Page 2 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 2
B« ■ 1 -----
DRUMUL SOCIALISMULUI £ Nr. 4713 DUMINICA 1 MARTIE 1970
■ !■ — I ■ ■ < IM
Mandatul de deputat, încre oamenii ml se adresează, aproa (lilnrl cu atenţie documentele ducprcn vi trebuie să dovedeas ta să găsească fc-rme pentru ca
dinţat de alegători celor mm pe zilnic, cu toiitc problemele '.’onerosului al X-Iea al p a ili- că mai m ult spirit organizato hotârîrile p ro prii să f ic mai b i
destoinici gospodari, presupune care îi frâm intâ Acum sfntem clului, ale plenarei din decem ric şi gospodăresc După mine. ne cunoscute d t mamele largi de
o activitate pusă în slujba ob ocupaţi cu construcţia unei brie 196.1 h C om itetului Centru! -p irilu l organizatoric, gospodă cetăţeni, m ai ales din localită
lic i vizţnd o problema’ticâ la r şcoli cu o sulă dc claŞa, b i legile adoptate dc sesiunea Ma resc al cadrelor ara un rol ho- ţile aparţinătoare.
gă Deputatul trebuie sA fie re bliotecă. sală de festivităţi. n i A dunări Naţionale, am cău lâ rîto r: putem lua h o lâ rlri bu Ghcorghe lla rlm : Cu tonte
ceptiv la părerile şl propune Ghcorghe burlni : Deşi stnt tat să explic cetăţenilor caro ne dor dacă nu se munceşte cu că nu este In tema discuţiei
rile oamenilor, sA le înregis deputat numai din actuala le m-au ales sarcinile cc decurg răspundere pentru înfăptuirea noastre, nş vrea să ridic o p ro
treze cu maxim um de atenţie. gislatură. am căutat ca, prin pentru localitatea noastră din lor lu cru rile nu se urnesc sin blemă Ca deputat nu ani pu
sA mobilizeze cetăţenii la în participarea cu regularitate la aceHa documente. Dc aseme gure din loc. Bunăoară C A .P tut să dau curs favorabil unor
făptuirea lor, la efectuarea lu sesiuni, să aduc la cunoştinţa nea. le-am adus la cunoştinţă Strei a fost o cooperativă fru n propuneri (lupa nune îndrep
cru rilo r gospodăreşti, să sp ri alegătorilor problemele care obiectivele cuprinse In angaja taşă însă în u ltim ii ani a Ie tăţite, ale alegatorilor. Este
jine activitatea economică — cu stau în atenţia consiliului popu- mentele luate de consiliul popu şit din cadenţă, tocmai d a to ri 1 vorba de deschiderea unul ma •
alte cuvinte sA reprezinte In gnzin 31 cooperaţiei de consum
circum scripţia sa organul local Strei. Pentru toate produsele a
de stat din care face parte. In lim entare cetăţenii din satul
această calitate, deputatul are nostru trebuie să se deplaseze (UlMAHt DIN MO l|
obligaţia - consemnată de Le Deputaţii şi alegătorii în dialog de lucru în oraşul Câlan. De asemenea,
gea de organizare ţl funcţio s-a cerut cu insistenţă amena
nare a consiliilor populare — de jarea pentru zona CAIanulul n termen de 24 ore din mo
m entul găsirii cadavrului. Sînt
lin u l magazin — sau secţie -•
a se ocupa In permanenţă de de desfacere a m aterialelor de obligaţi să facă declaraţia do
ilo r populare, de a face cunos Popularizarea legilor, deciziilor construcţii Dacă cineva vrea deces, persoana cu cure a con
legilor
statului,
popularizarea
deciziilor şi h o lftrţrilo r consili
vie ţu it cel decedat, ort în lip
să cumpere un sac-dot de c i
cut alegătorilor scopul si sen ment este nevoit să se rijplasf.- sa acesteia membri,’ fam iliei,
ce! t are au fost de (aţă la în
sul acestora, ale p o liticii parti- zc la Hunedoara sau Haţeg. Mni
cu şi hotarîrilor — permanenţă
. dubii şl guvernului m ult face drum ul decît m ăria. cetarea din viată, vecinii, pro
Pe această temă. redacţia a Să fim mai m ult a jutaţi tn a- p ricta rul, adm inistratorul sau
organizat o masă rotundă ecastă privinţă. p o rta rul im o b ilu lu i unde a a
deputaţi din oraşul Câlan şi Llizu M lă d iu : $i cu am o pro vut loc decesul. Declaraţia pe
lo calităţile aparţinătoare. Au punere. Pentru ca un număr ste term en a decesului se poa
participat : Gh curg Iu* Oprines- mat mare de femei sâ poală te face numai cu aprobaren
cu. preşedintele com itetului e- în activitatea deputaţilor participa efectiv )a m uncile diu p ro cu ra tu rii locale, tn rata că
xeculiv al consiliului popular C A P consider necesar cs tn reia se află com itetul execu
orăşenesc şi deputaţii : Llr/a satele mal m ari să se în fiin ţe tiv al co n siliu lu i popular, u n
INIludin. circum scripţia electora ze creşe şi grădiniţe sezoniere. de urmează să so facă înre
lă nr 7 Oraşul Vechi, Ionii du Iar Am orgnnuat pinâ acum 1 lar tn întrecerea patriotică din tă lipsei sp iritu lu i organizatoric In acest fel femeile cu copil gistrarea decesului.
de circum scripţia electoralii N ii- adunări cu alegătorii. ţi e consiliile populare judeţene In cadrul consiliului de condu- m ici pot participa la campani P o trivit hotar îr li C o n siliu
(lAţtin dc Sus, Iraia n Genrgo;- t.ii/ii M lădiu: Cum ţin legătu Ghcorghe Uorbu : Principala cf i e... ile agricole, avlnrl a-deuratâ lui de M in iştri, acel care nu
cii. circum scripţia electorală nr ra cu cetăţenii ? Nu numai în mea atenţie a fost îndreptată, — In general. cetăţenii cu supravegherea copiilor declară în term enele legale
21 Cftlnnu Mic şi Ghcorghi* adunări, ci mai ales In In til- în ultim a perioadă, în direcţia nosc problemele dc liază ale naşlorca şi decesul, la starea
Knrhu. circum scripţia electorală 'n rilo pc care Ic am cu grupuri popularizării, a exp licării cil |in( i l ic i . partidului şi statului civilă , vor fi sancţionaţi cu a-
nr 3r> Strei mondă de la 100 Ia 300 lei.
— Legea de. organizare şi reslrjnse După fiecare cesiu mai pe larg a lio tă ririlo r ple unsiru. legile adoptate caic ii D eputaţii consiliilor populare Do re ţin u i este faptul că in
f unrlionarc a consiliilor popu ne li informez, axt.V/i pe 2-3, narei C C al P C II din de vi/enză direct, precum şi lin au im portanta îndatorire de fata cIe 1 o<|ol u11j« de stnre c iv i
lare stipulează nu numai drep m iinc pe a lţi ciţiva. Anta, în cembrie anul trecut şi a liolâ- iă riri Iu şi d e n /ii Io C’ nn.si liu l ui a face cunoscut cetăţeni lă oslo o b lig atoriu n se la te
turi. ci .şi o scamă dc îndatoriri zilele de repaus, este moi u- riru plenarei Consiliului N aţio populai judeţean. Se pine insă lor. prin legătura permanentă declaraţii o.xnrie. în loqâiurâ
pentru deputaţi, printre care n- SOr să stau dc vorbă cu ei. ii nal al U N C.A.P. Am căutat sA că nu in aceeaşi măsură cu cu ei legile, h o lă rîrile şl deci cu înscrierea actelor sau fap
bligalix ilateii (şi morală) de n intilnvsc mal des. nu rămină nici un om care să nosc d ife rite h o tă riri şi măsuri ziile care It interesează, de a telor de slare civilă, cunosciu-
fino o legătură permanentă cu — Scopul principat hI discu nu cunoască problemele agri stabilite de ni gunoi local al pu le explica conţinutul şl scopul <111 se câ declaraţia noazav lă
alegătorii, nu numai cu p rile ţiei noastre csie de n eviden cu ltu rii, ale dezvoltării coope terii şi adm inistraţiei de stat. p o litic ii pa rtidu lui ş( ¿bitului so sancţionează cu amendă de
ţi;! modul cum dv., ca depuLi|i. rativelor agricole de producţie Glicm-glio Oprinescu : In tr-a nostru. Pentru acensla el tre la 200 la 500 lei.
ju l adunărilor dc dări dc sea vă preocupaţi de populuri/aren Pot spune că oamenii i.şl ma
mă. nifesta încrederea In măsurile devăr. unele h o tă riri ale consi buie, in prim ul rlnd, să se Efectuarea dc către orice
în rîndul maselor dc cclăţeiii
Trăiau Georgcscu: Noi depu a legilor statului, deciziilor şi luate pentru dezvoltarea aces liu lu i popular orăşenesc sint p-eneupe de a cunoaşte tem ei persoană, de adăugiri, rază'
ta ţii, sinlem antenele de bază lio tă ririlo r C onsiliului populai tui im portant sector al econo mal puţin cunoscute decît, de nic legile, ho tâ rîrile şl decizi lu ri. ori scrierea între ru b rici
De asemenea, trebuie gă
ile
hlc consiliului popular. Deputa judeţean şi n)e celui orăşenesc, miei naţionale şi şi-au e x p ri pildă, b o lâ ririle şi deciziile site form e pentru o mat bună sau pesie rîncluri pe acleh: ori
tul este organizatorul nem ijlo dc a face cunoscută publica mat convingerea că treburile C onsiliului popular judeţean. pi »puia .*¡7:1 r<? a m ăsurilor şt ac co rtifica le le de slare c iv ilă
Ele sînt
popularizate
numai
Frezorul Viorel Petricâfor de la U.V. Colan se numără prin- cit al tuturo r acţiunilor in iţia pa rtidu lui şi guvernului. vor merge mm bine. prin deputaţi, pe cind hotări- ţiu n ilo r pe car? le întreprind sau pe alte acte p rivin d sia
1 (re cei mai harnici muncitori din cadrul atelierului de repa te de consiliul popular sau — lonn Jude: In practica mun rilc şl deciziile C onsiliului c o is ilillc populare m uniclf.olc, rea civilă . neprevăzute do
raşi. Vă prezentăm „o s e c /e iţă ” din activitatea ce o desfă- vorbind figurat — îndeplineşte cii noastre de propagatori ni Dar, aşn cum a reieşit şi din populor judeţean stnt afişate, orăşeneşti şi comunale. lege. ori deţinerea fără drept
şonră privind rectificarea unui lagăr al unui bloc motor. rolul de prim ar In circum scrip p o litic ii pa rtidu lui trebuie ca adunarea generală a cooperati a c c rliiic a le lo r de stare c iv ilă
ţia sa Ku, de exemplu, sînt sin publicate In presă. ale altor persoane, se po1<p-
mai fn lii să ne p jne ni noi la vei noastre agricole de produc Com itetul execulltv al consi Discuţie consemnată de soste cu amendă de la lOi» G
gurul deputat în Călanu M ic şi
c u rin t cu această politică Stu- ţie, acei care slnt aleşi in con liu lu i popular orăşenesc vh cău I. MIRZA 300 lei. De asemenea, nedoc^
rarea ceri i f ic a I clo r de stare c i
vilă eliberate de au to rii K i
Interesele majore — străine, la delegatul de sM io
c iv ilă al locului de domn :hu.
pentru transcrierea aceslora '.n
registrele de stare c iv ili m -
m/lne in formen de (i luni d**
la întoarcerea in tară se sanc
nu Ia periferie, ci în centrul ţionează cu amendă de ls Mfi
la 300 lei. (Hentru cei 'a o
prim esc c e rlific a lu l ullcrio v în
toa rce rii lor in ţară, l.erinun il
do 6 lunî curqc do In dala p ri
preocupărilor cooperatorilor m irii ( o rii(icat.iiIu11. In lu*i,ir i
re sc precizează şi (aptul <â
oficierea efe către desor viantii
o ricărui cult. de în m o rm u i!Ari.
fără dovada eliberată de d«'l*'-
Cooperativa agricola din De munc3 rare tn anul trecui nu t3ra.se soarta producţiei la hec qatul de stare civilă din m io
va dispune de co n d iţii natura au p a rlirip a t la activitatea de »ar. Cunoscind aceste neajun să rezulte că înscrierea p riv i
le şi economice deosebit do producţie s a concretizat in suri. adunarea generală a coo toare la deces a fost Lnulă.
favorabile pentru obţinerea dc tr-o falsă econom ic de aproa pe ra to rilo r a cerut ca pe v iilo r se sancţionează cu amendă (Io
producţii şi ve n itu ri sporite lo pe 16 000 z ilc n iu n ră . Pentru ro i ce se fac vin o va ţi de pa- la 200 la 500 lei iar înm oruuii-
unitatea de supralaţă. Con suplinirea ,,lipsei" (oriei do qubele produse u n ită ţii ca u r lorcn sau incinerarea cadavre
trar o ricăror aşteptări însă. muncă au fost anqajaţi oa mare a neglije nţei şi lipsei de lor fără dovada ar,Hală mai -vs.
realizările nu re lle clfl nici pe meni dinafara im ita ţii, ceea ce răspundere să suporte din pro so sancţionează cu amendă de
departe p o sib ilită ţile ex'isten- a condus la scâiferea re trib u p riu l buzunar pierderile pro la 100 la 300 lei.
1r. O bţinerea in anul trecut a ţiei coo peratorilor cu peste vocale avuţiei obşleşli. Penlru o mai hună deservire»
unor pro du cţii sub n ive lu l ce 45 000 kq qrîu şi 150 000 lei. învăţăm intele desprinse din a cetăţenilor, în ceea ce pri-»
lo r planificate — cu ex Firesc era — aşa cum re lipsuvilc (are sau m anifestat veşte n c liv ila le a do stare r iv i.^
cepţia c u ltu rilo r de sfecla de marca în c u v în lu l sâu coope- conţin în ele qerm cnele rie sil- I A. actuala reglemenlar»- a
zahar şi c a rto fi. unde recolte raloarea Elena Gros — ca pen Surâln nuci a c liv ilă ţi mai rod sancţionării faptelor con tra
le au fost mai m ari — reflecta tru deficienţele care au existat nice în acest an. venţionale vizează şi pe dele
serioasele deficienje organiza consiliul de conducere să fie Luîntf cu vîn lu l în încheierea ga ţii de slorc civilă , care isi
torice m anifestate in act ivita - mai aspru critica i cie adunarea lu c ră rilo r adunării generale, desfăşoară activitatea la m -
Ira co n siliu lu i de conducere, qcnerală deoarece nu a inter- tovarăşul A ure l Bulgare*, se- rujíetelo exoeulive ale cnii<i-
în organizarea m uncii In ca crelar al C om itetului judeţean liilo r populare- Astfel, se sanc
drul brigăzilor. A dăugind la
Hunedoara al P.C.R,, a insistai ţionează cu amendă de la fl ?
aceasta şi faplul câ nici în asupra necesităţii în tă ririi o r Viitorii os’stenţl medieah la o oră de lucrări practice in laboratoarele Şcolii sanitare post-liceale de la Hunedoara. la 300 Ici. ncînlocm iren în ter
sectorul zootehnic producţia Adunări d in ii şi disciplinei In muncă a men a actelor de slare c iv i
dc lapte nu s-a situat la un cooperatorilor, perfe cţion ării Foto : V. ONOIU lă, nccilîrea acestora, înainte
nivel corespunzător, reiese câ a c tiv ită ţii ferm elor tu gestiune de semnarea declarantului, r-
potenţialul m aterial şi uman generale economică internă şi a b rigă fectuareo de ndâuqîri, răzălnri
a1 u n ită ţii nu s-a va lo rifico t ru sau com pletări între rin d u ri pu
zilor, organizării tem einice a
eficienţa scontată. ceea ce, de actele ori certifica te le de slare
altfel, a influenţat în mod ne în C.A.P. m uncii pentru buna desfăşura civilă , cooperarea şi necomu-
re a lu cră rilo r în campania e-
g a tiv re trib u ţia cooperatorilor Medalion nicarea m en ţiun ilo r în termen. •
şi co n trib u ţia cooperativei la qricolă de prim ăvară şi înde înscrierea actelor sau faptelor
form area fondului centralizat p lin irii în mod exem plar a de stare civilă ori a m e n ţiu n i
al statului. sarcinilor stabilite de plenara lor in tr-o nl'ă lim bă sau orio-
vonil energic şî la lîm p cu mă C'.C. al P.C.R. din decembrie artistic
~ I I
C oniprom ilerea unor c u ltu ri suri hoia rîte îm potriva aceuir 1069. Prin m aterializarea aces „Alexandru Vlahuţă qrefia unei lim bi străine — cu
pe suprafeţe însemnate din rare şi-au ..u ita t1' o b lig a ţiile tor obiective, cooperativa a g ri excepţia num elui — precum şi
cauza neeveculârii la lim p a pentru ne trim ilerea în termen
laţă dc cooperativa. De aseme cola din Deva se va Diitea aîi- păstra. Şi pentru că de la cei
lu c ră rilo r de întreţinere, d im i nea, cooperatorul David Eme- nia )n rîndul u n ită ţilo r coope- primeze este specificul local de 30 de zile a reg istru lu i «-
nuarea recoltelor ca urm are a nc a arătat că o mare vina ra lîs’ e frunlaşc din ju de ţu l şi nu copierea unor a titu d in i mai mici căluşari la cei mai Biblioteca orăşenească, tn colaborare cu Casa de xeniplarul II. după com pletam
am plasării nejudicioase sau pentru nerealiznrea planului o nostru. sau a spectaculosului cu orice in vîrstă, a rtiştii vin pe scenă cultu ră din Haţeq, a organizat recent in sala d u h u lu i la serviciul de stare c iv ilă ju
în lîrz ie rii cu m ulte zile a în- poarta conducerea u n ită ţii ca preţ. Parc bizarei sau chiar de cu ce au văzul de la ai lor oraşului un medalion lite ra r „A le xa n d ru V la lu iţA ". deţean.
săn iin ţânlor peste lim ite le e ro nu s-a deplasat pe teren să O plasată metoda m odernizării de,-acasă, de la vîrstn ici. Un V iaţa şi creaţia s c riito ru lu i au fost evocate de p ro Desigur, fiecare cetăţean a
pocii optime, ca lila lca slabă a supravegheze activitatea meca Cunoscind potenţialul pro unor elemente de datină, cum exem plu concludent : la faza fesorii A ristică Coiculeş cu şl Rudi »qna, dc la lu c u f re datoria de a cunoaşte pre
lu c ră rilo r efectuate de către ductiv al cooperativei şî căile ar fi de exem plu acompania- fe stiva lu lu i căluşarilor de la din localitate. vederile loríale p rivin d decla
m ecanizatori, precum şi fura nizatorilor, adm iţînd la reren- de valorifica re superioară a re m ontul unui dans sau d n le c Şoinuiş s-a văzul şi rem arcat Acest m edalion lite ra r se înscrie între cele cinci rarea şi întocm irea unor acte
ţie şi lucrările de slaba c a l: populor cu a ju to ru l .u n u i de toti spectatorii deosebirea
jarea nerorespunzăloare a a surselor de creştere a produc m anifestări de acesl qen organizate de la iucepulul a de slare civilă, prin aceasta
nim alelor constituie c iţiv a din tate. ţie i agricole, adunarea qrne.ro- magnetofon, cind ş liu l esle de ce exista in tre interpretarea nului de către Com iteiL* orăşenesc U.T.C şl b ib lio te c i sp rijin in d activitatea com ileie-
p rin cip a lii factori care au de In loc sfl se obţină 3-4 coase 13 a cooperatorilor a liolărît. cînd lumea din ce sc compune Mc ă lu ş a riilu i'‘ de către form aţia orăşenească Haţeq. lor executive ale co n siliilo r
term inat ca ve n itu rile p ln n iii ta c u ltu rile de trîfo lie n e s-au ra unitatea să se anqajcze în o orchestră populară m inim ală, clin M usariu fată de cea din EMILIA CHIRIŢA populare, executarea lu cră rilo r
cate din sectorul veqelal si realizai abia două iar pe o întrecerea in iţia tă pe judeţ şi obişnuită in satele noaslie. Brad. Cei din brad — Iară să Biblioteca orăşenească Haţeg respective în bune conditiuni.
zootehnic să se realizeze nu parte din suprafeţe nu s-a o- să realizeze, peste prevederile V orb in d despre m odernizarea m inim alizăm efectul elegant cu respectarea term enelor pre
mai în proporţie de 70 şi res xeculat docil o sinqură coasă; planului, o producţie de 50 fo lclo ru lu i, pare com plet a rti produs de dansul lo r — au văzute de lege.
pectiv 71 la sută. O situaţie cu pe unele tarlale de deal s-au kg g rîii, 100 kg cartofi. 200 kq ficia lă prezenta pe scenă a prezentat »in dans stiliza i,
to tu l in exp lica bilă apare la semănat c u ltu ri care nu :e lequme şi 500 kq sfeclă de za unor in te rp re ţi îm brăcaţi în lu c ra i", dar care nu e sută la
gradina de lequme de unde pretează la astfel de terenuri, hăr la hectar, 50 I lapte pe cap costume populare ncspecîficvi sulă „căluşar", spre deosebire
unilatea nu a încasat nici 60 iar la grădina de legume bu de vacă şl să depăşească efec locului, cu ciorapi supraelaslici de form aţia din M usariu, o
la sulă din v e n itu rile s ta b ili ruie n ile ou înju m ă tă ţit recolta, tiv u l dc. bovine şi porcine pre in d ife rite culori, cravală la form aţie dc căluşari neaoşă,
te, producţia fiind cu peste lată cit.cva stârî da lu cruri ca văzut cu cile 20 de capete. (oslum naţional ctc. M od er moţească.
3 000 kg la liecla r sub preve re nu oglindesc altceva decii Unitatea va Jivra suplim entar nizarea v ie ţii rurale, apro De aici concluzia : să nu
deri. slabul interes m anifestat do la fondul centralizat 10 porci pierea salului de oraş (sau recurgem la a rtific ii in u tile
Postura de sim pli spectatori conducerea u n ită ţii pentru m o Îngrăşaţi, 1 500 kg carne de invers) nu reclamă nicidecum alunei cînd e vorba de tradiţie.
m odernizarea o b ice iu rilo r stră
la desfăşurarea procesului de bilizarea la lucru a coopera bovine şi 200 kg lînă. vechi. Pe prim ul plan trebuie C lnar dacă trăim In veacul
producţie in cadrul u n ită ţii a to rilo r $1 aplicarea re g u lilo r a să răm ină tradiţia. cu maşină electronică, cu Apo- lo r între p rin d e rilo r, certndu-le posibilitate de opunere faţă dc
peste 200 cooperatori apţi de qrotehnice elem entare care ho N. TIRCOB Ilo nu ştiu cit, tra d iţia şi fru înlocuirea". ele" — so plîngea Societatea
Poate tocm ai din acesl mo museţea ,,căluşa rulu i“ , horeî, rooOBI O * HO »f Organizaţi în sindicate, m un „Petroşani" către Direcţiunea
tiv, „ festiva lul că lu şa rilo r" sîrbei, doinei etc., îşi păstrea c ito rii m ineri, pe zi ce trecea, generală
m u — im — i * — i ■ w m w w n — w — i r m w r u m i — — ■t m con stilu ie un spectacol — eve ză valoarea cu condiţia respec Intrau tof* mai m ult în rezol Concomitent. Io viaţa adm i
guvernului reacţionar şî instau
nim ent. Pentru autentic. Pentru tă rii in te qra’.e a a u te n ticită ţii rarea unul guvern de largă varea tre b u rilo r î nireprinder i- nistrativa, după înlăturarea cle
lor
Societatea „Petroşani" se
ceea ce a fost, esle şi se va ei spontane. concentrare democratică In lup plîngea că „agitaţiunea este în m entelor duşmănoase*, la Ha
RESURSELE ENERGETICE ta ascuţită dusă de masele largi creştere şi sindicatele tind să-şi localităţi din judeţ, obştile co
şi alic
ţeg. Ltipcni, Petroşani
ale populaţiei din întreaga ţară
impună voinţa in chestiunile ca
m unelor şl oraşelor
îşi aleg
Îm potriva guvernelor .Sânătes-
cu şl Rădescu s-au încadrat şi re erau pînâ acum dc resortul noii prim ari, reprezentanţi <r
acţiunile m un citorilor m ineri D irecţiei m inelor sau al D irec F.N.D
ţii de ră c ire p rin vaooriznre, doara se im pune în c o n tin u a din judeţul Hunedoara. Sub ţiu n ii generale". .Situaţia era Toate aceste acţiuni a11 dove
dar ele nu sînt d e fin itiv a te , re studierea p o s ib ilită ţilo r de conducerea com uniştilor, în tru sim ilară şi în rîndul m inerilor dit cu prisosinţă câ procesul
picrzind u-sc astfel o energie folo sire in te gra lă a resurse n iţi in m ari adunări populare, din M unţii Apuseni Un raport revoluţionar de democratizai-*
ech ivalentă eu 10 000 tone lo r energetice la U zina de m un citorii au protestat cu ho- din 1 noiembrie 1U44 relatează a ţă rii, în pofida u n e ltirilo r e-
co m b u stib il convenţional. A preparare T cliuc. De aseme târîre îm potriva guvernelor că la societatea „M ica" Brad lem entrlor reacţionare, n-n niai
şi de Ia I M Hunedoara şi semenea cazuri sînt şi la la- nea, la l.M C . I ii re ca este ne reacţionare, au acţionat în sen „şi In regiune vestea a rm isti putut fi oprit A cţiunile prin
l.M C . Rîrcca. m in oa rcle de sirm â şi p ro file cesară soluţionarea problem ei sul în lă tu ră rii din întrep rind eri ţiu lu i încheiat cu puterile de care sc cerea înlăturarea gu
mocratice. precum şi orientarea vernului reacţionar luau am
Kârâ a contesta rezultatele uşoare. p ro ie c tu lu i de execuţie p e n a elementelor fascisle ce deţi politică de la 23 August 1944 n
o b ţin u te pinâ în prezent, c o n Im p o rta n te p ierd eri — de tru eazanele recuperatoare la neau posturi dc conducere, iar fost prim ită cu ccl mai marc ploare tot mai mare. In ziua <k
siderăm câ acestea s in i de peste 150 000 tone com busti două d in tre cuptoarele de vată pentru contracararea u n e ltiri entuziasm" de către m ineri şi lâ februarie 1940, m inerii din
parte de a fi pe m ăsura po bi 1 — există şi la U.V. Câlan m in e ra lă precum şî d e fin itiv a lor forţelor reacţionare, care câ aceştia, organizaţi în sin d i Lupent precum şi populaţia
s ib ilită ţilo r. A firm a ţia se ba p rin arderea la faclă a gazului rea stu d iilo r pentru restul cup urmăreau sabotarea producţiei cate, sub conducerea pa rtidu lui ' „din toate clasele sociale“ In
zează pe fa p tu l câ in in lre - de somicocs. De asemenea, la toarelor. Industriale şl m ărirea haosului comunist, „continua munca în- frunte CU preşedintele sindica
tu lu i din Valea Jiu lu i au m ani
p rin d e rilc ju d e ţu lu i se irosesc C o m bin atul de exploatare şi D esigur, acţiunea de recu economic, au trecut la organi tr-o ordine desâvîrşitâ, deoare festat pe Stradă şi în faţa p ri
încă peste 27 la snlâ din to in d u s tria liz a re a le m n u lu i D e perare a resurselor energetice zarea controlului muncitoresc. ce sim t o uşurare p rin eveni m ăriei cerînd răsturnarea gu
ta lu l resurselor energetice po va. nu s-n acordat im p o rta n ţa secundare trebuie s p rijin ită La adunarea din 2uia de 7 mentele care au survenit". vernului Rădescu. La acea lă
sib ile de recuperat, rrprezen- cuvenită acestei pro b lo m r. ne de fo ru rile tu telare, de in s ti septembrie 1944, ce a avut loc In zilele de 21-25 noiembrie marc adunare m inerii au spur
tin d 460 000 tone co m b u stib il m tornundu-se nici pînă la a- tutele dc cercetare şi proiec In sala cantinei m uncitoreşti 1914 au fost institu ite în Va că „m anifestaţiile vor continua
con ven ţion al Această stare dc rcHslâ dată situ a ţia resurse tare. de to ţi fa c to rii in te re din in te rio ru l Uzinelor de fie r lea Jiu lu i com isiile de control dacă trebuie în fiecare zi pinâ
lu c ru ri este m en ţinu tă de fa p lo r energetice secundare p ro saţi. astfel ca p ie rd e rile sem Hunedoara, peste 1 000 de m un şi perfecţionare a producţiei. cc guvernul va abdica". La IP
tu l că o serie de in s ta la ţii de venite din deşeuri de lem n. nalate să fie reduse substan cito ri m etalurgist! şi m ineri de In a trib u ţiu n ile acestor comisii februarie, la Petroşani şi Brad
recuperare co n stru ite eu ani D in aspectele prezentate se ţia l. A vîndu-se în vedere sar Ia minele G lielnr şl Govâjdie in tra „exam inarea situaţiei la au avut loc adunări „pe nlru în
in urm ă nu sînt nicî acum desprinde concluzia câ v a lo ri c in ile m ereu creseindc pe lin ia au ales com itetul sindicatului faţa locului şi luarea tuturor lăturarea guvernului generalu
puse in exploatare. A stfe l, la ficarea resurselor energetice s p o ririi e co n o m icită ţii produc muncitoresc. In ziua ele 29 sep m ăsurilor în vederea prom ovă lui Rădescu". Asemenea a cţi
C.S. H unedoara cazancle re secundare tre b u ie să stea în ţie i. se cer depuse e fo rtu ri tem brie 1914 la Loncn „n avut rii producţiei, cercetarea orică uni. care cuprindeau, de altfel,
cuperatoare dc la la m in o ru l ate nţia con du cerii u n ită ţilo r susţinute pentru va lo rifica re a loc o adunare muncitorească rei in fra cţiun i disciplinare şi întreaga ţară au determ inat
,.600“ , m ontate in urm ă cu doi ra re posedă astfel de resurse. integrală şi n n n U iz ia iâ a tu pentru alegerea com itetului de stabilirea şi aplicarea sancţiu cursul evenimentelor. La C.
ani. nu funcţionează din lipsă La C.S. H unedoara trebu ie a- tu ro r rezervelor dc energie se conducere al sindicatului mun n ilo r“ , precum şi „luarea o ri martie, sub conducerea P arti
dc ap ara tn j tcrm o lch m c, pier sigurafâ baza le lin iro -m a te ria - cundară puse în evidenţă Se citoresc din acea localiWUe“ . cărei măsuri necesare în inte dului Comunist Roman, poporul
zindu-se p rin aceasta circa lă pentru d e fin itiv a re a in s ta va c o n trib u i şi pe această calc Castelul Corwineştilor, leagăn al unor impresionante pagini La această în trun ire — rela resul exploatării sau serviciu a preluat în mina sa destinele
6 500 tone co m b u stib il conven la ţiilo r existente şi c o n s tru i la reducerea substanţială a de istorie, atrage in fiecare an intre zidurile sole mii de vizi tează documentele — „au par lu i'1. Com isiile erau subordona ţă rii si. paicurgîm l mai multe
ţio n a l anual. La o ţe lă rij M a r rea a lto r ob iective de acest consum ului de energie p rim a tatori. ticipat m uncitori m ineri de la te sindicatelor m uncitoreşti. A etape istorice, a înfăp tu it cu
tin nr. 2. cuploarele nr. 7 şi gen la o ţe lâ rii, lam inoare şi ră. la obţinerea unei e ficie n Lonen, P elriln şi Petroşani, cestea „au început imediat să succes societatea noua, socia
0 au fost prevăzute eu in s ta la cocseric. P entru I M H u ne te economice sporite. m anifestind contra conducători funcţioneze şi nu exista nici o list ;i.