Page 65 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 65
Anul XXI PROLETARI d in t o a t e ŢĂRILE, U N IŢ I-V Ă ! Redacţia
Nr. 4629 şi administraţia
ziarului
Joi
DEVA. $tr, Dr. Petru Groza, nr. 33
20 noiembrie telefoane : ledoctor şef - 11588 ,* »e-
daclor şef adjunct, secretar de redacţie
ţi administraţia - 12138 ; secţiile cul-
1969 tură-sport ş» probleme cetăţeneşti —
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie fi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 BANI
serviciu între orele 16-24 - 11585.
PLANUL ANUAL Şl ANGAJAMENTELE — ÎNDEPLINITE EXEMPLAR Minerii din Lupeni au extras 60000
ÎN TO A TE ÎNTREPRINDERILE! tone de cărbune peste plan
Aseară, în tipografie, ingine rora se află inginerul loan Cos-
rul Vosile Ciripeai, directorul mi tescu. In ziua de 17 noiembrie,
Produsele pentru export nei Lupenî, ne-a comunicat ves minerii din acest raion şi-au în ACORD CO M ERCIAL
deplinit sarcinile de plan
tea că minerii din cea mai mare
pe
exploatare carboniferă din Va
lea Jiului au extras peste preve întregul an. RO.MANO-ALGERIAN
Roportind depăşirea masivă a
derile planului 60 000 tone de sarcinilor cantitative de plan, La Alger a fost semnat
cărbune. Această realizore de colectivul minei Lupeni mai în m arţi un acord între în
prestigiu în întrecere echivoleo-
să fie livrate integral ză cu îndeplinirea cu 11 zile scrie pe graficul morii întreceri treprinderea română de
sporireo
productivităţii muncii
„Indus-
comerţ exterior
înainte de termen a sarcinilor de
cu aproape 9 la sută foţă de cea
tria lc x p o rl'4 şi Societatea
plan pe cele 11 luni ale anului
neficii suplimentare în valoare
Succesul brigăzilor de mineri planificată şi obţinerea unor be algeriană dc hidrocarburi
„Sonalrach*.
P o trivit a
din abatajele Lupemului este ro de 1,4 milioane lei. cordului, România va li
dul preocupărilor intense
vra A lgeriei alte
şase
ale
Extinderea mecanizării în sub
piuă la 1 decembrie colectivului pentru organizarea teran prin introducerea unul insta la ţii dc foraj la ma
rc adîncim c dc tip „3
pe baze ştiinţifice a muncii, ex
plug pentru tăierea mecanică în
presia practică a priceperii .. şi
nele „1 Mai'* din Ploieşti
hărniciei minereşti. stratul 5, blocul 4 şi a unei com DII-250", produse dc uzi
bine în stratul 4, blocul 4, va şi va im porta in schim
Contribuţia cea moi importan bul lor însemnate canti
tă la obţinerea acestui, succes asigura realizarea la sfîrşitul a
tăţi dc minereu de fier.
şi-au adus-o minerii din raionul cestui an a productivităţii plani
S ta b ilire a scadentei p e n tru în d e p lin ire a p la n u lu i II, zona a 11t-o. in fruntea că ficate pentru 1970. NO UL CO M PLEX
anual la e x p o rt Ja data de 1 decem brie este d icta tă Paroşeni. Aspect din staţia de transformare a energiei electrice. FERO VIAR DIN
de interesele m ajore ale econom iei na ţion ale , de la PORTUL CONSTANTA
care nu se a d m it n ici un fel de derogări. In acest
s p irit, a n g a ja m e n tu l o rg a n iza ţie i ju de ţe ne de p a rtid Constructorii hidroteh
prevede ca toate u n ită ţile econom ice cu sa rcin i de In întregul judeţ continuă nicieni din portul Con
liv ra re pentru piaţa exte rn ă să-si onoreze in te g ra l Investiţiile stanţa au predat benefi
— v a lo ric, c a n tita tiv şi so rtim e n ta l — o b lig a ţiile ciarului, cu o lună mai
pînâ la data s ta b ilită , asigurînd în acelaşi tim p o devreme, întregul com
su p lim e n ta re a liv r ă r ilo r anuale pe an sa m b lu l ju d e plex feroviar cc va de
ţu lu i eu 30 m ilio a n e lei. CONSFĂTUIRILE CU DEPUTAŢII ORGANIZAU servi noul port. S-au
Z ia ru l nostru, in a rtic o lu l „U rg e n ţe le e x p o rtu lu i în agricultură — : construit aproxim ativ 20
km dc căi ferate, pasaje
im p u n accelerarea liv r ă r ilo r " , p u b lic a t in n u m ă ru l do nivel, clă d iri dc e x
d in 22 o cto m b rie , sesizînd ca re nţele existe nte în m a ploatare. instalaţii fero
te ria liz a re a acestei sa rcin i econom ice de răsp un viare moderne Punerea
dere. atrăgea a te n ţia c o m ite te lo r dc d ire c ţie asupra Dl FRONTUL UNITĂŢII SOCIALISTE în exploatare a comple
n e cesită ţii ca în fie ca re în tre p rin d e re să se a cţio nu la periferia, xu lu i feroviar, alături dc
neze energic p e n tru ea r itm u l de rea liza re şi expe term inarea prim elor che
d iere a produselor spre b e n e fic ia rii e x te rn i să a tin iu ri şi dane cu o lungi
gă în cel m ai scu rt tim p cota m axim ă. In aceste zile consiliile m u Oprincscu, secretar al com ite a scos in evidenţă faptul că me dc un kilom etru, a
tu lu i orăşenesc de partid, pre unii deputaţi cum sint Nieolac
P erioada răm asă pînâ la scadenţa anuală a e x nicipale,1 orăşeneşti şi comuna F3raicu, Carol Judele, M iron 20 000 mp dc platform e
p o rtu lu i s-a redus acum la o singură decadă Aceas le ale F rontului U n ită ţii Socia şedinte al consiliului local al Pădurean, Petru Mărconi, Va- pentru depozitarea m ăr
ta im p un e să sc analizeze cu întreaga răspundere ci în centrul liste organizează consfătuiri cu F rontu lui U n ită ţii Socialiste — îcrla Socaci, loniţă Bistrian, : fu rilo r şi a 4 500 m d ru -
sta d iu l re a liz ă rii p re v e d e rilo r şi să se in te rv in ă cu deputaţii consiliilor populare. au dovedit că m erită încrede loan Dudaş. Nicolac M aria, : m u ri interioare, marchca-
p ro m p titu d in e p e n tru ca n ic i un c o n tra c t's ă nu ră - La consfătuiri participă ca in rea cc li s-a acordat tle a fi Ion Stancu. Ion Sâlâjan, Lazăr : ză o im portantă etapă in
m înâ n e în d c p lin it P roblem a se rid ic ă In m od deo vita ţi deputaţi .ai C onsiliului aleşi în C onsiliul popular al o Visoi şi a lţii, nu au reuşit sa realizarea planului dc
se b it nu nu m a i din p u n ctu l dc vedere al p re s iu n ii popular judeţean, îm puterniciţi raşului Călan. Prin com porta intre în a trib u ţii, sâVşi pună la dezvoltare a portului
tim p u lu i ci. m oi cu seamă, d a to rită fa p tu lu i că re preocupărilor î ai organizaţiilor componente rea în producţie, prin con tri inimă propunerile făcute de a-
zu lta te le o b ţin u te pe cele 10 lu n i nu o fe ră su ficie n te ale Frontului U n ităţii Socia buţia adusă la înfăptuirea poli IN S T A LA Ţ IE
tic ii pa rtidu lui şi statului, la lcgâtori şi să m iliteze eu per
g a ra n ţii liste. rezolvarea problem elor locale severenţă pentru înfăptuirea PENTRU DETECTAT
La fin e le lu n ii octom brie, liv ră rile efe ctive pe Cu p rile ju l acestor consfă cc le ridică oraşul. numeroşi lor. SCURTCIRCUITELE
ansam blul ju d e ţu lu i prezentau o restanţă va lo rică S porirea continuă a produc râ ? Care este perspectiva în tu iri, consiliile locale nje F ron deputaţi, p rin tre care Aurel Consfătuirea a luat, dc ase
fa ţa dc p lan dc aproape 6 m ilio a n e lei. Aceasta sc ţie i agricole şi consolidarea e d e p lin irii p la n u lu i ? Se va ob tu lu i U n ită ţii Socialiste a n a li M itrofan, Erica Nemeş, O ni- Ca rezultat al stud iilo r
datorează fa p tu lu i că în lu na tre c u tă ,, m a jo rita te a conom ică a u n ită ţilo r este ne ţin e sau nu eficien ţa econom i zează activitatea desfăşurată de siu Lazariu, M aria Buţi, Olga menea. atitudine critică faţă şi cercetărilor efectuate
în tre p rin d e rilo r au a vu t o a c tiv ita te nesaţisfâcătoa- deputaţi In circum scripţiile e- dc deputaţii care, invocînd in pc mai m ulte tip u ri dc
m ijlo c it legată dc dezvoltarea că scontată ? Alexoi, M aria f3elu, Ştefan Se-
re fa p t ce a condus la re a liz a re a ' un or liv ră ri dc lcctoralc, modul in care îşi în mod nejustificat fel de fel dc motoare electrice. cnnf.
bazei teh n ico -m n te ria le a a g ri In vederea a sig u ră rii unor bcstyen, loan Haicu şi a lţii, se
num ai 76,5 m ilio a n e le i, faţă de 100,2 m ilio a n e c it c u ltu rii. de preocuparea e xis deplinesc mandatul încredinţat bucură dc stimă. Ca rezultat motive, lipsesc uneori tle la dr. ing. Ucrnard Oprcn-
era p la n ific a t. Cu re zu lta te fo a rte slabe se p re zin tă c o n d iţii c ît m ai bune pentrp 4c cetăţeni în .alegerile din dck şi colaboratorii săi,
tentă pe ntru crearea n o ilo r desfăşurarea procesului de m artie 1969 şi angajamentele a- al a ctivită ţii desfăşurate de serviciu, nu-şi aduc pe deplin
în tre p rin d e rile .M a rm u ra " S im crio . U.E I.L .. Haţeg, . fo n d u ri fix e In acest scop. u producţie, pe lîngă e fo rtu rile către com itetul executiv al de la facultatea dc elec
in d u stria locală. Fabrica dc conserve H aţeg Aceste sumatc in faţa acestora şî sta consiliului popular, de deputaţi, contribuţia la dezbaterea şi so trotehnică a In stitu tu lu i
) n ită ţilo r agricole cooperatiste p ro p rii, cooperativele agricole bilesc sarcini pentru perioada
u n ită ţi în re g istra u la în ce p u tu l lu n ii n o ie m b rie res şi de stat din ju d e ţu l nostru li dc masele largi dc cetăţeni, in luţionarea problem elor cc le politehnic din Timişoara,
tan ţe la liv ră ri de 31 m c b lo c u ri şi 4 500 m p placa j se alocă însem nate fo n d u ri dc execută un vo lu m însem nat de urm ătoare unele oraşul Călan s-au obţinut o sc ridică munca şi viaţa oameni au pus Ja punct n insta
Redăm In continuare
fin it, de m a rm u ră. 1 2G0 mc lem n dc celuloză şi 1 700 lu c ră ri şi obiective cu a ju to ru l rie dc realizări : s-au constrliit laţie dc detectat scurt
in v e s tiţii N um ai in acest an, cre d ite lo r acordate dc stat pe aspecte reţinute dîn consfătui lo r din oraşul Călan. circuite electrice între
mc lem n dc co n s tru c ţii. 1 250 comode, 300 tone con sp ic exem plu, sta tu l a pus Ia ICrmen lung P orn in d de la rile organizate în aceste zile tle 2 620 mp trotuare, s-au reparat In cadrul consfătuirii s-au spirele hohinajuitii ma
serve de legum e şi fru c te şi a lte produse Aceste disp o ziţia coope rativelor a g ri procentul m ediu de u tiliz a re către consiliile locale ale Fron 5G 720 mp străzi şi trotuare, stab ilit apoi o seric de sar şin ilo r dc inducţie In
s-au amenajat şi extins zonele
restanţe vin să a m p lific e sa rcin ile ce tre b u ie în cole peste 20 m ilio a n e lei, a a p lafoa ne lor dc c re d it a p ro tu lu i U n ităţii Socialiste din verzi pe 3,7 ha, s-au plantat cini cc trebuie rezolvate de stalaţia, prevăzută cu un
d e p lin ite pînâ la s fîrş itu l lu n ii noie m brie . I.A .S .-u rilo r 3,6 m ilio a n e Ici, bate, se poate, trage concluzia ju deţul nostru. 1 500 arbori. : sistem luminos dc cvi-
ia r a în tre p rin d e rilo r dc meca că a ctivita te a de in v e s tiţii în către deputaţii C onsiliului dcnţierc a deranjam en-
nizare a a p ric u ltu rii 12,4 m ili C A P a fost lăsată pc un plan Oraşul Călan Aşa cum se sublinia în in fo r * popular al oraşului Călan in I tu lu i constatat poale de
n o • h i oane lei secundar, ră m in în d undeva la 9 marea prezentată şi în cuvîn- perioada următoare. term ina cu marc precizie
In cc stadiu sc află realiza p e rife ria pre ocu părilo r condu tul m ultor participanţi la dez locul unde s-a produs
rea in v e s tiţiilo r din 2g ric u ltu - c e rilo r u n ită ţilo r. N um ai aşa M ajoritatea deputaţilor — se | scurtcircu itul electric.
arăta in inform area prezentată bateri, rezultatele puteau fi în I
se e xp lică de ce pînâ la înce Bretea Română
dc către tovarăşul Ghcorghe să şi mai bune. Analiza făcută j PENTRU
p u tu l lu n ii no ie m brie a c nu
s-au fo lo sit n ici ju m ă ta te d in Consfătuirea organizată de i VA LO R IFIC A R E A
sum ele repartizate. Consiliul comunal al Frontului ! GUDROANELOR
U n ită ţii Socialiste din
Bretea
Specialiştii
rafin ărie i
Ponderea eea m ai insem na-
Ritmicitate în depăşirea Noi capacităţi de producţie tâ — respectiv 60 la sută — Română, şi-a concentrat aten | | Ploieşti au realizat o in-
in stru ctu ra cre d ite lo r şi a o- ţia asupra felu lu i in care de | stalaţic dc descompunere
pentru minerale nemetalifere b ic e fiv e lo r p la n ifica te o ocu pu taţii şi consiliul popular au | term ică a gudrnanclor
planului la laminate pă dezvoltarea le g u m ic u lto rii, acţionat pentru realizarea pro acide rezultate din d is ti
In vederea în d e p lin irii planului produc îndeosebi con stru cţia serei irv punerilor făcute dc cetăţeni. larea |i(c iu lu i şi a uleiu
Dîn cele 90 de propuneri care
rilo r minerale. Instalaţia
A lă tu ri dc colectivele dc oţcla ri şi fum a- ţiei dc talc cc revine I.iM. Hunedoara în tercooperaliste dc la S in ta n- s-au făcut in tim pul campaniei — unică în ţară — arc
liş li, lam inatorii hunedoreni depun efo rtu ri acest an. la mina Lclcsc a in tra t în fun cţiu dre i D a to rită o rg a n iză rii ne- electorale, 4G au fost înfăptuite. o capacitate dc prelu
deosebite pentru ca pînâ la finele anului su ne uri abataj pregătit pentru metode dc ma corespunzâloarc a activită ţi» Au fost evidenţiate măsurile crare dc peste 40 000 to
realizeze pentru economia naţională canti re productivitate. In acest fel, realizările din pe şantiere, realizarea p la n u luate pentru regularizarea rîu- ne pc an. Ea perm ite va
tăţi suplim entare de lam inate. Aceste stră luna decembrie sc vor ridica la nivelul pre lu i se află sub sem nul in ce r lui Strei, punerea în funcţiune lorificarea gudroanclor.
danii se materializează zilnic în im portante vederilor prim elo r două trim estre ale anu titu d in ii. pînâ acum n e liin d a unui autobuz pe rula Călan pc care le transform ă în
depăşiri faţă dc pţan. Numai in această lu lui 1910. Tot la această mină sc află în curs u tiliz a te n ici 50 la sulă din — Bretea Română — Ginţaga, com bustibil pentru cup
nă, sporul dc producţie sc ridică Ia 200 tone dc execuţie lucrările dc pregătire si o ri fo n d u rile de in v e s tiţii pre vă construcţia căm inului cultural toare, precum şi obţine
blum uri şi ţaglc dc rclam inare şi 700 tone zon turilor 730 şi 700, precum şi executarea din Bâţălar, repararea şcolii rea unor im portante can
de laminate fin ite pline. planului înclina t din zona centrală, care vor zute pentru anul în curs. Faţă din satul Vilcclcle liu n c Rezul tită ţi dc acid su lfu ric cu
da posibilitatea sp o ririi capacităţii minei dc dc .această situ a ţie se im pun
Ritm icitatea constantă in depăşirea pre tate frumoase în activitatea ob o concentraţie mai slabă.
vederilor zilnice a dat colectivelor dc la- talc a fi între p rin se m ăsuri e n e rg i ştească au obţinut deputaţii
m inatori posibilitatea să acumuleze dc la De asemenea, pentru realizarcsi unei pro ce d in partea T ru s tu lu i local Ghcorghe Manciu, Lelia Copeţi, ÎNREG ISTR ĂRI
du cţii sporite dc dolom ită, la cariera Cră- Anton Bran, Partcnic Taut,
începutul anului pînâ acum un plus dc pro dc co n stru cţii şi a beneficia LA „ELECTRECORD**
ciuncasa s-a executat drum ul dc acces la loan Oprincscu, T ibcriu Muso-
ducţie dc 7 500 tone laminate fin ite pline. două noi trepte ale carierei, precum şi des- ru lu i, in scopul g ră b irii ritm u lin i. S ilviu Coposescu, Toan Cunoscuţii cîntârcţi dc
De menţionat că din această cantitate su copcrtarca zonei respective, care perm ite lu i lu c ră rilo r şi d ă rii in fu n c G ruia, M aria Tănăsoiu şi a lţii, operă V.jrginia Zcani şi
plim entară dc metal, peste 4 200 tone sini crearea şi menţinerea fro n tu lu i activ )a n i ţiu n e la tim p u l s ta b ilit a fie care au urm ă rit îndeaproape Nicola Rossi Lcm cni din
velul planului. Paralel cu aceasta, au înce propunerile făcute şi au mobi Ita lia , care sc află în
pi ofi Ic m ijlo c ii şi uşoare şi aproape 500 to cărui obiectiv.
put lu crările dc im bunătă|irc a flu xu lu i teh lizat cetăţenii la înfăptuirea lo r turneu în (am noastră,
ne de oţel beton, în tr-o largă gantă calita nologic la instalaţia de măcinare a dolom i- ii i» I au fost in v ita ţi să facă
tivă şi tipodimensionată. tei pentru satisfacerea cerinţelor siderur Buna funcţionare a agrega telor fabricii de aglomerare şi înregistrări pentru
gici. (CONh*UÂtf ţrOAO. » 2 o) nr. 2 de la C.S. Hunedoara esle urmărită cu atenţie de inginerul UUf IM P40 , J.«] Casa dc discuri „E lccirc-
Roman Perini. cord‘\ Răspunzând acestei
in v ita ţii, cei doi artişti
au im prim at, tim p dc o
Bl săptămlnă, cîteva celebre
a rii din opere, figurînd
in repertoriul lo r perma
Este cît se poate de limpede
pentru oricine că adevărata ţile comerciale din gările jude nent. îm preună cu or
ţu lu i s-au transform at în cîr-
menire a com erţului din gări cium i în care ţi-e greu să in tri, chestra Operei Române
— alim entar ori industrial —, i;u i pi ... sâ serveşti ceva. Ele şi-au cîş- din Uucurcşti. d irija tă dc
unde există, este aceea de a tigat — m ajoritatea — un „re IMihai Brediccanu, oaspe
servi cît mai prom pt, cît mai nume- doar în rîn d u rile „abo ţii au realizat citc un
operativ şi civiliza t publicul n a ţilo r- zilnici la pahar. Călă ! disc.
calator. m ire foarte pretenţioasă pentru bonerii, specialităţi de panifica beţivilor. C ălătorii n-au loc sâ la dispoziţie pînă la venirea punct alim entar în staţie, care torul grăbit n-are loc dc ci De | In prim ul semestru al
După cc coboară pc peron, tabloul pe care-1 înfăţişează dc ţie. Organele C F R. nici nu vor ia o gustare. Astfel bietul co trenului. Ne zbatem să rep ri sâ ofere rapid diverse produ fapt nici nu intră in bufet. : anului v iito r, cele/ două
in dife rent că îşi continuă d ru cele mai m ulte ori această u n i sâ nudă de aşa ceva. Şi dacă m erţ din gările ju deţului nos mim spaţiul fostului restaurant se. preambalatc Iar întregul I discuri sc vor afla dc
mul sau şi l-a încheiat, călă tate). Bufete sint şi la Brad. am a m in tit despre această ne tru a ajuns să sc zbată în tr-o din gara Petroşani, sâ e xtin personal din un ităţile comer Jn discuţia purtată cu tova j vînzarc în magazinele de
torul arc nevoie să-şi cumpere 11 la, Călan, Haţeg. La Petro înţelegere trebuie să spunem eă dilemă de fond : „a fi sau a nu dem bufetul din Hunedoara ciale amplasate in gări sâ fie răşul Bogdan ni s-ii spus că din ■ specialitate.
cele necesare In cît mai puţine şani, Orâştic, Subcctatc. Simc- forul regional al căilor ferate fi" ! Găsim însă puţină înţelegere bine in stru it şi pregătit profe partea forului comercial ju de
minute, sâ găsească m ultă în via (pînă Ia term inarea moder aplică sistematic o atitudine de — La Sim eria, care este un la Direcţia regională C.FH. sional, pentru a face o servire ţean sc vor întreprinde o seric A Z I. ETAPA
ţelegere şi solicitudine la lu n izării fostului local). există îngrădire a com erţului din gări, im portant nod de cale ferată, Deva. promptă, civilizată Despre ce dc acţiuni pentru ridicarea LA FO TBAL
crătorul din comerţ. Este dc chioşcuri dc răcoritoare, care în special al celui de alim en Singur peronul gării Sime darea actualei cantine din ga prestigiului com erţului din
neînchipuit o gară cu un tra la urma, urmei, tot... băuturi taţie publică, pc m otivul că li ria oferă călătorilor o carte ră, com erţului, nu şi-a e xp ri gări, întărirea acestei reţele, Campionatul diviziei A
fic intens, fără un bulet ex spirtoase oferă Un ziar, o re se îmbată lu cră to rii ! Dar a (este un stand mobil), cornuri mat nici o părere şeful staţiei, mai buna aprovizionare cu pro la fotbal programează
pres. unde călătorul să poată vistă. o ilustrată poţi cumpăra ceasta este oare optica prin ca şi alte specialităţi de panifica deşi sc ştie că singurul chioşc dusele cerule dc publicul călă i astăzi jo curile etapei a
servi la repezeală şi la pre ţu ri din gările Hunedoara, Simeria, re trebuie p rivite faptele ? RAID-ANCHETĂ ţie, un .medicament. In rest dc răcoritoare din gară nu sa tor, încadrarea cu personal J XH -a. Cele două partide
din Capitală sc vor des
convenabile o gustare, un pa Petroşani. In rest nici aşa ceva Bufetele din gări nu sint pen nici o altă gară nu are aşa tisface nici pe departe cerinţele mai bine Instruit. Toate aceste
har de citronadă, apă m inera nu poţi găsi In cele mai multe tru ceferiştii afla ţi în tură. A- ceva. călătorilor, al căror număr este măsuri avînd scopul finul dc a făşura după urm ătorul
lă. bomboncrii, specialităţi dc gări din judeţ, D irecţia jude ccasta este o chestiune de dis foarte mare şi ziua şi noaptea. face o servire rapidă, civiliza program : stadionul Re
panificaţie. Acestora li se ală ţeană de poştă şi telecomunica ciplină. Sînt pentru publicul vom face un local mai ca lu — Pentru a-şi cumpăra p li O situaţie deosebită există in tă, amabilă acestui mare con publicii : Steaua Bucu
tură alte articole de care nu nc ţii nu oferă nici ziare, sau da călător. Un alt argument pen mea, ne vom desfăşura — nc ne, ca sâ dau un singur exem gara Rin Gara nu are apă po sum ator grăbit, care este publi reşti — FC . Argeş ; Sta
putem lipsi în călătorii : o re că le pune la dispoziţia călăto tru demonstrarea în g ră d irii pe spunea tovarăşul D um itru Bog plu, călătorii care vin in gara tabilă Norm al ar fi ca aici sâ cul călător Acelaşi interes, a dionul Dinamo : Dinamo
Hunedoara — ne spune L iviu
vistă, un ziar, un plic, o ilu s rilo r, sînt vechi în cele mai care o aplică C.F.R.-uI comer dan, director adjunct al D irec Tirincscu, şeful staţiei — tre nu se term ine apa minerală ceeaşi răspundere faţă dc soar Uucurcşti — Rapid Bucu
trată, un medicament u til, ser m ulte cazuri. Şi cîţi călători nu ţu lu i din gări este spaţiul mai ţie i comerciale judeţene. La buie sâ se deplaseze pînă la Dar sint rare zilele eînd sc gă ta — deocamdată vitregită — reşti. Ambele m eciuri
v ic ii de frize rie etc. întreabă” în fiecare zi unde ar m ult dccit restrins pe care îl parter vom instala linia de au com plexul comercial din faţa seşte apă m inerală în bufetul a u n ită ţilo r comerciale din gări vor inccpc la ora 14,30.
In ţară sc vor disputa
putea găsi un 2iar I Cel puţin pune la dispoziţia accstuia. La sc aşteaptă .şi din partea D irec
In lin ii m ari cam acestea ar toservire de la restaurantul blocu rilo r turn. Doar băuturi gării. ţiei regionale C F R . Deva. urm ătoarele j o c u r i :
gara m unicipiului Deva este Petroşani localul restaurantu
fi cerinţele m inim e pe care co „M ureşul" din Deva. A ici se alcoolice există în gară Era un Cum comerţul din gări — aşa Um ăr la umăr e fo rtu rile se vor A.S.A. Tg Mureş —
m erţul este chemat sâ le sa a ţii <lc lipsită «Ic m ice fel de lu i a fost luat şi transform at vor putea servi rapid prepa bufet şi s-a mai în fiin ţa t unul cum este el — arc doi „stă- m aterializa în deplina satisfa Steagul roşu Uraşov: D i
tisfacă pentru a m ulţum i cît comerţ Clini nu credem că exis in cantină, la Hunedoara sc tot rate ieftine, la îndemîna oricui Dar sc ştie că omul călător p în i" — Direcţia comercială sau cere şi m ulţum ire a călători namo Bacău — U niversi
dc cît publicul consumator că tă multe centre dc judeţ. Nici prom ite un spaţiu în plus pen Deci. un local pentru călăto nu are nevoie numai să bea. cooperaţia dc consum şi D i lor Cine arc de cîştigat ? tatea C luj : Crişul O ra
lător In cc proporţie face a bufet, nici ziare, nici ră co rii tru bufet, la Deva nu se dă dc rii grăbiţi, caic au cîteva m i Nimeni nu ia însă in scamă ce recţia regională C F R. — este Prestigiul gării, al u n ită ţii co dea — Politehnica Iaşi ;
cest lucru com erţul din gările toare, nici ţigări. Direcţia co loc etc. In spaţiile pe care to nute in tre trenuri. Sus la etaj rinţele sale. am eninţat să râmînă ca p ru n merciale şi, in mod deosebit, că Farul Constanţa — Jiu l
judeţului nostru ? Fără teama m ercială judeţeană a insistat in tuşi Ie au, organele comercia va fi un local dc clasă, cu Inginerul V ictor Iloiu, şeful lătorul. Acesta credem că e Petroşani : Universitatea
de a greşi vom afirm a că o repetate rîndu ri să se permită le au încercat să Iacă ceva, cul cu două moaşe împinse spre c rite riu l de (a care trebuie sâ Craiova — Petrolul P lo
face în tr-o foarte mică propor ospătari, m eniuri bogate, d ive r staţiei C.FR Petroşani, era uşa din dos pc dc o parte de ca se pornească Ia rezolvarea ieşti ; C.F.R. C lu j — U.T.
ţie. Dar să argumentăm. In gara amplasarea unui chioşc tip dar au făcut nişte circium i, se, tot felul de băuturi, un loc de părere că este mai m ult de- lic C F.R., slab organizate problemei. Arad.
Hunedoara există bufet. (Denu „L ito ra l- cu răcoritoare, bom- care nu servesc călătorilor ci... pentru cei care au cîteva ore cit necesara înfiinţarea unui controlate de altă parte, unită CH. I. NEGREA