Page 82 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 82
PAG. 2 m g a o a DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 23 NOIEMBRIE 1969
CONTROLUL DE PARTID SĂ
SE FACÂ SIMŢIT TOATĂ APARAttEÂ înscrie din apropierea porţii, fn minutul 29.
Fotbaliştii
dtn G helar nu sc descurajează.
Dimpotrivă, ei pun stăpînire pe joc, dom i-
DEVENILOR A nind autoritar restul partidei REZULTATE : Petrolul Ploieşti - Crişul Oradea 2-1 ; Dinamo
Dominarea lor este concretizată în minutul
■S7. prin golul egalizator realizat dc C iocă
PLENITUDINEA! REZISTAT BINE narii. că ma Bacou — hui Pclroşoni 1—1 ; ..U* Cluj — Rapid 0—0 ţ StodQiil
Bucureşti - C F.R. Cluj 3-1 ; U T. Arad - F.C. Argeş 3-0 : Dina-
Acest m eci a dem onstrat încă o dată
- Univervitotpn Craiova 3-0 ; Poldehnica laşi - A.S. Armala
jucătorii din G helar se m obilizează m ai bine
în jocurile desfăşurate in dejilasare. In m e- Tg. Mureş 4-1 ; Farul - Steaua 0-2.
La adunarea a c tiv u lu i de Cclc 240 zile-om absente ceste obiective m ajore — re Partida dintre Minerul Teliuc şi Mureşul ojul dc la. Ocna Mureş s-au remarcat Molnar,
pariul, com uniştii au prezen nemotivate, num ărul mare do marcau tovarăşii Mi ha i T îr- Deva. care s-a desfăşurat pe un tim p frum os, Pireu şi Mihai Foca. CLASAMENTUL
tat un bilanţ bogat în re a li învo iri, de în tirzie ri de la lu nâuceanu. loan Dragotâ şi a l în fota u n u i num eros public, nu a corespuns 1. Dinomo Bucureşti 12 8 1 3 26-13 17
zări. au id e n tifica i noi câi şi cru. ne identifică asupra unor ţii — pot căpăta curs de m a d in punct dc 'ved ere al spectaculozităţii, d a FL. OPRITA 2 Rapid 12 6 4 2 20-11 16
posibilităţi oare să asigure în deficiente ce nu au fost terializare incâ din prim a lu torită ratărilor echipei gazdă. Jucătorii, d in 3. Universitatea Craiova 12 6 3 3 19-14 15
deplinirea in cele mai bune curm ate încă în stare in c ip i nă a noului an. p rin m obiliza Deva au intrat pe teren hotărîţi sâ obţină cel 4. Dinomo Bacău 13 5 4 4 19-16 14
con diţii a sarcinilor econom i entă ; form ele m un cii de edu rea tu tu ro r p o s ib ilită ţilo r de puţin un punct, ceea ce an şi reuşit printr-un DIN NOU INE 5, Jiul Petroşani 13 6 2 5 18-17 14
co ce revin colectivu lui de lu caţie n c fiin d folosite în mod care dispune secţia noastră. joc de apărare su praaglom erată şi contra 6 Steagul roşu 13 7 0 6 22-23 14
la m ino rul de HUO pe unul în eficient pentru crearea unui Ieste necesar ca la fiecare loc atacuri periculoase Localnicii au atacat con 7. U T. Arad 13 6 2 5 18-20 14
curs. precum şi coalizarea r i t clim a t do înaltă responsabili de muncă şi schimb con tro lu l tinuu poarta devenilor. bine apărată de Hai- FICACITATE 8 F.C. Argeş 12 5 3 4 24-17 13
mică. ireproşabilă a prevede tate in toate fo rm a ţiile de lu de partid să se manifeste in du. dar şuturile lor, ori au trecut ' pe lingă 9. Farul Constanţa 13 6 1 6 16-20 13
rilo r plan ulu i incâ din prim a cru. pe toate schim burile. toată plen itudine a sa Dacă în poartă, ori s-au ojirit dc apărarea ferm ă a 11 5 2 4 26-19 12
zi a noului an de muncă. C ifre le de plan pentru a adunările de partid se dezbat Mureşului 10. Steauo 13 3 6 4 15-16 12
In IUTI) — arătau mai m u lţi nul 1970 — sublinia mg. Va- probleme esenţiale pentru In minutul 2, Popită şutcazu dc la 5 metri. LA ŞTIINŢA 11. „IT Cluj • 4
\orbito r» — din totalul pro soarta producţiei. controlul 12. Petrolul 11 4 3 14-14 11
ducţiei ponderea o te lu rilo r u- în d e p lin irii sarcinilor mai arc Insă Haidu reţine, pentru ca trei minute mai Suporterii echipei Ştiinţa Petroşani aveau 13. Cnsul Orodeo 13 4 2 7 18-27 10
luile vu reprezenta a p ro x im a destule lacune. consultarea tîrziu. tot cl să tragă dc jmţin pc Ungă. Oas toate m otivele ca duminică să spere intr-o 14. C.F.R. Cluj 13 4 2 7 11-22 10
tiv f»0 la sută iur pentru p a r curentă între m em b rii comite* peţii au o bună ocazie in miri. 14, prin Dinu. victorie a favoriţilor lor. Aceştia întilneau. pe 15. Politehnico 13 3 2 8 11-16 8
tenerii e xte rn i urmează a fi Adunări pentru tu lu l de partid asupra unor insă şutul său este reţinut dc Sztrinca Cea teren propriu, o form aţie m odestă, de la p e 16 A.S Armata 13 3 1 9 11-26 7
livrate peste 22 000 tone de aspecte ce nu suferă amînare. mai. m are ocazie a minerilor este ratată in riferia clasamentului şi care nu ciştigase nici
laminate, ceea ce incum bă o antrenarea tu tu ro r forţelo r minutul 40 dc Pop. care de la numai ciţiva un punct in dejilasarc. Dar, din jiăcatc, e le ETAPA VIITOARE (30 noiembrie) : : Steaua - Dinamo Bacău ;
temeinică organizare a m u n dări de seamă pentru m aterializarea sa rcin i metri, cu poarta goală în faţă. traci», pe lin vii profesorului. Gh. Irimie n-au reuşit să Jiul - Crisul : Rapid - Farul; C.F.R. - Universitatea Craiova ; Po-
cii. îndrum area, ajutoru l, con lor prezintă unele carenţe ce gă ! străpungă poarta formaţiei A.S.A. Sibiu, a p ă litebniea - Dinamo Bucuresli ; F.C. Argeş - Petrolul ; Steagul »o*
tro lu l executării sarcinilor vor trebui elim inate (le u r Repriza a doua sc consumă in aceeaşi n o şu - U.T Arad ; A.S. Armata - „U" Cluj. Miercurii 26 noiembrie, 1
trebuind să funcţioneze la pa In organizaţiile gentă. tă : localnicii atacă, iar devenii sc apără, Scor rată cu străşnicie de fundaşii Nustăşescu, meciul restantă : Petrolul - Steaua.
ram e tri îna lţi, cu precizie de Do un a ju to r concret vor final 0—0 Georgescu, Vegh şl Jurca. iar in ultimă in 1
cron om e tru Sarcinile m ari de partid trebui să beneficieze în v i i A arbitrat confuz loan Călăraşii fAiud). stanţă de către Enache, foarte bun în inter
cu ta re vom fi c o n fru n ta ţi în tor organizaţiile din sch im venţii.
anul ce vine — subliniau to bu rile ,.A“ şi „C “ unde ana \. VLADISLAV Acţiunile Ştiinţei, deşi destul dc insistente,
varăşii Teodor Florea. Cîhcor- liza Icmeimcâ. combativă, a au purtat am prenta nervozităţii, fajii confir
glie Rânceseu şi a lţii — cer sile Seuca — sint deosebit de lip s u rilo r şi ne ajunsu rilo r m a mat şi de ratările dc-a dreptul copilăreşti, ale WMZtj
o aprovizionare ritm ică cu o- m obilizatoare Realizarea can nifestate de unu tovarăşi a AL 4-LEA PUNCT lui BăUineanu (m in. 10), V loncscu (min. 35).
ţcl cald scule si dispozitive, tită ţilo r planificate presupune fost înlocuită în u ltim u l timp. Păncscu (min. 42), Marcu (min. 05) şi Tndor
in cit să putem folosi — a sa ca indicele extensiv de u t ili cu constatări şi observaţii de (mm. 73). Form aţia A S.A Sibiu a dat dovada SERIA A II-A
cum se prevede in h o tă rîrilc zare să fie de m in im u m 7G.(> suprafaţă Desele abateri de la ÎN DEPLASARE , de *b voinţă şi o pu tereu lc luptă exem plare,
Congresului al X -lca — Ia la sută. iar cel intensiv ne o- disciplina tehnologică, num ă fiind chiar la un pas dc obţinerea unei victo REZULTATE : C.F.R. Arad - Minerul Baia Mare 1-0 ; Meta
m axim u m tim p u l de lucru, bligâ ca in fiecare oră să la rul m arc de re b u tu ri la cu p rii nesperate. Cel mai bun com partim ent dc lurgistul Cugir — Minerul Anina 1—0 ; Chimia Rm. Vilcea — Va
capacitatea m aşinilor şi agre m inăm peste 41 tone de me loare şi la linia de laminare, la oasjieţi a fost apărarea, care a anihilat gonul Arad 1-0 ; Metalul Tr. Sevenn — Olimpia Oradea 1—0 ; E-
gatelor din dotare. tal. O calc im portantă de a absentele. învoirile. în lirz ic ri- PENTRU MINE multe situaţii dificile jicnlru echipa sa.
le de la lucru au fost tot n- lectroputero Craiova - C.F.R. Timişoara 0—0 ; Ripensia Timişoara
L xp e ricn tu acestui an — re realiza această medic orară, Revenind la joc, sc poate spune că primfi - C.S.M. Sibiu 4-1 ; Olimpia Satu Mare - C.S.M. Reşiţa 2-0 ;
marca tovarăşul Nicolac V la i- a lă tu ri de funcţionarea corec litea semnale cunoscute şi în jum ătate dc oră a aparţinui îu întregim e stu Gaz metan Mediaş — Metalul Hunedoara 1—0.
cu — ne arată că în dom eniul tă a agregatelor, o constituie registrate fără a se acţiona cu RUL GHELAR denţilor care au atacat continuu poarta apă
îm b u n ă tă ţirii m uncii de p a r reducerea substanţială a reb u suficientă hotârirc pentru a rată de Enache. insă fără succes Piuă la CLASAMENTUL /
tid. al co n tro lu lu i executării tului. economisirea m e ta lu lu i le curma. Pe bună dreptate sfirşitul celor 90 de minute dc joc mai sint
b o tă ririlo r s-au făcut paşi re în toate verigile producţiei p a rticip a n ţii la discuţii au ce In limitele unui joc bun, desfăşurat în d e de sem nalat ocaziile deosebit dc fav orabile 14 6 17
ali. dar persistă incâ şi nea A p ro x im a tiv HO la sută din ru t com ite tu lu i de partid să plină sportivitate şi ale arbitrajului corect, R atate de către Tugearu. Alexandru. Isailă. 1. Ripensia 14 7 3 1 5 32-18 17
4
16-14
junsuri. ceea ce face cu li reb uturi provin de la cuptoa m iliteze cu mai m ultă fe rm i form aţia Minerul (ihcldr a obţinut un rezul precum şi intervenţiile de it/lirn m om ent ale 2 C.S.M Sibiu
nele măsuri judicios chibzuite rele adinei, unde prescripţiile tate pentru ca fiecare o rg an i tat onorabil ( l — /) la Soda Ocna Mureş. Este portarilor. Rezultat final 0— 0 3 C.F R. Timisoaro 14 6 4 4 17-11 16
să nu-şî arate din plin roa tehnologice nu sini respectate zaţie de bază pc schimb să al patrulea punct cucerit, tu dejilasarc de Arbitrul Ladislau Ferencz (Timişoara) a 4. Olimpia S Mare 14 6 0 6 22-19 16
dele. Problema aprovizionării, cu toată rigurozitatea, rcvicii- acţioneze pe baza cunoaşterii către ju c ă to rii d in G helar în turul cam p io condus corect şi autoritar. 5. Vogoiujl Arad 14 7 2 5 13-12 16
la (a rc s-au referit unii v o r le. rep ara ţiile ncfiind. întot profunde, temeinice a re a lită natului. 6. Minerul B. Mare 14 6 3 5 10- 7 15
bitori. constituie doar o la tu deauna. de calitate corespun ţilo r. să asigure un curs mai La o greşeală dc ap ărare. Lorincz (Soda) C. MATEESCU 7 Metalurgistul 14 7 1 6 16-15 15
ră a problemei, deoarece d e fi zătoare. operativ m ăsurilor ce. vizează 8 Electroputere 14 6 3 5 13-14 15
cientele în buna fu n cţio n a re a Pentru anul re vine s-a perfecţionarea conducerii ac 9. C.F.R. Arad 14 6 2 6 22-18 14
utilaje lo r, folosirea la m a x i e x p rim a t posibilitatea redu tiv ită ţii economice, promovând 10. C.S.M. Reşiţa 14 5 4 5 17-13 14
mum a ea pa cilâ lilor de pro cerii consm tuihii de metal n i cu cu ra j acele form e şi m e 11. Olimpia Oradea 14 6 2 6 20-21 14
ducţie persistă şi clin alte r>i> tone. micşorarea consum u tode menite să faciliteze d r u 12 Minerul Anina 14 6 1 7 24-21 13
motive. Consider că in acest lui de m aterialo cu (tO 000 Ici. m ul de la actul lu ării hotărî- 13 Gaz metan 14 6 0 8 13-21 12
domeniu organizaţiile de bază a che ltuielilor do fabricaţie şi rilo r la cel al în fă p tu irii. O- BASCHET 14 Melolul Hunedooro 14 3 4 7 11-18 10
pe schim buri nu au in te rven it regie eu ”>0 flCO lei. colectiv ul bligâ la acestea sarcinile e- In atelierul de lucru — un care le vor prezenta în com 15 Chimia 14 5 0 9 U—23 10
eu pro m ptitudine, nu au des avind in fată şi alte obiective conomiec de m axim ă im p o r adevărat „şantier naval" mi petiţiile următoare. Ştiinţa Petroşani — Medicina 16. Metalul Tr. Sevenn 14 5 0 9 11-26 10
făşurat o temeinică muncă e- în scopul creşterii eficientei tantă. angajamentele asumate niatural al navomodeliştilor de Din acest atelier, sub îndru Timişoara 84-65 (43-32)
ducativâ. a c tiv ită ţii de producţie. A- in întrecere, obligă bunul re la Asociaţia sportiva „Jiul" Pe marea maestrului Leontin Cior
nume al colectivu lui de la m i- Echipa masculină dc baschet ETAPA VIITOARE (30 noiembrie. ultima) ; , c 5 M. Reşiţa _
natori ce se cere rid ic a t la n i troşani - proaspeţii campioni tan, multicompion republican, a studenţilor din Petroşani a Gaz metan ; Olimpia Oradea - Electroputere ; C.S.M, Sibiu -
velul noilor cerinţe şi exigen republicani Leontin Ciortan, au pornit pe lacurile din ţară repurtat duminică primul suc C.F.R. Arad : Minerul Anina - Ripensia ; Vagonul - Metalul Tr.
te stabilite de cel de-al X-)ea Ştefan Pop şî Csoszar F/ede- o serie de modele care ţi-au ces in actualul campionat. De Severin ; C.F.R. Timişoara - Metalurgistul Cugir ; Mineiul Baia
Plenara Comitetului Congres al p a rtid u lu i rich, alâturi de ceilalţi mem specialiştilor, consfinţind ade şi baschetbnliştii din Valea Mare - Chimia Rm. Vilcea ; Metalul Hunedoara — Olimpia Satu
cucerit unanima apreciere o
Mare.
A. NAGY
Jiului nu au jucat la adevă
bri ai secţiei, pregătesc noile
vărul că la „Jiul" Petroşani
modele de hidroglisoare, te* constructorii de navomodeie rata lor valoare, ci au depăşit
o echipă slab pregătită tehnic
şi tactic. In primele minute oas
judeţean de partid Plantări leghidote şî aeroglisoare pe au clasă internaţională. peţii au Încercat stăvilirea iu
reşului localnicilor, dar
fără
Actionînd
prea mult succes.
Cu multă vigoare pc contraatac,
dustria huncdorcunâ să-şi a elevii profesorului Silaghi au
ducă din plin con tribu ţia la controlat partida din primul SERIA A VI-A
progresul economic a! ţârii. | de pomi pină in ultim ul minut.
laşi timp. sint necesare e fo r O Dc la Ştiinţa Petroşani. Ilo- REZULTATE : Ştiinţa Petroşani - A.S.A. Sibiu 0-0 ; Soda
turi susţinute pentru rid ic a boiccanu, Janoşigu şi Pavcl Ocna Mureş — Minerul Ghelar 1 — 1 ; Minerul Teliuc — Mureşul
La p u n c tu l-a l treilea al o r Gruher au fost realizatorii ce Deva 0—0 ; Industria simiei C. Tur zii — Minaur Zlatna 3-0 ; Mi
rea eficientei economice, per
fecţionarea a c tiv ită ţii de a p ro d in ii de* zi. plenara C o m ite j Kdî 1 ii oraşului Câlan ştiu să lor mai multe minele, restul ju nerul Baia de Arieş - Telinofrig Cluj 2-1 ; Metalul Aiud - Arie-
tulu i judeţean de partid a cătorilor nei idieindu-sc* la un
vizionare si desfacere» a pro : folosească1 zilele Irumoosc ale şui C. Turzii 2-0 ; independenţa Sibiu - Victoria Câlan 1-1 ; A-
ducţiei. lichidarea ch e ltu ie li lu.it in discuţie abaterile gra : acestei toamne. Repararea şi nivel satisfăcător Au condus rieşul Turda - Aurul Brad 2-1.
lor neeconomicoase fn dom e ve sâvirşilc de Rămân Cîcor- i pregătirea străzilor pentru Gheorghc Gogea, Mircca D^vid.
niul in vestiţiilor. efo rtu rile gel. fost director al I A S. O- : primăvară sint in toi. Planta N. IOBONT CLASAMENTUL
râştic. Acesta se face vinovat
trebuie concentrate spre res : rea de pomi ornamentali e o 1 Arieşul Turda 14 8 4 2 16- 7 20
pectarea term enelor de pune de comiterea unor abuzuri şi : muncă lu ctuc s-au antrenat V O LE I 2 Minaur Zlotna 14 8 2 4 24-11 18
re în fun cţiune a tu tu ro r o- falsuri in conducerea între ■ numeroşi localnici. Pc strada Ştiinţa Petroşani - 3 Melolul Aiud 14 6 5 3 20- 6 17
bie rtive lo r productive şi locu p rin d e rii am intite, de cauza i Florilor şi in parcul copiilor 4 Minerul Ghelar 14 5 6 3L 14-10 1*
in ţe lo r şi pregătirea fro n tu lu i rea unor p re ju dicii bu : au fost înlocuiţi arbuştii us Electroputere Craiova 3-2 5 Industria s. C T. 14 6 3 5 18-12
de lucru pentru perioada de nu lu i mers al a c tiv ită ţii la : caii. iar dr-a lungul blocuri- Meciul de divizia D, dintre 6 Mureşul Deva 14 15
I A S Orâşlie. 5 5 4 18-14 15
iarnă In ce priveşte pro I lor de pc strada Bradului au cele două echipe s-a caracteri 7. Independenţo Sibiu 14 6 3 5
ducţia anului l!>70. v o rb i Plenara a liotârit. în una i fost plantaţi circa 100 de zat prin evoluţia interesantă a 8 Arieşul C Turzii 14 6 13-15
torul a subliniat im p o r nimitate. sancţionarea lui Răi* j pomi. scorului.- La început, Ştiinţa 9, Sodo O Mureş 14 6 2 6 17-15 14
tanţa deosebită a eşalonării cun Georgel cu vot de blam ■ La această acţiune s-nu an jucînd mai slab pierde prime 10-11. Viclorio Câlan 2 6 18-21 14
judicioase a plan ulu i pe t r i ru avertism ent şi scoaterea i trenat la lucru — alături de le două seturi ( ll- lă şi U-lâ) 10—11, Minerul Teliuc 14 5 3 6 17-21 13
mestre şi luni. a con tra ctării lui din rîndul m e m b rilo r Co ■ localnici — numeroşi liceeni pentru ea următoarele trei să 12. Ştiinţa Petroşonî 14 5 3 6 14-18
producţiei, asigurarea tu tu ro r m ite tu lu i judeţean de partid. : şi elevi ai şcolii profesionale, Un nou campionat le Cîştige printr-o revenire im 13. Aurul Brad 14 4 4 6 11-12 1?
co n d iţiilo r tehnico-m ateria le De asemenea, plenara a ho- i Num.ii în această toamnă presionantă (1G-14 : 15-9: 1G-M). 14 5 1 8 14-23 11
cle lucru. g tărît e lih ^ a ro a tovarăşului • pe străzile şi în parcul Cala- fotbalistic internaţional Scorul reflectă lupl.i cllrză pen 14 Minerul B. de Arieş 14 4 3 7 15-25 iţ
In toate în tre p rin d e rile şi Gheorghe Y udor din funcţia ■ nului au IonI plantaţi peste tru victorie a jucătorilor ce 15. Tehnofrig Cluj 14 4 2 8 8-17 '0
organizaţiile economice din de m em bru al C om itetului j u ! 400 dc pomi ornamentali, nu- lor două echipe, dintre care 16. A,S.A. Sibiu 1 4 3 4 7 9-19 10
judeţ, a încheiat vorbitorul, deţean de partid. în legătură j mărul lor ajungînd in final ZI R !C il 33 fAgcrprc's). — P rim a ediţie u acestui nou s-au remorcat Neatu, Comami(-
există condiţii şi trebuie făcut cu trecerea sa in tr-o muncă ■ lw circa f'OO. Conform unei (lucizii luate do campionat fotbalistic in terna chi, Sâlăgcnn şi Albii (Stiinla). ETAPA VIITOARE (30 noiembrie, ultima) : Minerul Ghelar
totul ca prevederile planului de conducere economic5 d in C onferinţa preşedinţilor fede ţional se vu desfăşura între D um itrul şi Miculescu (Llcctro- Arieşuf Turda ; A.S.A. Sibiu — Soda Ocna Mureş ; Victoria Câlan
să fie realizate, astfel ca in- afară ju d c lu lu i Hunedoara ra ţiilo r europene do fotbal. 1970 şi 1972 Form ula va fi i- putere). . - Industria sirmei C. Turzii ; Aurul Brad - Metalul Aiud; Tehno-
^Cupa-C'hallengf." a echipelor A condus bine V ili Mocanii frig Cluj - Independenţa Sibiu ; Mureşul Deva - Ştiinta Petro-
reprezentative de tineret (ju dentieâ cu a cam pionatului eu (Galaţi) şi Crislca Fanţi (Tg‘. şoni j Arieşul C. Turzii — Minerul B. de Arieş ; Minaur Zlatna —
cători pinâ lu 29 dc ani) vu fi ropean in te r-ţâ ri. Cupa H enrv Jiu). L. NICULESCU Minerul Teliuc.
Planul anual transform ată in campionul. Delaunav.
C R O N I C A F IL M U L U I perioare dc realizare o vede tic al regizorului Mircca Mu
tă de import. Cu otît mai mult,
rcşan.
şi angajamentele îndeplinite cu cît actorul italian nu mai să in primul rind un autentic
Acest lilin ne recomandă in
este cotat drept vedetă
de
mai bine dc zece ani nici mă realizator, un profesionist al
car la el acasă. cinematografului românesc, a
au avut darul să realizeze acest ansamblul Văii Jiului s-a mai L T A G I I L O ciudată optică regizorală cărui pertonalitate artistică
lucru, bîi mai mult. restantele redresai, nu in măsură inşii O asupra mezinului Ghcorghiţă dobîndeşte trăsături distincti
înregistrate ia finele lumi oc conducă la realizarea planului lace ca interpretul său, £aul
fU*MA4f 0*» C II ve. remarcabile. Mircca Mure-
tombrie lui fost majorate cu anual Indicatorii financiari sini
peste 10 000 lonc. In această si buni şi sperăm să ne încadrăm Dcbulinil cu o mică întîr- unui traseu dramatic, în lor, pc lingă faptul că produ Missai. să transforme acest şan este unul dintre cei cîţi-
tuaţie, consideraţi că c totuşi în prevederi chiar in condiţiile ziere in actuala stagiune a cursul căruia teama m orţii o ce scăderi de ritm, creează o a personaj intr-un jalnic ins o- va regizori de la Duftea, care
în ->peciai unei mai* bune ale posibilă îndeplinirea integrală a în care volumul producţiei fizi spectacolelor din creaţia ori cuprinde definitiv, generînd în doua pistă a interesului emo bulic. Ceilalţi actori constru ne-a arătat că ştie să povgs.
geri a cărbunelui în subteran planului ? ce n»i nc avantajează. ginala, i incmatogi al ia nc pro cele din urmă o legitimă şi ţio n a l, cliberind .spectatorul- iesc din c ilc'a trăsături ca
şi la preparare. — Pe Ungă minusul de efec — I'e linie financiară, totuşi pune o premieră aşteptată cu * firească obligaţie justiţiară. din miezul dramelor omeneşti teascâ cursiv şi inteligent, dc-
— Rapurlînd aceste rezulta tive din aceasta perioadă a u- rc/nllalclc sini departe de an mult interes .şi curiozitate în Viaţa şi moartea, speranţa şi care rămîn la suprafaţă şi de racteristice. n seric dc reuşite mon.sliind şi celorlalţi că în
te Ifi indicatorii prevăzuţi în nului nc-au lipsit in ultimele gajamentele pe care centrala şi acelaşi timp. Kste vorba dc deznădejdea, bucuria şi dure plasează astfel nu o dată cen portrete de plan secund. cinematograf, pentru a ambi
plan desigur clc apar m ulţu zile m.iicriaîe. exploziv, vagoa le-a asumat. Unele economii au prezentarea coproducţiei ro- rea, nedreptatea şi .adevărul trul gravitaţional al compozi fn ansamblul său. „Baltagul" ţiona la operei do artă, sini
mitoare. Dar. conducerea cen ne care nu dereglat simţitor fost anihilate de consumul ma mâno-italiene ..Baltagul'1, film sc interferează între ele ase ţiei către un spectaculos pito sc înscrie ca o realizare meri
tralei şi-a luat angajamente procesul dc producţie. pericl:- re la lemnul de mină, cheres icalr/.at de regizorul Mircea menea rotaţiei anotimpurilor, resc local. absolut necesare cunoaşterea
laţâ de conducerea partidului lind şi mai mult perspectiva în tea. exploziv şl niţele. Ce mă Muicşan. a cărui anterioară închipuind ordinea obişnuită a Remarcabile sint însă în e- torie a producţiei naţionale de şi slăpînircn temeinică a alfo-
şi a ministerului să obţină depliniri» planului anual. Prin suri, în ' calitate dc d ired or creaţie cinematografică Jtâs- existentei omeneşti, coca ce cianizaiea lui Murcşan carac filme şi probează incă o dată betuUii meseriei
ria li zări la toate capitolele dc urmare, nu văd nici o posibi financiar economic, aţi între coala" (distinsă (lupă cum ne tensionează acut. in concepţia terizarea viguroasă a persona talentul cinematografic auten ION MIHU
* plan cu mult mai mari decit litate pentru recuperarea res . prins pentru diminuarea aces amintim cu premiul „Opera regizorală, atmosfera filmului. jelor principale şi compunerea
depăşirile pc caic Ic prezen tanţelor şi îndeplinirea integra tor consumuri 7 lVim n“ la festivalul dc kt Cun- Mircea Murcşan reuşeşte să lină, nuanţată h portretului
taţi la ora actuală. Există lă a planului — Desigur, pc linia eficienţei nes din 19l>0) l-a afirmat me compună aslfeT un adevărat sufletesc al eroinei. Distribu
vreo perspectivă de îndepli — „.Sentinţe dată du dum economice in cadrul exploatări ritoriu în ansamblul cinema caleidoscop analitic al stări ind cu siguranţă personală şi
nire a lor ! neavoastră paie neverosimilă. lor există multe rezerve car»', tografului românesc actual. lor sufleteşti pc caro eroina conducînd excelent, profesio
— B.irţial da. Mă icfcr la Totuşi, noi considerăm că este valorificate, conduceau chiar la De data aceasta regizorul sc Ic va străbate. In prima par
producţia globala, productivita . neîntemeiată avind în vedere depăşirea angajamentelor. S-au opreşte asupra creaţiei sado. te a filmului, o dală cu căde nal. jocul actriţei italiene
tea munţii, ia huila spălată şi că s-a risipit sul) diferite forme făcut studii, raţionalizări. s-a veniene, ucccptînd cu temeri rea frunzelor şi sosirea celor Mărgărită Loz/ano. regizorul
spulberă toate anticipările pe
pentru cocs La cărbune brul. o marc parte din potenţialul manifestat exigentă la acorda tate riscurile inerente Ia care dinţii zăpezi, asistăm la un
aşa după cum am mai arătat productiv de care dispun ex rea controlului preventiv, însă. proza respectivă supune o în subtil crescendo al acumulă simiste. aprioric exprimate de
multă lume. .Actriţa reuşeşte
nu nc putem realiza nici pla ploatările fapt cc putea fi evi condiţiile dc rare a depins d i cercare de transpunere cine rii neliniştii şi la intuirea să ne aducă pc ecran ’o Vilo-
nul. iar la ceilalţi indicatori jn - tat dacă conducerea centralei, rect exploatarea au necesitat matografică. In viziunea sa fil- dramei ce se va produce ulte n c Lipan autentică, intuind cu
g.ijamentclc nu vor putea fi specialiştii din cadru) servicii un ronsum suplimentar de ma mică. „Baltagul" nc sugerează rior. sensibilitate şi farmec sufle
realizate in totalitate lor funcţionale se ocupau mai teriale sursele tragediei populare con Scena in tîln irii Vitoriei cu tesc datele reale ale persona
Ing. Ivormoezk.v loan. inginer insistent de aceste probleme. Aşadar, factorii de răspundere ţinute în balada Mioriţei, in-
şef la Centrala cărbunelui Pe Nc referim in special la nu din cadrul Centralei cărbune tcrferînd zone artistice largi, cortegiul vesel al nuntaşilor, jului încredinţat. rcalizînd
intr-un splendid peisaj upti-
troşani : mărul marc de absente nemo lui Petroşani, sc împacă eu in care cptcuUse înfrăţeşte cu mist. creează un contrapunct totodată o performanţă extra
ordinară, unică în cariera sa
— Pentru realizarea integra tivate. învoiri. întreruperi în restanţele, dau verdicte certe drama, pentru a surprinde in dc autentică sensibilitate regi actoricească. Regizorul şi in
lă a planului anual la cărbune fluxul tehnologie de extracţie, incâ de pe acum despre bilan solite frumuseţi ale sullclului zorală, pe durerea încoprchcn- terpreta au asigurat astfel fil
brul. trebuia Cu in luna noiem cauzale de anumite deficienţe ţul activităţii acestui an. lată omenesc ce prefigurează în siunîi dramaticelor sale în mului prima şi cea mai im
brie să înregistrăm un spor ichnico-orgunizuîoricc c'.irc e- o optică dc loc sănătoasă a spe simbol, permanenţele noastre trebări — in care speranţa fi portantă condiţie calitativă a
substanţial pentru ;i avea vin cluvalează cu mii dc tone de cialiştilor mineri cărora li s-au spirituale în cadrul tradiţional ravă se împleteşte cu teama succesului său artistic.
devans în luna decembrie. cărbune. Nu se puteau evita a-
încredinţat sarcini dc marc răs romii nesc. de monrte ce se instalează dc Din păcate, distribuirea în
In acest sens. conducerea cen ecsle pierderi ? pundere in coordonarea şi rea Inccrcinil să refacă itinera acum tut mai mult în presu cel dc-al doilea rol vedetă a
tralei a luat o scrie de măsuri. — în general, pc noi nc-u lizarea volumului de producţie rul parcurs de bărbatul său punerile logice ale eroinei. artistului italian Foleo Lulli
Astfel, la Lupcni a fost in tro preocupat lichidarea acestor de dc cărbune, volum stabilit de plecat fără întoarcere în mun In dorinţa amplificării date
dusă o nouă combină şi cs'.c ficienţe şi am căutat în mare cerinţele economic» naţionale. te, neînfricata Vitoria Lipan lor dramatdrgice la contextul — determinată, cred, exclusiv
in (urs introducerea în pro parte să le înlăturăm. La ora .Justificările aduse de interlocu străbate în peregrinările sale, dc localizare etnografica şi dc de obligaţii de coproducţie, a
ducţie a unui plug de cărbune, actuală, o situaţie necorcspun- torii noştri nu sînt întemeiate, eu speranţa şi neliniştea re peisaj natural — caracteristi fost cea mai puţin fericită.
la Paroşuni ‘2 abataje frontale zătoarc mai există la minele prin clc sc caută să sc pună în percutate dureros în zb.itcrile ce» ( ţinuturilor Doinei — regi Deoarece pentru rolul cioba
care ver fi dotate cu susţinere l'elnla şi Vulcan, unde sînlein umbră o seric de deficienţe dc sale lăuntrice, splendidul pei- zorul alternează acţiunea pro- nului Bog/.a, în cure acesta a-
metalicii şi cu mecanisme dc conştienţi de prezenta unor de natura internă. Deşi răspunsul s ii sudovenian. U n in d poteci piiu-zisă eu o şrrie de mo parc stereotip şi banal, s-ar
tăiere moderne ficienţe tchnico-organizaloi i( c. este foarte categorie. factorii şi drum uri înzăpezite, ca po mente şi ambianţe dc acc*d
— Desigur, dacă sc intra în losif Ibrsan, director hnon- răspunzători trebuii* sfi reflecte poseşte prin iarmaroace pito gen. frumoase şi interesante fi găsit oricînd cel puţin 2-9
devans in luna decembrie, pro eiar-cvoneinic. obiectiv asupra adevăratelor reşti, ou la adăpostul hanuri desigur, dar acceptate de sine interpreţi autohtoni — caic
gramul ultimei luni din acest — Consider că în ultima pe cauze care au erc.it sitiia(i.i dc lor de altădată, de-a lungul stătătoare. Fiindcă lungimea ar fi substituit cu şanse su Scenă din film.
an era mult mai uşor. Măsuri rioada — mă refer mai ales la fapt şi să acţioneze cu masurile
le pe care sc sconta însă nu luna octombrie — situaţia pe cele mai adecvate. J