Page 68 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 68
PAG. a DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 20 NOIEMBRIE 1969
In dezbaterea Comitetului politic al Adunării Generale a 0. N. U.
Proiect de tratat prezentat
de către 9 ţări socialiste
NEW .YORK. — Corespon cleare pe te rito riile subm arine, canadian. George Ig n a lie ff, s-a
dentul Agerpres, C. A lc x a n - s u b lin iin d în acelaşi tim p câ p ro n u n ţa t pentru încetarea tu
droaic, tra n sm ite C o m itetul ţara sa ar fi pre fe rat ca accsi tu ro r e xp e rie n ţe lo r nuclearo
p o litic al A d u n ă rii G enerale docum ent să in clud ă şi arm e si a salutat proiectul de tra ta t
con tinu ă dezbaterile asupra le convenţionale. A d ju n c tu l sovieto-am erican p riv ito r la
punctelor înscrise in c a p ito lu l m in is tru lu i a fa ce rilo r externe prevenirea e x tin d e rii cursei
dezarm area generală şi to ti- al M e xicu lu i, G a rd a Robles. în a rm ă rilo r nucleare pe te ri
lâ. a s u b lin ia t însem nătatea deo to riile subm arine. A m basado
R eprezentantul P oloniei la sebită a tra ta tu lu i p riv ito r la ru l B ra z ilie i A ra u jo C astro a
O N U ., Eugeniusz Kulaga. a transform area A m e rie ii L a tin o e x p rim a t deziluzia tâ rh sale
prezentat C o m ite tu lu i proiec In tr-u n co n tin e n t d cn uclcariza l determ inată de ritm u l le nt al
tu l de tra ta t supus dezbateri şi a făcu t apel la m a rile p u ne gocierilor pentru dezarm are
lor de către ti ţâ ri socialiste, te ri să semneze protocolul a- de la Geneva. El a insistat să
p rin tre care şi Rom ânia, p ri nexâ al tra ta tu lu i şi sâ-1 ra ti se stabilească un program co
v ito r la încheierea unei con fice pentru a se avea c e rtitu respunzător şi concret pentru
v e n ţii in te rn a ţio n a le pentru dinea v ia b ilită ţii sale. G arcia ca p rim u l deceniu al dezar
interzicerea fa b ric ă rii, perfec Robles a a ve rtizat îm p o trivi) m ă rii, care începe anul v iito r
ţio n ă rii, a c h iz iţio n ă rii şi sto te rg iv e rs ă rilo r de a se în sâ se încheie cu realizarea de
c ă rii a rm e lor chim ice şi bac cheia o convenţie pentru e x z id e ra tu lu i o m e n irii : dezar
teriologice. P roiectul prevede, cluderea din arsenalele state m area generală şi totală. INSULA MAR7INICA. - Vedere generală din Fort de France, capitala Insulei Martînica. Parle componentă din Antîlele Micî, Marlinica a fost descope
de asemenea, m ăsuri în vede lo r a arm e lo r chim ice şi bac rită de Columb în 1502 şi a devenit colonie franceză din 1635. Contrastul dintre vilele elegante şi căsuţele mizere din rada portului e vizibil în fotografie.
rea d is tru g e rii acestor arme. teriologice. R eprezentantul Ira
R eprezentantul N ig e rie i, n u lu i, M ch d i V a k il. a s u b li'
E O . Ogbu, a s p rijin it proiec n ia t că ţara sa nu sc poat?
tu l de tra ta t prezentat de ţă declara m u lţu m ită cu re z u l Dialog între Conferinţa de presă organizată 4 0 4 . .
rile socialiste ca fiin d m ai tatele lim ita te ale negocieri P o trivit ultim elor date sta
cu p rin ză to r deeît cel englez, lo r din C o m itetul pentru dez comunităţile Cil M EU'c u m tistice publicate la Haga, nu
a fla t şi el in ate nţia c o m ite tu arm are de la Geneva şi a in m ărul şom erilor din Olanda
lu i. dar care priveşte doar a r sistat asupra urgenţei începe se ridică la 52 000 persoane.
m ele bacteriologice. V o rb ito r ii unor tra ta tiv e serioase în cipriote de delegaţia Guvernului Revo Aceeaşi statistică relevă că,
ru l a apreciat p o zitiv proiec vederea e lib e ră rii o m e n irii de în com paraţie cu luna octom
tu l de tra ta t sovieto-am crican sub teroarea a n ih ilă rii n u cle a brie 1968, pre ţu rile au crescut
n riv îto r la interzicerea e x tin re. N IC O S IA 19 (Agerpres). cu 7,2 la sută.
d e rii cursei în a rm ă rilo r n u La rin d u l său, am basadorul C o n v o rb irile d in tre co m u n i luţionar Provizoriu al Republicii
tă ţile turcă şi greacă co n stitu ie UN GRUP DE S P E C IA LIŞ TI D IN CR ACO VIA au .
singura cale de rezolvare a realizat preparate care atenuează in fluenţa exercitată A pro xim a tiv 600 de m unci
pro blem ei cip rio te , a declarat dc starea tim pu lu i asupra organism ului. to ri, particip anţi la greva dc
G lafkos C leridis, preşedintele Vietnamului de Sud In urma unor studii care au durat ani dc zile, s-a tre i zile organizată la şantie
Apollo-ir a aselenizat Cam erei R e prezentanţilor din sta b ilit că va ria ţiile dc presiune atmosferică şi vîntu- lost concediaţi. P atronii i-au
rele navale din Lisabona, au
C ipru. In ciuda d ific u ltă ţilo r
rilc puternice provoacă o scădere a rea cţiilo r organis
existente, a a ră ta t el. succesul m ului şi. ca urm are, creşte frecvenţa accidentelor ru declarat pe cei concediaţi
d ia lo g u lu i nu poate f i exclus tiere, a sin uciderilor, a deciziilor p rip ite în general. Se drept „cele mai active ele
C E N T R U L S P A Ţ IA L H O U S- exclam a t p rin ra d io C onrad m ente" din rin d u l celor peste
cu co n d iţia însă ca am bele P A R IS 19 (Agerpres). — s-a p ro n u n ţa t pentru s o lu ţio observă, do asemenea, agravarea anum itor m aladii şi
TO N 19 (Agerpres). — A$- în u ltim e le clip e ale zb o ru p ă rţi sâ m anifeste răbdare şi creşterea num ărului dc in fa rctu ri. 5 000 dc p a rticip anţi la mişca
tro n a u ţii a m e rica n i C harles lu i. Apoi. p icio a re le telescopi bu nă voin ţă O suspendare a La Paris a avut Ioc o con narea situ a ţie i conform p ro Noile preparate sc prezintă in două form e : unul re grevistă, desfăşurată săptă-
C onrad şi A la n Bean au atin s ce ale lu i „In tre p id " au atin s tra ta tiv e lo r, consideră C lerid is, fe rin ţă do presă a doam nei g ra m u lu i in zccc puncte al din ele constituie un m ijloc pentru temperarea agresi mîna trecută. M u n cito rii ce
m ie rc u ri la ora 8,55 (ora solul în tr-u n nor dc p ra f lu Nguyen T h i B in h, m in is tru F ro n tu lu i N a ţio n a l de E lib e v ită ţii şi nervozităţii excesive, ia r celălalt combate som rcau sporirea sa la riilo r şi îm
B u cu rcştiu lu i), su p rafaţa L u n a r in tr-u n pu n ct care se a- a r co n stitu i o gravă greşeală, de externe în G uvernul Revo rare, pe ntru co n stitu ire a unui nolenţa şi apatia. bunătăţirea co n d iţiilo r de trai.
n ii în tr-o zonă situa tă in Ci flâ fo a rte aproape dc lo cu l in tru c it o a llâ cale m ai e fic i lu ţîo n a r P ro vizo riu al R epu cabinet de co a liţie care sâ re Larga mişcare revendicativă
ocanul 1 'u rtu n ilo r. Este pe n unde se găseşte sonda lu n a ră entă de soluţionare a p ro b le b lic ii V ie tn a m u lu i de Sud, prezinte toate fo rţe le p o litice I a obligat patronatul să accep
m ei cip rio te nu există. In a
tru a doua oară in is to ria u - „S u rve yo r-3 ", lansată in a p ri conducătoarea delegaţiei R.V.S. iu bito are dc pace d in V ie tn a te, în cele din urmă. o m ajo
m a n itâ ţii cînd p ă m în te n ii de lie 1907. celaşi tim p. preşedintele Ca la c o n v o rb irile d in capitala m ul de sud si care sâ o rg a n i In cadrul portu lu i sovietic M u n cito rii albanezi depun rare a sa la riilo r cu 8,5 la
barcă pc un a lt astru. Dacă U ltim e le m om ente dc te n m erei R e pre zentan ţilo r a la n franceză. zeze alegeri lib e re şi dem ocra Vanino din E xtrem ul O rient e fo rtu ri pentru ca anul acesta sută.
p e ntru p re c u rs o rii lo r, N e il siune ale c o b o rîrii line pe sat un apel c ip rio ţilo r sâ de Doamna B in h, m enţionează tice pe to t cu p rin su l ţâ rii. a început construcţia instala să livreze o producţie indus
A rm stro n g şi E dw in A ld rin , su p ra fa ţa L u n ii au început la pună toate e fo rtu rile pe ntru a agenţia V N A , a precizat d in G u ve rn u l re vo lu ţio n a r pro ţiilo r bacului care va face le tria lă globală dc 58 ori mai 4 0 4
aşezarea lin ă a „V u ltu ru lu i*' 8.42, cînd a fost pus în fu n c nu adm ite încordarea atm o nou că A d m in is tra ţie i a m e ri vizo riu . a m e n ţio n a t m in is tru l gătura intre continent şi Insu mare faţă de 1338. După o întrerupere de pes
in M area L in iş tii, la 21 iu lie ţiu n e , p e n tru a doua oară, sferei din insulă şi sâ c o n tri cane îi revine întreaga respon de externe, este gata sâ nego la Sahalin. te un an, cio cnirile dintre 1
n.c., a fost în so ţită dc clip e m o to ru l p a lie ru lu i dc eoborî- buie la colaborarea econom i sa b ilita te pe ntru lipsa de p ro cieze cu o ricine se p ro nu nţă B ateriile de hidrom onitoa- forţele armate ale Rcpub.,:
dram atice, m areîndu-se o de rc. „In lre p id " sc afla la o a l că. care începe sâ-şi facă gres a c o n v o rb irilo r de la P a îm p o triv a re g im u lu i m a rio n e re, care au şi sosit la faţa lo La sediul UNESCO din Pa Arabe Yemen şi u n ita t5’ j
vie re de e îţiva k ilo m e tri de titu d in e de 2 130 m e tri deasu drum , în tre c o m u n ită ţile grea ris. Totodată, ea şi-a e x p rim a t tă T h ie u -K y şi îm p o triv a a- cului urmează sâ disloce ris au început lu cră rile Con galiste ale fostului f 0
p u n ctu l s ta b ilit in iţia l, p e n tru pra Sclenci. M o d u lu l lu n a r că şi turcă. satisfacţia şi recunoştinţa fa g rcsîu n ii am ericane In această 100 000 m etri cubi de rocă in s u ltă rii colective anuale a se Badr au reînceput îi. rs.,1
„In lre p id " — m o d u lu l lu n a r şi-a schim bat po ziţia in iţia ’A’ ţară, m ilitîn d pe ntru pacea, in regiunea unde vor fi construi cre ta rilo r com isiilor naţionale u ltim elo r luni. După cum re
al e c h ip a ju lu i navei „A p o l- lă. înccpînd cob orîrca pe v e r A N K A R A 19 (Agerpres). - ţă de puternicele de m on stra ţii dependenţa si ne u tra lita te a ci. te cheiurile destinate bacului. pentru UNESCO. La consul latează postul de radio Sanaa,
lo 12" — aselenizarea a rep re ticală. „P e rfe ct", a com unicat O delegaţie de şase m em b ri organizate de poporul a m e ri tare, care va dura pînă la 5 cele mai puternice, lupte con
zentat un succes de sâvjrşit, c e n tru l de la Houston. A stro - ni c o m u n ită ţii c ip rio ţilo r tu rc i can în favoarea re tra g e rii tru „F a p tu l că numeroase per 4 0 * decembrie, participă repre tinuă să aibă loc în regiunea
fiin d a tît de precisă in e ît i-a n a u ţii au su rvo la t apoi c ra a sosit la A n ka ra pentru a a pelor S.U.A. din V ie tn a m u l so n a lită ţi — a de cla rat doam Cea dc-a 133-a aniversare a zentanţi a 32 de state. Ei vor oraşului Saada, situat în im e
u im it şi pe cei doi a slro n a u ţi. de sud şi a în ch e ie rii acestui na B in h — p rin tre care Duong diata vecinătate a graniţei cu
te ru l L a la n d e şi c ra te ru l F râu vea c o n v o rb iri cu reprezen lu i HciuK-Aga Kasumov, lo discuta despre participarea t i
.S in te m exa ct in d re p tu l M u ro din im e dia ta aprop iere ta n ţi ai g u ve rn u lu i turc. D ele război. Van M in h se pronunţă îm po cuitor al oraşului A li-B a i- neretului la activitatea com i Arabia Saudită.
p u n c tu lu i s ta b ilit. N u -m i vine a p u n c tu lu i de alunizare. V i gaţia esto condusă dc Flaut triv a actualei a d m in is tra ţii de ram lî din R.S.S. A 2erbaidja- siilo r n a ţ i o n a l e pentru
să cred. Este fa n ta stic" — a teza m o d u lu lu i lu n a r se re D cnklash. reprezentantul co Râspunzînd unor în tre b ă ri la Saigon ilustrează gra du l d i nâ. a coincis cu un alt fe ric it UNESCO. precum şi despre 4 0 4
ducea pe m ăsură ce se a p ro m u n ită ţii turce la c o n v o rb irile re fe rito a re la recentele p ro p u zo lvan t al acesteia. In ce-1 eveniment : naşterea celei principalele aspecte ale pro La Nairobi a fost dat pu
pia de sol. „C o n ta ctu l este u cu rep reze ntan ţii co m u n ită ţii n e ri ale ge ne ralu lu i su d -vict- priveşte pe Duong Van M in h , de-a 25-a strânepoate a sa. gram ului de activitate şi me b lic ită ţii m anifestul electoral
şor. C ontactul este uşor. Okay. c ip rio ţilo r greci, care au în namez Duong Van M in h . m i pînă acum el nu a făcut cu care a p rim it numele de Biu- todelor de lucru ale acestui al pa rtid u lu i dc guvernăm int
M o to ru l a . fost o p rit. O kay" ceput în vara a n ului 19G8. n is tru l de externe al G.R.V. noscut n ici un program al său ghiar. ceea ce in azerbaidja- organism. < , Uniunea Naţională Africană
din Kenya (KANU) semnat dc
de acţiune. Cunoaştem cîte-
m etalurgică
n d ustria
I din Cuba, tin â ru l stat — au fost cu vin te le ro stite de va din d e c la ra ţiile sale, d a r nă înseamnă „m ln d rie ". preşedintele Jotno Kenyat,-
Cap al unei foarte nume
C onrad in m om e ntul a tin g e rii
socialist de pe c o n ti suprafeţei lu na re ele au fost relatate d ife rit de roase fa m ilii, venerabilul Ka ta. Acest document, publicat,
nentul latino -am erican, şi-a ziare. A stfe l nu ne putem face sumov n-a părăsit niciodată în ajunul alegerilor generale
S înt transm ise p rim e le im Pentagonul este în g ri fixa te pentru data de 6 de
susţinut recent „exa m en ul p re sii ale a stro n a u ţilo r. „Este Utilizarea gheţarilor ca resurse n ici o părere asupra d -lu i localitatea A li-B a ira m lî Fapt
de m aturitate**. Pe „D ip lo Duong Van M in h şi n ici nu rem arcabil, toţi c ri de-o v îr- jo ra t de creşterea num ă cembrie. expune program ul de
m in u n a t a ic i" — strigă Bcan. rului dezertorilor şi al dezvoltare a ţă rii elaborat dc
m a". o b ţin u tă sin t înscrise „In tr-a d e v ă r, este fru m o s", avem pînâ acum n im ic de stâ apropiată de dînsul trăiesc celor care „îşi iau perm i
in iţia le le x 18 — H 10 — T. com pletează Conrad. de apă dulce spus altceva. In cp priveşte în aşezări de munte. Cu toată KAN U . „de form are a unei
societăţi democratico şi p ro
Acesta este in d ic a tiv u l oţe problem a re fe re n d u m u lu i p ro vîrsta înaintată, Kasumov nu sii singuri". D in tr-u n b i spere. dc dezvoltare a regiu
lanţ prezentat de ziarul
lu lu i special o b ţin u t pentru pus de M in h . nu nc-am pro se plîngc de vreo boală, vede „W a ll Street Jo u rn a l”
W A S H IN G T O N 19 (Agerpres). — Revista am ericană n ilo r înapoiate şi extinderea
prim a dată in Cuba Şi nare n u n ţa t încă, dar ne întrebăm : şi aude bine. reiese că în tr-o perioadă
„Science News M agazine" relatează: despre o exp erienţă sistem ului educaţiei naţiona.’ ,
se traduce p rin : 18 la sută A ju n ş i pe Lună, cei doi as- cum îşi poate cineva im agina de un an, încheiată la 30 Şi o cro tirii sănătăţii".
crom , 10 la sută nichel si o tro n a u ţi au tre cu t la executa care a fost recent efectuată în C hile pentru utiliza re a ghe eâ sub re g im u l T h ie u -K y - 4 0 4 iunie, 56 000 de soldaţi a
m ică p ro p o rţie de tita n . rea o p e ra ţiilo r prevăzute' uc ţa rilo r ca resurse de apă dulce. E xp e rim e n tu l a constat din K icm şî în faţa a ju m ă ta In cursul lu n ii februarie m ericani nu s-au mai 4 0 4
S p e cia liştii apreciază că program . râsp în dite a cu a ju to ru l a vio a n e lo r a un or p ra fu ri închise te de m ilio n dc m ilita ri am e 1970, în Cehoslovacia urm ea prezentat la un ităţile din M inisterul Educaţiei N aţio
noile o ţe lu ri speciale sin t Pe o rază de 100 m e tri, ei la culoare asupra unor g h e ţa ri veşnici d in m u n ţii Anzi. Cu ric a n i şi a s a te liţilo r lo r popu ză să fie dat în exploatare care faceau parte, iar nale din Tanzania a lansat o
d in tre cele m ai bune şi că au depus com p le xul de apara- a ju to ru l apei obţinute, a p u tu t fi asigurată funcţiona rea u- la ţia ar putea sâ-şi e x p rim e în noul aeroport internaţional 150 000 „şi-au acordat sin campanie de lichidare a anal
vor da rezultate excelente ta j ş tiin ţific n u m it „A lse p ", nci hidrocentrale. Costul în tre g ii o p e ra ţii, a p ro x im a tiv 2 900 „Poprad-Tatra*'. înălţim ea de gu ri concedii". In pre fabetism ului. în cadrul căreia
In con stru cţia de m aşini-u - care cu p rin d e un seism om etru, de d o la ri pe k m - de gheaţă, a fost a m o rtiza t în 81 de zile. mod lib e r părerea ?“ 706 m etri deasupra nivelu lu i zent, în fiecare zi 500 de fiecare şcoală existentă în ţa
nelte. un m agnetom etru, un spectro- m ării, la care este construit, soldaţi dezertează sau ră se va transform a in tr-u n
face ca aeroportul să se situe
m etru destinat s tu d ie rii p a rti ze la o altitu dine m axim ă părăsesc pe perioade li centru de alfabetizare pentru i
cu le lo r din plasm a solară, un m itate cazărm ile şi tabe m uncitori şi ţărani.
p rin tre aeroporturile interna rele m ilitare.
detector de io ni, un m anom e
„MADE tru io n iza n t şi un generator Problema Gibraltarului ţionale din Europa. Pistele 4 0 4
sale de beton perm it accesul
nuclear, care furnizează ener unor avioane de mare capa In tim p cc greva celor 23 000
gia e lectrică necesară fu n c ţio citate. In tr-o declaraţie făcută pre dc pescari peruvieni a in tra t
ÎN CUBA" n ă rii acestor aparate. sei la Palamas. ambasadorul în a doua săptăminâ, m unci
După exact tre i ore Şi un in actualitate S.U.A. la M adrid, Robert C h ill to rii de la mina „Totjucpnl?)",
m in u t, cei doi astronauţi au La fiecare două zile sint a relevat că negocierile d in aparţinînd firm e i nord-am eri-
P roducţia de o ţe lu ri spe p rim it o rd in u l să revină la cota trei apartamente*. Aceas tre Spania şi Statele U nite canc „Southern Peru Copper
Co.*\ continuă acţiunea g rr-
ciale a a p ă ru t in Cuba ca m od ul şi să sc reîm barce. LO N D R A 19 (Agerpres). - asupra G ib ra lta ru lu i. La Fo- globală pentru reglem entarea, tă noutate, oglindită in pagi asupra statutului bazelor m ili vislâ declarată în urmă cu
urm are a d e z v o ltă rii im pe La ora 20,55 (ora Bucureş- O serie de date pu blicate reign O ffice a a vu t loc o re u pe cale paşnică, a problem ei nile presei iugoslave, este o tare americane de pc te rito nouă zile. M in erii au încetat
tuoase a celei m ai im p o r tiu lu i). după un dejun vita - sim u lta n la Londra şi M ad rid niune prezidată de m in is tru l G ib ra lta ru lu i, pornindu-se de pera constructorilor în tre p rin riu l spaniol vor fi reluate la lu cru l in semn dc protest îm
tante ra m u ri a econom iei m in iza t, ei au p rim it aproba par sâ indice o oarecare te n de externe. M ichael S tew art. la p o z iţiile actuale". d e rii „H idrog rad nia " din Cea- începutul anului 1970. Obser potriva concediderii unui l i
ţâ rii — in d u stria zah ăru lui, rea sâ se odihnească, după o d inţă spre con ciliere în re la Reuniunea a fost consacrată O ccak. va to rii p o litici apreciază că der sindical, Maximo Cruz.
care necesită m aşini şi u ti zi de aproape 20 de ore de ac ţiile anglo-spaniole, încordate, d iscu tă rii p o s ib ilită ţilo r de a* L O N D R A 19 (Agerpres). — Specialiştii acestei în tre p rin hotărtrea S.U.A. dc a urgen
laje speciale la n iv e lu l teh tiv ita te ne întreruptă. după cum se ştie, de disputa m e lio ra re a re la ţiilo r dintj-e P o triv it unor surse o ficia le deri au preluat experienţa în ta reluarea acestor tratative 4 0 4 .
n ic ii m ondiale. Producerea M area B ritu n ie şi Spania. O b rita nice, Spania a in fo rm a t tre p rin d e rii „Iugom ont" din pare să fie dictată de recenta P o trivit datelor oficiale pu
acestor m aşini şi u tila je ar decla raţie o ficia lă făcută la g u vern ul de la Londra asupra Zagreb, pentru locuinţe fără decizie a guvernului Libie i blicate la Washington, popu
laţia S.U.A. se ridica la l oc
f i fost de ne im a giriat fă ră încheierea d is c u ţiilo r a pre ci h o tâ rîrii cî de a ccrc re trag e etaj, ducind-o mai departe. de a cerc W ashingtonului c- tom brie 1969 la cifra de
vacuarea bazelor m ilita re de
folosirea o ţe lu rilo r speciale. zat că. cu acest p rile j, amba rea dc pe ordinea de zi a O r Apartam entele de cîte 2, 3, 4 pe te rito riu l său. 202 510 000 locuitori.
F u rn a lu l în care au cloco sadorul englez la M a d rid ganizaţiei N a ţiu n ilo r U n ite a şi 5 camere sînt construite din
t i t p rim ele tone de oţel John RusseJ a prezentat un problem ei G ib ra lta ru lu i. Un m ari panouri prefabricate. In
special cubanez este opera ra p o rt personal cu p riv ire la demers în această p riv in ţă a ziduri, în plafon şi în podea
in g in e rilo r care, in m area atm osfera creată in Spania în şi fost făcut în C om itetul de sînt incluse, din prefabricate,
lo r m a jo rita te , şi-au te rm i urm a recentelor schim bă ri in tu te lă al O.N.U. Problem a toate in sta la ţiile de apă, lu INTRE CUBA $1 FRANŢA A FOST ÎN C H E IA T UN
nat s tu d iile in u ltim ii 10 te rve n ite în cab in etul de Ja G ib ra lta ru lu i a re ve n it frec mină, gaz şi încălzite. Came ACORD de cooperare ş tiin ţifica care instituţionalizează
re la ţiile cubauo-lranrczc în acest domeniu şi deschide
rele dc baie sosesc pe şantier
ani. M adrid. vent în u ltim ii n ţiv a ani în montate gata, fiin d necesară calea spre un schimb am plu <le specialişti şi dc in fo r
Punerea bazelor acestei S ch im b ă rile a m in tite , re m a r dezbaterile d in diverse orga doar racordarea la curent e- m aţii, anunţă agenţia Prensa Latina. Sc prevede un
noi ra m u ri, de im p o rta n ţă că A genţia Associated Presse, nisme ale O N U. Ea urm a sâ Icctric, apă şi canalizare. schimb de in fo rm a ţii ştiin ţifice în domenii m ultiple do
v ita lă pe ntru econom ia C u nu d e te rm in a t o oarecare ate fie abordată din nou anul a activitate, precum şi organizarea la Universitatea din
bei, a necesitat, fără în d o nuare a a titu d in ii Spaniei f a cesta. Cererea de a fi scoasă Havana a unor cursuri dc specializare la care vor pre
0
4
ială, e fo rtu ri m ateriale deo tă dc disputata problem ă a de pc ordinea dc zi susţine 4 Colectivele dc muncă din da profesori şi oameni de .ştiinţă francezi.
sebite. D ar costul lu i este G ib ra lta ru lu i. a n u m iţi lid e ri in fo rm a ţiile p riv ito a re la re Albania întîm pină a 25-a ani
m u lt sub cel al o ţe lu lu i a p o litic i spanioli in fo rm în d u -l la tiv a am eliorare a c lim a tu lu i versare a elibe rării patriei cu
fla t pe piaţa m ondială, ia r pe Russcl despre d o rin ţa lo r re la ţiilo r d in tre M area B rita succese în muncă. In prim ele
calitatea sa este, de aseme de a crea un c lim a t m ai fa v o nie şi Spania după rem anie 10 luni ale acestui an, nume
nea, superioară m u lto r p ro ra b il în re la ţiile cu M area rea g u ve rn u lu i de In M a d rid . roase întrep rind eri au liv ra t
duse s im ila re care pînâ de B rita n ie O fic ia lită ţile b rita n ice pre ci produse peste plan. A fost
cu rînd se im portau. Pe de altă parte, in flu e n tu l zează însă că este îneâ prea depăşit cu 2 la sută planul la c u m - c u m
In d u s tria m etalurg ică cu cotid ia n spaniol „A B C " î.şi devrem e sâ se redeschidă con energic electrică, cu 9 la su
baneză îşi prim ea c e rtific a e xp rim ă „speranţa că o fic ia li v o rb irile directe ang!o-spa- tă la îngrăşăminte, cu 6,4 la
tul de naştere în u rm ă cu 10 sută la sodă caustică.
a n i.c in d , la A n tilla n a , a fost tă ţi ale celor două ţâ ri vor niole asupra G ib ra lta ru lu i şi
c o n stru it p rim u l fu rn a l. putea găsi in cu rîn d o soluţie a a lto r problem e litigioase.
D in tre in g in e rii, te h n icie n ii
şi m u n c ito rii care au cioc
n it atunci un pahar în c in
stea „n o u lu i născut", Sint oare Statele Unite pe celelalte persoane care in
m u lţi pot aprecia c a li punctul de a păşi inir-un răz vestighează prezenţa a m eri
tatea m e ta lu lu i nu m ai p ri- boi in Laos in m om en tu l in „U.S. NEWS AND cană in Laos se rezum ă în
vindu-1 cum fierb e în cup care încearcă o dezangajare felul u r m ă to r : Sint oare Sta
din Vietnamul de sud ? Du- WORLD REPORT": Holul $ .1 1 .1 în la o s
tor, la fel de exact ca si a tele Unite pc punctul de a
nalizele chim ice, care se e- pă cum relevă unul din e x se îm potm oli intr-un alt V iet
fectueazâ periodic in tim perţii in p roblem e de politi nam, cu sau fără cunoştinţa
pu l fiecă rei şarje. După tu r că externă cei m ai influenţi, şi aprobarea Congresului ?
narea în form e şi răcire, lin „guvernul am erican este im eleni şi alţi specialişti pe Secretarul de stat W illiam
g o u rile de oţel s in t trans plicat pină peste cap in Laos la Vientiane, oficialităţile a re la aproxim ativ 150 m ili Rogers a replicat In m od n e
portate la un la m in o r de — prin ajutoare în bani, ar lingă d em od atele forţe a erie m ericane se dovedesc reti oane dolari. convingător că adm inistraţia
700 m m . de undo. m ai a me, consilieri şi Sprijin direct ne laotiene. cente. Preşedintele Comisiei Ju m ătate din Laos se află a inform at continuu C ongre
aerian". Surse din W ashing Un capitol im portant al n- deja sub controlul forţelor
poi, iau calea p rin c ip a le lo r cestei intervenţii U consti sul. în legătură cu rolul
centre in d u stria le ale ţâ rii. ton şi o serie de capitale a Pathet Lao. Există indicii SU.A. in Laos A dăugind că
Succesul m e ta lu rg iş tilo r siatice apreciază numărul a tuie raidurile zilnice e fe c că forţele Pathet L ao vor politica am erican ă faţă de a -
m ericanilor care activează în tuate de avioane decolind de Din presa străină trece din nou la ofensivă. A
d in A n tilla n a în tru ch ip e a pe aerodrom u ri tailandeze şi ceasta ţară nu va ţi sch im
ză e fo rtu rile , perseverenţa La teatrul Lucernaire din Paris se joacă piesa „lona" a prezent în Laos la ap rox im a portavioane ale flotei a 7-a. ceasta va avea ca rezultat n bată, el a dat insă substan
şî co n tin u ita te a în m uncă a scriitorului român Marin Sorescu. Piesa o fost pusă in scenă de tiv 500 de persoane. Printre Cînd este vorba de a pre intensificare corespunzâlna ■ ţă tem erilor legate de posi
acelora care p rin tru d a lo r ei se află consilieri pe lingă ciza suma ajutoarelor fin an senatoriale pentru problem e re a intervenţiei americane. bilitatea reală a apariţiei
dau ţâ rii un nou chip şi îi Rodu Penciulescu şi Roland Husson. forţele guvernam entale lao- externe, Willtam Fulbright, C eea ce îngrijorează pe se pentru poporul am erican a.
In fotografie : Un panou pe care este anunţată prezentarea
făuresc o nouă tinereţe ţiene, agenţi ai CI.A., tehni- ciare acordate guvernului de apreciază însă aceste aju toa natorul William Fulbright şi unui nou Vietnam.
piesei „tona" de M. Sorescu.
M1HA1 FABIAN
TIPARUL: Întreprinderea poligrafică Deva.
44 065
i