele să fie mai bine abateri de la normele v ie ţii de de o b lig a ţii, u n ită ţile econo a lte u n ită ţi. A stfe l, cu o lu
axate pe explicarea sem nifica partid şi de com portare in fa m ice d in ju d e ţu l nostru tre nă în a in te a e x p iră rii sca
ţiei legilor, a h o tă rîrilo r luate m ilie şi societate. Dispozitiv pentru buie să realizeze in această de n ţe i m ai erau de re a liza t
de către conducerea de partid Se Impune ca o datorie de lună liv ră ri- în valoa re dc din p la n u l anual de e xp o rt
şi de stat. seamă a organizaţiilor de par recuperarea bur 130 m ilio a n e lei. M a i m u lt 30 la sută la „ M a rm u ra " S i-
Ţ inind seama de faptul că In- tid de a activa cu toată fe rm i de ju m ă ta te din acest ap re m eria, 53 la sută la U E I L.
vâţâm lntul de partid îşi poate tatea îm potriva acelora care, c ia b il vo lu m tre b u ie o b ţin u t Haţeg, 33 la sută la M .C.
soţite de dezbateri concrete, muncii, cu atît mai m ult comu Din păcate mai avem însă lanelor de foraj la C o m b in a tu l sid e ru rg ic Deva. 75 la sută la Fabrica
spori contribuţia la educarea prin comportarea lor, ştirbesc
combative, în strlnsă legătură niştilor li se pretinde ea între membri de partid care nu se H unedoara. Aceasta so licită de conserve Haţeg, 65 la su
m em brilor de partid, com itetul prestigiul unanim recunoscut al
cu viaţa, contribuie la întărirea vorbele şi faptele lor, între încadrează în normele de res In vederea re cu p e ră rii d in pa rte a co n d u ce rii com tă la I.L .F . Deva. 60 la sută
orăşenesc are în vedere ca în com unistului. Ne vom preocupa b u rla n e lo r fo lo site la tuba-
cadrul cursurilor, al cercurilor şi promovarea p rin cip iilo r mo p rin cip iile moralei comuniste şi pectare ale vie ţii de partid, co stăruitor de îm bunătăţirea mun b in a tu lu i. a c e n tra le i in d u s în in d u s tria locală. 50 la su
rca g ă u rilo r de sondă,
la
şi c ic lu rilo r de expuneri, să ralei comuniste întreaga lor comportare să e m it o seamă de abateri de la cii de educaţie partinică, care I.E.M . Deva a fost conceput tria le m ăsu ri in te rn e şi in tă la ‘ în tre p rin d e re a de
obligaţiile statutare, constituind
aibă loc dezbateri pe d ife rite Subliniez însă că In această xiste 0 deplină concordanţă. un exemplu râu pentru organi să ajute pe comunişti să-şi în te rv e n ţii h o tâ rite la fo ru rile p lan te m e d ic in a le O râştie şi
la tu ri ale m oralei comuniste. direcţie mai avem multe de fă Se poate aprecia, cu toată zaţia de partid şi colectivul In deplinească în mod exemplar de către ing. Eugeniu A nto n ce n tra le de reso rt p e n tru a 35 la sută la In sp e cto ra tu l
Astfel, au fost prevăzute teme cut. Mai sînt organizaţii de certitudinea, că în organizaţia care muncesc. M em bri de par în d a to ririle prevăzute în statut, un d isp o zitiv pentru tăierea liv ra şi ch ia r su p lim e n ta în s ilv ic .
p rivin d comportarea în muncă, partid unde expunerile pe teme orăşenească de partid m ajorita Incit fiecare să se distingă prin b u rla n e lo r în in te rio ru l gău treaga ca n tita te de m etal S itu a ţia precară a liv r ă r i
în societate şi fam ilie, pa trio ale vie ţii de partid sînt super tea covârşitoare a com uniştilor tid ca Gheorghe Stîrc şi A le energia, pasiunea şi devotamen r ii de sondă. P rin însăşi prevăzută în con tra cte le la lo r în aceste în tre p rin d e ri
tism ul poporului romăn, a titu ficiale, nu fac re fe riri concrete activează cu toată vigoarea şi xandru Doca de la fabrica chi tul cu care luptă pentru înfăp con stru cţia sa. d is p o z itiv u l e xp o rt. D ire c to ru l com ercial cheam ă in siste n t com ite te le
dinea combativă de care comu la situaţia existentă în organi răspunderea în acest spirit, in mică, au o comportare nedem tuirea p o litic ii partidului, a sar dă po sib ilita te a sem naliză al c o m b in a tu lu i, to va ră şu l de d ire c ţie să acorde p rio
niştii trebuie să dea dovadă fa zaţie. la exemple pozitive şi cadru! u n ităţilor şi in s titu ţiilo r nă In fam ilie. In loc să con tri cinilor ee revin colectivelor de r ii Ia suprafaţă a m om entu ing. Ioan D o b rin , nc-a co rita te m axim ă fa b ric ă rii sor
ţă de abuzuri, ilegalităţi, com negative. Avem b irou ri de o r unde Îşi desfăşoară activitatea. buie la consolidarea fam iliei, să oameni ai m uncii din care fac lu i cînd tu b u l a fost secţio m u n ica t ie ri d im in e a ţă că la tim e n te lo r prevăzute în co n
portări care contravin eticii co ganizaţii de bază care e/.ită să In strînsft legătură cu masele creeze acel clim at de căldură parte, iar atunci cînd faptele nat. De asemenea, dispozi H unedoara s-a a cţio n a t ferm tracte, să in te rv in ă eu ope
muniste. De asemenea, con tri aducă la cunoştinţa adunărilor de oameni ai m uncii, depun o şi afecţiune m em brilor fam iliei unui membru de partid vin in tiv u l poate fi adoptat ta dia- pe toate p la n u rile şi există ra tiv ita te la fo ru rile tu te la
buie m ult la dezvoltarea însu generale atitu din i incorecte, a intensă activitate economică, lor, ci vin în stare de ebrie contradicţie cu regulile de con m etre va ria b ile ale b u rla prem ise certe ca la 1 de re şi o rg a n iz a ţiile ce n tra le
ş irilo r p ro p rii com unistului şi bateri sâvîrşite de unii comu politică şi social-culturală în tate acasă, fac scandal, se de duită comunistă, organizaţiile nelor şi u tiliz a t la orice a- cem b rie sa rcin ile anuale la de com e rţ e x te rio r, p e n tru
expunerile pe teme ale vie ţii nişti, pe m otivul, evident cu to cadrul oraşului. Se pot număra dau la in ju rii şi bătăi. De a de partid să reacţioneze dîn cim e a g ă u rii de fo ra j. e x p o rt să fie în d e p lin ite in soluţio nare a tu tu ro r p ro b le
de partid, care au avut loc în tul neîntemeiat, că aceasta sute şi sute de comunişti semenea, unii membri de par prom pt, cu exigenţă. A vîn d în vedere re cu p e ră ri tegral. m e lo r care condiţionează
adunările generale ale organi le-ar ştirbi prestigiul. Or, pe care sînt demni de urmat -vîn tid cum sînt Ladislau Hopric, le anuale care se fac cu a In acelaşi mod, c a ra c te ri re a liza re a exe m plară a p re
zaţiilor de bază. Am intim , în comunişti îi caracterizează e xi toate îm prejurările unde sînt de la fabrica chimică, Cornel IOAN PĂSTRĂV cest dispo zitiv, s-au s ta b ilit zat p rin seriozita te şi res v e d e rilo r la e x p o rt la data
tre altele, „P ro filu l etic al co genţa. cinstea, sinceritatea şi ci prezenţi. Comunişti cum sînt Rnmoşan, de la M L , Gheor secretor ol Comitetului econom ii antecaiculato în ponsabilitate, se acţionează s ta b ilită p rin plan şi anga
m unistului în lum ina noilor modestia, trăsături care îi a- Gheorghe Maghiar, Gheorghe ghe Popescu, de la în tre p rin orăşenesc de partid Oroştie valoare de 54 000 Ici anual. şi la I M. H unedoara, în tre ja m e n t.
G O S P O D A R I S I...
Pentru deservirea
,,G O S P O D A R I “
publică
— O floare, un tablou, o D ialogul l-am p u rta t eu so pragul. In te rio ru l ei era
perdea, un tapet sim p lu clar cu lia fre z o ru lu i G heorghe Beşlea parte de a vo rb i despre u 'j .-
gust ap lica t pe pereţi dau o gă d in blocul 6, seara II, c a rti nâ de gospodar. j
Pentru o deservire promptă ţl M oţlna vo fl pusă in funcţiune, in
Io un grod ca litativ ina lt. eoopc- oceste cile. la Liveieni, iar în lo am b ia nţă plăcută casei scări eru l 8 M a rtie din P etrila. El — A m v ru t să zug răvim '.ud
rotlva m eţteţugăreoiea „J iu l* din c a lită ţile principole din Valea lo r. Ne sim ţim bine să m tîl- ne-a ve n it în m in te cînd am s-a la c u l cură ţe nie ş i‘ la
re tro io n l, a Io n dotată cu o mo- Jiului vor fl in flln ţo te centra de nim o asemenea am bianţă cînd v iz ita t scările I, II, I I I şi IV scării© II şi III, dar nu putem
firto de spălat ţi cu/âţot de mo- prim ire ţi predare a com enulor.
re ranţjom ent. Ee poote eiecuta Prin introreo tn funcţiune o mo ne in dre ptăm spre apartam e n din blocul 11 ai aceluiaşi ca r din cauza l.G .L .-u lu i. P r iv iţi
outom ot ambele operaţiuni Io dernei m oţlnl de curăţel ţl spă tele noastre. Şi cred câ aşa nc tier. Un im o b il cu o vechim e tava nul, e com p le t de terio rat,
porom etrl co llto tlvl mult supe lat mecanic de Io Liveieni gro- stă bine tu tu ro r lo ca ta rilo r, să plouă, strică pereţii. Dacă am
riori Capacitatea m oţlnll este de dul de deservire publica prin de num ai trei anî. dar ale că
60 de costume curăţate ţl spă cooperativa „J iu l* dm Petroţanl păstrăm , să in g rijim , să facem ru i spa ţii com une sînt de-a fi zu g ră vit am fi c h e ltu it de
late in decurs de numai 8 ore. se va ridica sim ţitor. c it m ai frum os spaţiul lo cativ d re p tu l respingătoare (pe reţii geaba. Ne este şi nouă ruşine
ce ne-a fost dat în folosinţă, d e te rio ra ţi, m u rd a ri, z g îria li, de fe lu l cum arată casa scă ri
in u ltim a instanţă c a ic ne a- g e a m u rile de la uşi sparte ele.). lor, dar ce putem face — se
pa rţinc. N oi de cu rînd am zu Tovarăşul G heorghe Novaeov- scuză tovaraşu Ucuna b i-
g ră v it şi vop sit casa scărilor... diga, responsabila de sca
— N u aţi In lim p in a t greu ră. Această situ a ţie am
INVESTIŢIILE IN tă ţi cu lo ca ta rii ? E casa ta, adus-o la cu n o ştin ţa to v a
ră şu lu i lacob C hiorcanu, şeful
— Nu. D im p o trivă . T o ţi au
p a rtic ip a t lâ -lu c ră rile dc repa secto ru lu i I.G .L. P etrila.. U um -
ra ţii ce s-au cerut, la zugrăvi,- ne alul nc-a asigurat câ ia te r
men de 10 zile vor începe lu
lu l p e re ţilo r, la vo p situ l so îngrijeşte-o! c ră rile de re p a ra ţii.
AGRICULTURĂ - nu c lu rilo r şi u şilo r N c-am m o b i De la tova ră şul Vasile T a-
liz a t cu to ţii şi în două zile
am term in at. S in tcm 11 fa m i maş, a d m in is tra to r de im o b ile
lii. Nu nc-a costai d e d t m a schi — preşedintele asociaţiei la I.G .L. P e trila află m eâ lo
te ria lu l — 15 lei de fa m ilie de io c u la n — v o rb in d u -n e de c a ta rii d in b lo c u rile nr. 23
la periferia ci in cen grijeşte dc curăţenie, de uda spre fa m iliile de pe scara 1 (preşedinţi.* M iiu ii C anin), nr.
— Şi in prezent cine se în
(unde locuieşte şi du m ne alu i)
36 (preşedinte T raia n N ic u 'u
sînt exem plu in gospodărit
m ărturisea : oam enii nu
vor
tu l flo rilo r ?
să plătească să facem curat. s p a ţiilo r com une. Casa scări
— Tot noi. lo catarii. Facem
Doar n-o să dau eu şi pentru lor, zonele verzi fac dovaoa
de serviciu eşalonat, pe zile> ei ? l;n ii \ or. a lţii nu. h ă rn ic ie i acelora care conside
trul preocupărilor I ciu ? — Cînd aţi stat de vorbă eu ră to t „casa lo r'4 şi sp a tiile afe
— D ar nu sînteţi Ia se rvi
— Ra da. Lucrez şi eu şi so ei u ltim a oară 7 ren te im o b ile lo r. In b lo cu rile
16, 33, 21, 22, sp a ţiile com une
— Dc vreo tre i lu n i (!)
în tre p rin d e ri de m ecanizare a ţu l La fel şi ce ila lţi. D ar ne — Totuşi tre b u ie făcut ceva. sînt departe de a se putea
găsim, întotdeauna, tim p...
a g ric u ltu rii din ju d e ţ mai au F dc-a d re p tu l respingătoare vo rb i despre gospodărire.
IUIMAM OIN PAO, l| „C red câ va tre b u i să e x tin
n e u tiliza tc fo n d u ri în valoare in tra re a in bloc.
de peste 3,2 m ilioa ne lei, iar — înţeleg... dem m etoda pe care 'am in i
realizare de circa un m ilio n n r a n i cn iehmiii m u m i i de ne spune tovarăşul Tamaş. A
N esalislăcâtoarc 6int şi re I A S .-u rile (îndeosebi O râştie sfâtuire s-au am intit o serie dc De pe aceeaşi scară, locata ţia t-o la b lo c u rile 26 şi 27 —
şi S in tâ m âria-O rlea ) au o ne-
zultatele înreg istrate in a c ţiu nume ale deputaţilor care nu r ii au alte păreri. Pun la în colo, la un m om ent dat, pere
n ile de îm b u n ă tă ţiri funciare, Ici, ceea cc rep re zin tă o ne- participă la toate sesiunile con doială responsabilitatea pre ţii erau z g iria ţi, g e u m o u le
unde >inl ncfolosite peste 30 ia realizare de peste 30 de p ro s iliu lu i popular. Deputaţii Bc şed in te lui de bloc care nu e sparte, g lo b u rile la fel, uşile şi
sută din sumele alocate In a- cente faţă de plan ul anual. niam in Danciu, Silvia Sieoe, exem plu de conduită. însăşi robinetele de la sp ă lă to rii de
eeşt scop. Un exem plu de ne Ionel Frâţilâ, O livia Ţîrlca, f iii lu i c o n trib u ie la de terio
Recuperarea râ m in e rilo r in m i i u i M i m m u m ii rarea sp a ţiu lu i comun. teriorate. $ i ce-am făcut ? Am
g lije n ţă in p riv in ţa e xe cutării Constantin Răşiţoiu, M aria Să-
urm ă necesită o răspundere discutat cu preşedintele aso
in v e s tiţiilo r ia ca p ito lu l res bău au fost critica ţi pentru câ In blocul I d in c a rtie ru l 8
deosebită din partea com ite te c ia ţie i de lo catari şi ch ia r cu
pectiv îl oferă C.A P. S in ta n - nu participă la mobilizarea ma M a rtie , casa scă rilo r la ceie
lo r dc v.a UL ţio şi « cu n sili- viîtor să se ia atitudine fermă consiliului popular şi a depu selor pentru Înfăptuirea lucră fiecare fa m ilie în parte. O a
dre i şi Vaţa, u n ită ţi care au ilo r dc a d m in istra ţie pentru îm potriva deputaţilor care taţilo r. P articipanţii au vorbit tre i in tră ri relevă m ina h a rn i m e n ii au fost dc acord ca to a
so licita t credite, dar nu au u c ca in cel m ai scurt tim p su nu-şi fac datoria. M ajoritatea despre realizarea planului f i rilo r obşteşti şi se prezintă cu că a gospodarilor de aici. te re p a ra ţiile să fie efectuate
tiliz a t n im ic d in fo n d u rile a realizări slabe. O zugrăveală sim plă, dar de că tre în tre p rin d e re a noas
m ele destinate in v e s tiţiilo r să vo rb ito rilo r au subliniat nece nanciar, despre Invâţăm int şl P rin felu l cum s-a desfăşu
probate. In e x p lic a b il de ane frum oasă, flo ri, perdele, to tu l tră , contracost. A cum nu nc
fie u tiliz a te in te gra l şi m ate sitatea ca fiecare deputat să cultură, dar s-au op rit mai rat. consfătuirea a oferit depu
voios se realizează şi in ve sti Lulnd cuvintul la consfătui antreneze In permanenţă cetă m ult asupra tre b u rilo r gospo aduce laudă lo ca ta rilo r. „O a m ai este ruşine cu s p a ţiile
ţiile în p o m icu ltu ră (lu crarea ria liz a te in creşterea capacită re, deputatul Ioan lacob a tre ţenii la acţiunile de care de dăreşti. Numai anul acesta ce ta ţilo r ocazia să reflecteze se m enii înţeleg şi le place să fie com une ale acestor im o b ile .".
ţilo r de producţie.
rios asupra faptului că alegă
este totuşi în curs de executa Cunoscînd ro lu l de m axim ă buit să-şi recunoască vina pen pinde dezvoltarea economică şi tăţenii şi deputaţii din Rapoltu to rii le-au încredinţat o m isiu curat. Ş tiu să păstreze şi să Am în tîln it în ra id u l nostru
re), existîn d ne u tiliza te fo n tru faptul că a lipsit de la Li gospodărească a comunei şi să Mare au executat lu crări ob ne im portantă care trebuie jus îngrijească ce-i al lor. Câ doar gospodari şi „gospodari". Pen
d u ri ce depăşesc 400 000 lei. însem nătate pe care il prezin nele sesiuni. A lţi deputaţi din asigure rezolvarea tu tu ro r pro şteşti, prin muncă patriotică, In tificată prin fapte şi exemplu ale noastre sînt şi scările ca şi tru u n ii — şi cei m u lţi —
Cea m ai m are restanţă se sem tă realizarea exem plară a p la comună răspund in mică măsu punerilor făcute de alegători. valoare de aproape 300 000 lei. personal. apartam entele" — ne m ă rtu sp a ţiile com une înseam nă
n u lu i de in v e s tiţii în a g ric u l
nalează la C A P Haţeg De tură, este o cerinţă im perioasă ră mandatului încredinţat şi nu In cuvintul lor, deputaţii Ro- riseşte preşedintele asociaţiei „do ar e casa noastră", iar pen
oarece sînt c o n d iţii ca p la n u l depun o muncă susţinută pen mulus Ilieş, Ioan T rifo i, Dum i de lo catari de la blocul I, m i tru a lţii „do a r n-o să plătesc
de în fiin ţa re a n o ilo r live zi să ca o rg a n iza ţiile de pa rtid şi tru rezolvarea tre b u rilo r ob Rapoltu Mare tru M oruzi, Bcniam in Danciu Asemenea consfătuiri organi n e rul G heorghe Galan. eu ?“ . P en tru aceştia din urm ă
se îndeplinească in te gra l in a conducerile u n ită ţilo r agricole şteşti din circum scripţiile elec şi a lţii au relevat câ rezulta zate de consiliile locale ole
să pună în ce n tru l a c tiv ită ţii torale. Consfătuirea deputaţilor din Frontului U n ită ţii Socialiste La in tra re , pe scara I a b lo punem firesc în tre b a re a : „V ă
ceastă toamnă, se cere o preo tele obţinute în întrecerea d in
lo r lichid are a restanţelor şi da Evidenţiind realizările o b ţi comuna Rapoltu Mare a consti pentru analiza a c tiv ită ţii de c u lu i II ne în tîm p in â un ave r s im ţiţi bine cînd treceţi p ra
cupare deosebită d in partea tre consiliile populare puteau gul im o b ile lo r pe care le lo
c o n s iliilo r de conducere şi a rea in fu n cţiu n e , fără nici o nute de ei, împreună cu ale tu it un bun p rile j de analiză fi mai bune dacă toţi deputaţii pu ta ţilo r au mai avut loc In tism en t : „P ă stra ţi cură ţe nia !"
excepţie, in cel m ai scurt tim p gătorii lonut Doneea, Drâgnes- a succeselor obţinute pentru comunele Ilia, Boşorod, Blâ- Am fi d o rit să ne conform ăm c u iţi V". Aşteptăm răspuns.
cad relor tehnice pentru org a eu Gheorghe, Izidor Sterian şi răspundeau cu prom ptitudine jeni, Dobra, Densuş şi in alte
nizarea tem einică a m u n cii şi a ob ie ctivelo r prevăzute pen a lţi deputaţi, au propus ca In îndeplinirea sarcinilor economi m isiunii încredinţate. La con- localităţi din judeţ. dacă aspectul casei scă rilo r nu Roîd realizat de
ce şi sociale care stau in faţa
term inarea p la n tă rii p o m ilo r tru acest an. ne-ar f i in v ita t să nu -i trecem L. LARA
în tim p u l cel m ai scurt.
Cu to tu l de neînţeles sînt
tă ră g ă n ă rile m an ifestate în
p riv in ţa fo lo s irii c re d ite lo r Pe raza com unei C îrjiţi exis bun, dar e crăpată soba. -:.i
destinate p ro c u ră rii de a- tă cîteva şcoli generale (clase aici ge am urile s in t sparte T
nim alc. re a liz ă rii construc le I-IV ) care activează în con Şcolile săteşti au nevoie de ajutor varâşul Io n Bogaru are c m
ţiilo r agrozootehnice, a li d iţii deosebite, determ inate de nou ap recieri o p tim iste :
m e n tă rilo r cu apă şi exe cu tă rii am plasarea lo r in sate de m u n — Toate şcolile sînt reparau
lu c ră rilo r de e le ctrifica re . De te, re la tiv izolate, legate de şi zugrăvite, nu m ai este nim
şi exista po sib ilita te a ca o p a r ce n tru l de com ună şi de ora de făcu t in plus !
te din in v e s tiţii să fie deja re şul Deva, p rin căi dc acces concret, nu de... adrese şi delegaţii — D a r situ a ţia de la Chc r-
cuperate pinâ acum, dacă a n i d ific ile , care, în tim p u l ie rn ii, gheş o cunoaşteţi ?
m alele se cum părau la începu devin aproape im p racticab ile. — N -am fost niciodată ac _
tu l a n u lu i, conducerile C.A P. Cum e şi firesc, pentru asigura lo. (I ? — n.n.).
Bariu, A u re l V laicu, Romoşel, rea bunei desfăşurări a pro Cu a ju to ru l ca sie ru lu i con -
Viieele, Râcâştie ş.a. au am i- cesului de în vă ţâ m în t în p e ri să lilo r de clasă. De abia acum b u stib il, sin gu rul a ju to r „con P entru şcoala dîn Popeşti a ch e ltu ia la lo r) şi co m b u stib i plecase cu toate in c e rtitu d in i liu lu i, care locuieşte la C her-
nat in mod neperm is u tiliz a oada de iarnă, este necesară o au găsit de c u v iin ţă tova ră şii cret" pe care co n siliu l îl a- fost delegată învăţătoarea M a- lu l to t nu a fost rid ic a t ! Nu le ce pluteau la autobază ! Cheş, n i se co n firm ă situai n
rea c re d ite lo r rep artiza te pen g rijă deosebită in pregătirea de la co n siliu l po pu lar com u cordâ şcolilo r pentru procura ria M aticş, proaspătă absol vreau să m ai am intesc — de I-am sfătui însă pe tova ră şii şi — culm ea l — n i se spu i
tru dezvoltarea sectorului zo şi dotarea adecvată u şcolilor, nal să ia „in iţia tiv a " aducerii rea acestuia este „delegarea" ventă a L ice u lu i pedagogic De fa p t m i-e şi fric ă de asta — câ de aici să calculeze ce pagu câ gestionarul a ocupat sa i
otehnic. La sfîrşitu ) lu n ii oc răspunderea p rin cip a lă reve le m ne lor şi c ă rb u n ilo r dc la în v ă ţă to rilo r şi oam enilor dc va, care ne-a spus : de două zile nici cu rsu rile nu be se pot aduce sta tu lu i dacă respectivă cu acceptul c o n s iliu
tom brie. spre exem plu, coope nind în acestâ direcţie consi Deva. Tovarăşul Ion Bogaru, serviciu. — Nu ar fi n ic i o supărare se m ai ţin la Popeşti, eu fiin d pentru toate şcolile din ju d e ţ lu i popu lar c o m u n a l! Dar i i -
ra to rii din B e riu aveau nefolo liilo r populare comunale. secretarul co m ite tu lu i execu Să p riv im însă dincolo dc câ venim după lemne, dacă ocupată la Deva cu... rugă ar f i scoşi din pro du cţie in vâ - v â ţâ to ru l unde va locui la ia r
site peste 60 000 le i A m ai pune acum, la m ij tiv ne dădea insă asigurări înţelesul „în prim ă a u d iţie ” al lu c ru rile ar fi bine organizate. m in ţi pentru o maşină. ţâ to rii cite două zile, necesare nă, cînd d ru m u rile vor fi tro
In p riv in ţa co n stru cţiilo r, o locul lu n ii noiem brie, pro ble op tim iste : expresiei „delegarea în vă ţă to Eu am m o b iliza t cîţiva p ă rin ţi Lâsînd ia o parte m odul e o b ţin e rii unei m aşini din gara ie n ite ?
slabă preocupare pe ntru darea ma p re g ă tirii de iarnă a u n i — A vem com bustib il, to va rilo r''. Cine sînt de fapt în v ă ai c o p iilo r şi, îm preună cu locvent în care co n siliu l popu je le onoratei lo r autobaze ? ! Considerăm câ este ncces i-
lo r in folo sin ţă la term en au tă ţilo r şcolare pare de-a dre p răşe. A m dat delegaţii în v ă ţă ţă to rii delegaţi ? La C om busti dInşii, am ve n it la Deva A ic i. la r s-a „ocupat" de a p ro vizio A pro vizio na rea cu com bus râ reconsiderarea, In ansun
m anifestat conducerile C.A.P. tu l anacronic. C u rsu rile au to rilo r şi oam enilor dc se rvi b il şi la Autobaza Deva s-a insă. nc-am dat scama că lu narea cu com b ustib il a şcoli tib il este nu m ai o la tu ră a blu, a în tre g ii a titu d in i a con
B cjan, Izvoarele şi S incrai. început de m ai bine de două ciu din şcoli sâ-1 ridice, am fă prezentat să rid ice lem nele şi c ru rile nu erau p re g ă tite ! lor m enţionate, să vedem ce „p re o cu p ă rii" C o n siliu lu i popu s iliu lu i popular fală de seo!
N ici la C.A.P. Vaidei, Ocoliş. lu n i. to t atunci s-a rap o rta t că, cut adresă-com andâ pentru că rb u n ii pentru şcoala din (Nota redacţiei : „am făcu t «i- ' se în tîm p lâ la Autobaza Deva. la r din C îr jiţi faţă de şcolile le din raza com unei, faţă (
R lu A lb nu s-a depus suficien t în general, o p e ra ţiile de pre m aşini la Autobaza Deva şi Chergheş, soţul învă ţă to are i drcsâ-com andâ pentru m aşini T ehn icianu l Florea Petru nc-a din raza com unei. Cu acest personalul d id a ctic cc Ic d'
interes în vederea m a te ria li gătire si aprovizionare sin t în tovarăşul preşedinte, personal, S ilvia Jena. angajat la A e ro la Autobaza Deva şi tovarăşul c o n firm a t existenţa com enzii p rile j m ai *aflâm de la in te r serveşte. Tn asemenea condi
z ă rii la tim p a in v e s tiţiilo r. cheiate ' Cu a lît m ai grabnic a in te rv e n it ca lu c ru rile să se po rtu l Deva. preşedinte, personal, a in te r de la C îrjiţi şi ne-a asigurat lo c u to rii no ştri câ, la C her ţii. nu e m ira re că. în fiecai
Este şi firesc că in asemenea trebuiau te rm in a le aceste lu rezolve repede. A zi mai sosesc — Nu ştiu cum s-au gîn d it ve n it ca lu c ru rile să se rezo l de onorarea c i : gheş, gestionarul m agazinului an. com una C ir jiţi are postu».
c o n d iţii se în tîm p in â serioase c ră ri în lo ca lită ţile izolate, de tra n sp o rtu ri. tova ră şii de la C o n siliu l popu ve repede" — ne-a asigurat — Ie ri a plecat un transport sătesc s-a extin s în cancelaria vacante. S tabilizarea unor c;
n e a ju n su ri în desfăşurarea m unte, unde frig u l soseşte ce — La toate şcolile ? „ la r al com unei C îrjiţi să t r i tovarăşul secretar Ion Boga şi azi al doilea ! şcolii (care fu n cţio n a şi pe dre didactice în satele comuni
procesului de producţie, ia r re va m ai repede şi unde, o bună m ită fem ei pentru această ru !). Ieri, 13 noiem brie, am — A plecat, sînteţi sigur ? post de cam eră a în v ă ţă to ru este posibilă num ai p rin tr- »
cuperarea in v e s tiţiilo r la te r parte din iarnă, c irc u la ţia este — Da A dică staţi un m o muncă destul dc grea. undi' — O clipă, să vedem... D in lui), întreg spa ţiul destinat preocupare atentă a consiliu
m enul p la n ific a t râm îne sub în tre ru p tă sau foarte anevo ment. azi trebuiau să sosească trebu ie alergătură m ultă, une aşteptat zadarnic să p rim im garaj a ieşit, aşa ştia im p ie în v â ţâ m in tu lu i rezum indu-se lu i popular faţă de şcoli, p rin
N-au
la Chergheş şi Popeşti.
sem nul în tre b ă rii. ioasă ! sosit încă pentru Popeşti, dar o ri chiar să a ju ţi la încărcat. maşină. Astăzi am ve n it din gatul. De plecarea asta vorbea la o sală de clasă in care sîn* lr-o a titu d in e plină " de s o lic i
Restanţe dc loc n e g lija b ile în Iută însă că. în şcolile de pe vin. Soţia mea. de oxem piu. esrte nou. dar tot nu am p rim it. Pă şi tovarăşul Boldor. îng ră m ăd ite şi a rh iva şi b ib lio tu d in e faţă de cadrele d id a c
ceea cc priveşte înd eplinirea raza com unei C irjiţi. pînâ la însărcinată şi trebuie să iac r in ţii co p iilo r s-au supărat şi — Dar la dispecerat nu e în teca. A lte am ănunte in te re tice. dc problem ele m u n cii - i
p la n u lu i de in v e s tiţii sc în til- || dala dc 13 noiem brie nu sosi- Aşadar, după cc dă dovadă cu această treabă ca să o scu registrată plecarea ? sante : geam uri sparte, sobă v ie ţii lor.
ncsc şi în cadrul în tre p rin d e U seră nici m ăcar c a n iilâ ţile dc dc o în lirz ie re de neiertat in tesc dc eventuale surprize — nu plecat Au dreptate. sin t a — Ş eful dispecer lipseşte. defectă. hornul spart. In
rilo r agricole de stat. Cele tre i com b ustib il necesare în c ă lz irii aprovizionarea şcolilor cu com- ne-a declarat dinsul. duşi de două ori la Deva (pe In re a lita te tra n sp o rtu l nu schim b. !a Popeşti, hornul este T. ISTflATF