Page 1 - Drumul_socialismului_1970_03

w t-r ^ 't t w t r i r r t i r t r t c t i t r t i n ' f t * >tt<• rè n s *n ; • < r m
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VA! |

I

PAGINA A IV-A

* Deschiderea Tîrgului interna

ţional de la Leipzig

A Astăzi, alegeri legislative in

Austria

g Sesiunea Consiliului Ministe­

rial al Unităţii Africane
!

ANUL XXII. Nr. 4713 DUMINICA 1 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI .iH H U tttH tt w w /z w /w w w / w / w / w w /w w / w w w /w w w w w / w w » .

IIIITRLPRINDERIIE DISPUN DE APRECIABIll tralei de la Paroşeni. Vizita astronauţilor
Vedere parţială a Termocen­

Foto ; N. GHENA am ericani ia Bucureşti
RISUeSE EIICETICE SECUNDARE. SĂ Nil EÂSÂM

A stro n a u tii am ericani C har­ b lic ii Socialiste România, prof. poare, servind cauzei păcii $1
les Conrad, Richard Gordon şi M ihnea G heorghiu. prim -vicc- progresului social.
Ingădu iti-m i ca,
în numelu
A lan nean, m em brii echipaju­ presedinte al In stitu tu lu i ro ­ oam enilor de şLiinta din ţara
SĂ SE cepind de sîm bălă la amiază, cu străinătatea, acad. Etic Ca- noastră, să vă adresez sincere
mân pentru re la ţiile cu ltu rale
lu i navei spatiale ,,A p o llo -l2 “ .
îm preună cu soţiile, sint. în-
fe lic ită ri şi urarea dc a obt,-
raioli.
preşedintele Federaţiei
Internationale de A slio n a u tica
oaspeţii C apitalei României.
torul.
A vio n u l special cu care că­ şi alte personalităţi ale v ie ţii ne noi succese, a spus v o rb i­
lătoresc cosm onauţii (n tu r­ ş tiin ţific e şi cultu rale din tava Sperăm ca scurta vizită pe
Sporirea în p ro p o rţii şi r i t ­ C o m bin atul siderurgic H une-, noastră. care o începeţi vă va oferi,
m u ri fără precedent a con­ doar* şi Uzina „V ic to ria ” Câ- neul pe care îl în lre p rin d în dum neavoastră. aslronautilor,
Erau prezenţi Leonard M e­
sum u lu i de energie, ca u rm a ­ lan şi pro vin e aproape în to ­ mai m ulte ţări din Am erica rke r, ambasadorul Statelor U- so ţiilo r dum neavoastră si ce­
Latină. Europa. Asia şi A frica
re a p ă tru n d e rii m asive a te h ­ ta lita te din procesele sid e ru r- a aterizat la ora 13.15 pe A e­ nito ale A m e ricii la Bucureşti, lo rla lte persoane care vă în­
n ic ii si tehnologici m oderne qice de fabricare a fontei o­ ro p o rtu l internaţional Otopeni, şi m em bri ai ambasadei. soţesc. posibilitatea de a vă
in toate ra m u rile econom iei, ţe lu lu i, la m in a te lo r, cocsului sărbătoreşte pavoazat cu dra­ form a o im agine despre tarat
im pune ca o necesitate nu şi sem icocsului pelele de stat ale României şi La coborîrca din avion, as- noastră, de a cunoaşte oameni
num ai dezvoltarea bazei e­ P entru v a lo rific a re a acestor Statelor Unite ale A m ericiu Iro n a u ţii Charles Conrad. Ri­ de ştiin ţă rom âni şi preocupă­
nergetice a ţă rii, ci şi fo lo s i­ resurse, în u ltim ii ani s-au A ic i se aflau numeroşi cetă­ chard Cordon şi Alan Dean rile lor şi că va con tribu i, in
rea raţio na lă, cu m a xim u m în to c m it diverse stu d ii şi ţeni ve n iţi să i salute cu tra ­ sînt salutaţi cordial de pre­ acelaşi timp, la dezvoltarea
şedintele C o nsiliu lui N aţional
de eficienţă a tu tu ro r resurse­ proiecte şi au fost alocate diţion ala ospitalitate romaneas­ prieteniei dintre poporul ro ­
lo r de energie. im p ortan te fo n d u ri băneşti. că pe tem erarii aslronauţi ca­ al C ercetării Ş tiin ţifice, prof, mân şi poporul american.
univ, Gheorghe Buzdugan, ca­
Un rol im p o rta n t în acest P rin m ăsurile aplicate s-a re au străbătut itin e ra ru l Pă- re, rostind un cuvîn t de bun M u lţu m in d pentru prim irea
sens îl are acţiunea dc re- reuşit să se v a lo rific e peste m int-Lună Pămînl pe nava spa­ ven it pe păm lntul ţă rii rom â­ călduroasa. în numele echipa­
^ ■ rare a resurselor energe- 73 1q sută din p o te n ţia lu l e- ţială „A p o llo -12“ . neşti, a exprim at speranţa cu ju lu i navei spaţiale „A p o llo -
t'. secundare, adică a acelor nergctic secundar, econom isin- In întîm pinarea oaspeţilor ajungerea oam enilor pe Lună 12", astronautul Charles Con­
resurse de d ife rite fe lu ri şi du-se prin aceasta peste I 16 au venit prof. Gheorghe buzdu­ va constitui nu numai un pas rad a m enţionat că cca mai
po tenţiale rezultate ca deşeuri m ilio a n e tone co m b u stib il gan, preşedintele C o nsiliu lui înainte în era cu ce ririi Cos­ mare plăcere după ce se În tre ­
sau produse secundare ale convenţional. R ezultate bune N ational al C ercetării Ş tiin ţi­ m osului de către om, ci şi un prinde o asemenea călătorie in
proceselor tehnologice şi care au o b ţin u t C.S. H unedoara şi fice. acad, M irón Nicolescu. im puls în dezvoltarea re la ţi­ spaţiul cosmic esle ca după
prezintă p o s ib ilită ţi m u ltip le U zina „V ic to ria ” C âlan, în preşedintele Academ iei Repu- ilo r de cooperare în tre po- întoarcere să se poată îm păr­
de a fi recuperate si u t ili­ special la recuperarea gazu­ tăşi în tre g ii om eniri exp erien­
ţele acum ulate. CI a am intit
zate lu i de fu rn a l. G radu l de u ti­ că preşedintele Statelor U niie
Judeţul H unedoara, cu un liza re a acestui co m b u s tib il i a rugat să întreprindă aceas­
p ro n u n ţa t caracter in d u stria l, o b ţin u t din abundenţă a A rta amatoare face parte din Valorificarea genurilor artistice tradiţionale de am atori căzînd nu asupra tă călătorie în mai m ulte ţări
dispune de a p reciabile resu r­ crescut în u ltim ii ani pînâ patrim oniul sp iritu a l al fiecă­ p ro d u cţiilo r im portate din alte din lume, p rin tre care şi Româ­
se de acest gen. Iile sin t fo r ­ la n iv e lu l de H7 la sută. A - ru i popor şi evoluează ca o ri­ părţi (cînlcce olteneşti sau nia.
m ate in p rin c ip a l din : gaze ceastâ creştere a fost po sib i­ lntîlnirea care act de creaţie. In condi­ bănăţene de exem plu) ci adu­
de fu rn a l, cocs, semicocs. c ă l­ lă p rin construirea şi m od er­ ţiile v ie ţii satului contem po­ cerea în c irc u itu l v ie ţii c u ltu ­ (C o ntin uare fn pag. a 4-a)
ran, o dată cu creşterea gra­
dura fizică a gazelor arse la nizarea in s ta la ţiilo r adaptate cenaclurilor dului de c iv iliz a ţie al oame­ SĂ NU RECURGEM rale a elem entului local.
cuptoarele in du striale , a m a­ Ja consum ul de gaz de fu rn a l. Desigur, după parcurgerea
te ria lu lu i p re lu cra t şi a re zi­ Totodată la C.S. H unedoara nilor a crescut şi gradul de unui drum concludent al şta­ Şedinţa Biroului
d u u rilo r proceselor te h n o lo ­ s-au m o n ta t. cazane recupe­ 77 Poesis“ sensibilitate al acestora. De­ fetei folclorice „C ă utătorii de
gice. precum şi din dcseurile ratoare la oţe tâ na M a rtin U oarece educaţia estetică îm bo­ LA ARTIFICII INUTILE com ori" s a r putea trage executiv al Consiliului
co m b u stib ile d in lem n. nr. 2 şi co m p le xu l de la m i­ şi „Ritmuri găţeşte gama de redare artis­ cîteva concluzii interesante. In
A cţiunea de in ve n ta rie re a noare. Acestea tra n sfo rm ă tică a fenom enelor vie ţii, se prim ul rin d este bine să facem
acestor resurse, începută in căldura fizică a gazelor dc formează p o sib ilită ţi m ult mai o deosebire între „dans popu­ judeţean al Frontului
cursul a n u lu i trecut, a e v i­ ardere la ieşirea lo r din cup­ Joi o avut loc la Hunedoora un largi pentru arta amatoare, a- ţiilo r artistice este o dovadă scot in evidenţă parliculan'tă- la r“ şi „dans popular m odern".
denţiat un po tenţia l conside­ toare în abur tehnologic ne­ ¡nle re io n i ichim b de experienţă tît pentru creaţie cit şi pentru în plus a nescratului izvor al tile şi specificul „că lu şa ru lu i“ Scopul m anifestării sus-amin- Unităţii Socialiste
in tic membrii
litcror
cenaclului
ra b il In urm a p re lu c ră rii da­ cesar d iv e rş ilo r consum atori. „P o e m " din locaM ole ţi oi ce­ valorifica rea ei. fo lc lo ru lu i românesc. A stlel, în din d ife rite locuri. lite este, duoă cum spuneam,
te lo r a re zu lta t că valoarea Asemenea exem ple sc pot da naclului „R itm u ri" din Devo. In In u ltim u l tim p s-au desfăşu­ d ife rite lo calită ţi unde au avut Transpunerea pe scenă a „reconsiderarea d a tin ilo r şi Ierî, a avut loc şedin­
anuală a acestora se rid ică la cadrul a ceile l in liln m , poetul Don rat pe scenele căm inelor c u l­ loc aceste întreceri (Baia de unor obice iuri folclorice jude- o b ice iu rilo r străvechi" iar ţa B iro ulu i executiv îl
turale din judeţul Hunedoara,
im presionanta cifră de 1,16 Ing. PETRU TÂMAŞ C onilontincscu o c itit citevo poe­ ample acţiuni artistice de a­ C'ris. Gurasada, Ilia, Geoaqiu, lene, valorificarea lor artiştii- unele fo rm a lii artistice de a- C o nsiliu lui judeţean al Fron­
zii din ciclul „C o lin d ifo iic ". pie-
m ilioa ne tone com b ustib il inspector şef la xentoraa critico fiind lusţinutâ de m atori. I:ste--vorba de ştafeta Balşa, Crişan, B lăjeni etc.) am că, constituie o ieşire din ca­ m alori s-au orientat bine tu lu i U n ită ţii Socialiste.
convenţional, ceea ce re p re ­ Subinspecţio energetică Deva poetul Victor N iţâ . folclorică „C ă u tă to rii de co­ p u ltit vtklea ' un ianţ nr\sfîrşit drul, devenit şablon, ai unor atunci cînd au adus pe scenă M em brii b iro u lu i au anali'.al
sc
„C u lo a re o ” jchim bului de expe­
zintă circa *10 in sută din con­ rienţă o to ii dotă de p ictoriţa m ori" şi „F e stiva lu l căluşari­ al ob ice iurilor, aşa cum s tri­ acţiuni cultu rale de „s e rv iriu ". elem entul autentic şi n ic i­ activitatea depusă de con s'lii-
mai păstrează — datini
sum ul anual to ta l do com bus­ Lucia N iţo, care o expui citevo lo r“ . gături, colinde laice. cîn te ;e Dar, în ceea ce priveşte „Ş ta­ decum dansuri în prealabil le locale ale F rontu lui U n ită ţii
tib il al tu tu ro r în tre p rin d e ri­ portrete ţi p e iio je comentate de m ulte din acestea aduse pe feta fo lc lo riră “ . această va stilizate prefabricate. Socialiste din oraşul Haţeg şi
o rtiilu l p la itic lovit Tellmann,
lo r in d u stria le din judeţ. P on­ m o Ştafeta folclorică, prin sco­ scenă pentru prim a oară. ¡orificare a au tenticu lu i nu Acelaşi lucru îl putem in ­ din comuna GeoagiU pentru
derea cea maî m are o de ţin pul m ărturisit în regulam entul trebuie să se oprească doar voca şi atunci cînd vorbim de antrenarea depu ta ţilo r la înde­
de desfăşurare, „asigură c o n ti­ Inedit ca m anifestare a rtis ­ la schim buri reciproce în ­
nuii,atea si intensificarea ma­ tică este „Festivalul căluşa­ tre două sau maî m u l­ cînlcce. datini, ob ice iu ri po­ plin ire a m andatului încreJJn
nife stă rilo r cu llu ra t-a rlistice în rilo r". Dans popular slrăvcchi. te cămine culturali» din mi- pulare. Ceea ce trebuie să tal de alegători. S-au dezbătut,
„adici superiori Contribuţia geologilor perioada lu n ilo r de iarnă, care specific m eleagurilor hunedn- cro-7.one folclorice apro­ C. DttOZD de asemenea, unele problem e
p rivin d realizarea pro pu neri'-jr
va trebui să ducă la creşterea
rene, se bucură de o foarte bu­
în folosirea utilajelor Şantierul de explorări geologice din Băiţa num ărului de form aţii a rtis ti­ nă participare din partea artiş­ piate. Este necesară con tinu a­ cu ocazia ultim ei cam panii «-
făcute de cetăţenii din judeţ
rea acţiu n ii de redescoperire
se recomandă prin titu la tu ra sa, dar cu deo­ ce, atragerea de noi lin e ri în tilo r am atori si, bineînţeles, a fo lclo ru lu i, care să cuprindă lectorale şi a în tîln irilo r cu de­
$i urm ăreşte
cadrul acestora
In prim ele două lu n i ate anului la În tre ­ sebire prin hărnicia şi destoinicia oam eni­ valorifica rea în lr-o măsură mai de un mare succes de public. toate com unele şi satele, putaţii.
prinderea dc con stru cţii Hunedoara s au lo r ce a ii nobila misiune de a pune în e v i­ mare a d a tin ilo r si o b ice iu ri­ Toate echipele, fără excepţie, accentul a c tiv ită ţilo r artistice In încheierea şedinţei, a luat
obţinut indici superiori în folosirea u lila - denţă bogăţiile subsolului. Cutezători prin lor Strămoşeşti“ . cu v in tu l tovarăşul roachim
jclo r. Astfel. Ia excavatoare planul fizic natura profesiei lor, m un citorii, inginerii, Em ulaţia produsă de ,,căută­ Moqa, prîm -secretar al Comire-
a fost realizat în proporţie de 101,5 ia sută, tehnicienii, întreg ul colectiv al şantierului to rii de com ori" a cuprins su­ fulu i judeţean Hunedoara ai
la buldozere 101,6 la sută, iar la c ilin d ri a debutat in nou) an cu realizări care con­ tele si comunele ju d e ţu lu i. Pentru respectarea legalităţii P.C.R., preşedintele C o nsiliu lui
com presori depăşirea planului in luna ic- duc la m aterializarea ob ie ctivelo r deosebit Zeci si zeci de echipe a rtis ti­ judeţean al F rontu lui U n ită lii
b m a iic a fost de 9 la sută. de stim ulative înscrise pe agenda Întrece­ ce. sute de artişti am atori — Socialiste.
Urm ărirea judicioasă a rea liză rii z iln k e rii. In luna Ianuarie, prevederile planului care pentru o clipă si-au lăsat B iroul a adoptat măsuri po-
a norm elor specifice fiecărui loc de muncă au fost realizate în proporţie de 102,9 la uneltele şi ocupa ţiile cotidiene litico-org an izato rlce p rivin d ac­
şl pe flecare u tila j şi m ijlo c de transpott sulă. H otărîrea de a înd eplini prevederile — au urcat pe scenă e la lin - in executarea actelor de stare civilă tivitate a viitoare.
in parte, extinderea lu cru lu i In 2 Şl 3 planului în 1] luni, de a realiza un volum riu-si talentele. Form aţiile ar­
schim buri, folosirea suhansaniblurilor gata de econom ii la preţul de cost de 250 000 fel tistice ale căm inelor culturale
şl a reduce consum urile specifice de lemn se deplasează în lo ca lită ţile Elaborarea In u ltim u l timp. te în vederea respectării lega­
pregătite în lu crările de reparaţii, sînt «î- Învecinate, cu spectacole re­ a unor legi şi norm ative esle c il ce rtifica tu l de naştere se
lev.i din căile care au condus la reducerea de mină, exploziv, piese de schimb ete., cu lită ţii în executarea actelor de înm inează numai p ă rin ţilo r. In
5 la sulă, perm it să ne facem o Imagine a­ prezentative pentru comuna menită să ducă la adfncirea stare c iv ilă care se fac în in ­
im o b iliză rilo r de u tila je şl la alingerea unor cazul co p ilu lu i născut m ort,
supra ap ortului cu care co le ctivu l de aici lor, care, alături de cele ale dem ocraţie! noastre soc'/diste. teresul statului, pe de o par­
sporuTi însemnate in producţia de con- sau al celui care a decedat i­
ţine să fie prezent In întrecerea dintre co ­ gazdelor sînt m enite să creeze la creşterea răspunderii fie ­ te, şi al apărării d re p tu rilo r
strucţil-raontaj. m ediat după naştere, declara­ TELEX
lectivele de muncă ale Judeţului nostru. un larg schimb cultural. cărui cetăţean. Pe această l i ­ cetăţeanului, pe de altă parte. ţia se face în termen de 24
R epertoriul variat al form a- nie se înscriu şî m ăsurile lua- P rintre acestea se numără de ore, de către aceleaşi per­
Si H otărîrea C o nsiliu lui de soane.
M in iş tri nr. 2290 din 15 de­ Persoana care găseşte an
cem brie 19G9 cu p riv ire !a copil, are ob ligaţia de a-t de­ NO I P U B L IC A Ţ II
INDUSTRIA HUNEDOREANA IN PREAJM A regim ul actelor de stare c iv i­ clara în termen de 3 zile de î TEHNICE
sancţionarea co n tra ve n ţiilo r la
la data găsirii Iui, la m iliţia
In Editura tehnică au )
Această hotărire sancţio­
lă.
nează faptele contravenţionale com unei, oraşului sau m un ici­ apărut nai lu crări dc 1^
piulu i, în vederea în scrie rii
săvîrşîle în aplicarea Decretu­ k specialitate p rivin d pro- i
naşterii în reg istrul de stare
lu i 278/19G0 de către cetăţeni civilă . blcmc ale ştiin ţe i şi teh- 1
INSTAURĂRII PR IM U LU I GUVERN DEM OCRATIC în calitate de declaranţi, de In cazul declarării decesu­ \ nîcîi contemporane. A st- ^
^
fel, în lucrarea „A zboci­
deserventii oricărui cult, sau
de către delegatul de stare c i­ lui, se vor depune urm ătoa­ m entul şî utilizarea lui
v ilă at com itetului executiv rele acte : ce rtifica tu l medical 7 în construcţii", redactată
Consecinţele dezastruoase ale pectiv 117. La celelalte exploa­ al c o n s iliu lu i popular. de constatare a decesului e­ t dc B. M arcovîci, L. P lu­
libera t de m edicul de circu m ­ , garu şi Gh. Polizu, sînt
colin do al doilea război m on­ tări, în total, au lucrat In ju r In vederea p re în tim p in ă rii scrip ţie sanitară, sau de către » expuse probleme p rivin d
in industria m iniera a ju deţu­ Eilraclia dc cărbune şi minereuri (II) de 1 000-1 200 m ineri. unor neajunsuri cu p riv ire la spitalul lo culu i unde s-a pro­ \ utilizarea produselor dc
dial s-au resim ţit pe deplin şi
această activitate, pentru con­
Schiţarea acestor cîteva date
lui Hunedoara, care era, pe a­ economice şi sociale din indus­ tinua el îm bunătăţire, în cele dus decesul. In cazul m o rţii azbociment.
cele tim puri, cca mai reprezen­ tria extractivă a judeţului nos­ ce urmează vom preciza actele violente se vor prezenta c e rti­ O altă lucrare „Condu­
tativă din tară. Exploatarea a- cltori necesari, maşini şl utilaje — n. n.). De asemenea, a r­ Certeju de Sus, societatea „M i­ tru ne formează o imagine mai pe care trebuie să le depună ficatu l medical eliberat de me­ cerea cu calculatoare a
narlucâ a zăcămintelor de căr­ puse la punct, In stare de func­ ticolele de îm brăcăm inte şi în­ nes d’or de S tăn lja ", Înfiin ţată concretă asupra im perativelor cetăţenii ce fac declaraţii cu d icul ju d icia r, bule tinul de 1- proceselor industriale" —
bune şi, metal. neglijarea lu ­ ţionare extracţia putea fi rid i­ călţăm inte lipsesc aproape cu în 1934 şl societatea „T opliţa- la ordinea zilei. In prim ul rînd, p riv ire la naştere sau deces. dentitate al decedatului, liv re ­ traducere din lim ba en­
cră rilo r de deschidere $i pre­ cată la aproape 3 m ilioane to­ desă v jrş ire ", reclamau m in erii M ăgura-Concordia“ din comuna de a se trece Ia normalizarea In cazul declarării naşterii tu l m ilita r, peulru persoanele gleză — tratează p rin ci­
gătire. au dus, în cele din u r­ ne de cărbune. Pentru a pune de la societatea „Lonea". Băiţa. Global aceste exploatări şi creşterea producţiei pentru a sînt necesare ce rtifica tu l de în tre 18-55 ani, ce rtific a tu l de palele probleme teo re ti­
mă. la dezorganizarea şi scă­ toate instalaţiile în stare de M inereul de fie r era exploa­ au extras în 1944 o cantitate de susţine războiul a n tih itle rist pî­ constatare a naşterii, eliberat naştere şi căsătorie al dece­ ce şi practice legate de
derea sim ţitoare a producţiei funcţionare, exploatările socie­ tat de către Uzinele m etalur­ aur, argint şl alte metale nefe­ nă la zdrobirea totală a fascis­ de m aternitate, spital sau de datulu i <n origin al, precum şi eficienţa fo lo sirii calcula­
Documentele vrem ii, pe baza tă ţii „Petroşani" „aveau nevoie gice unite „Titan, Nădrag, Că- roase cu aproxim ativ 40-50 la m ului, precum şi satisfacerea medicul circu m scripţie i sani­ o dovadă eliberată de procu­ toarelor în conducerea
cărora nc străduim sâ reconsti­ de piese de schimb şi m ateria­ lan“ din minele Teliue şi Ghe- sută mai redusă decll în anii nevoilor sociale şi democratice tare de la com ite tu l executiv ratura locală sau de m iliţie , prnccsctor dc producţie.
tuim starea industriei e xtra cti­ lele curente de Întreţinere in lnr care aparţineau Uzinelor de antenon. Producţia putea fi cu aşteptate cu atîta ardoare de al co n siliu lu i popular pe te ri­ din care să reiasă că s-a luat „D icţio n a ru l tehnic
ve din judeţul nostru, ne re­ procurarea cărora întîm pinau m ult mai mare. M ărirea capa­ masele largi populare. G uver­ to riu l căruia s-a produs naşte­ cunoştinţă despre deces. A ­ fraoecz-rom ân“ este o lu ­
latează că pe întreg anul J044 m ari d ific u ltă ţi". Societatea cită ţii dc producţie se putea nul lu i Sănătescu Insă, consti­ rea ce rtifica tu l de căsătorie al cesta se declară in termen de crare care conţine circa
)a exploatările societăţii ,,Pe­ „Lenea" argumentează că „s-ar face însă numai p rin tr-o „e x­ tu it în m ajoritatea sa din cle­ p ă rin ţilo r în original, declara­ 3 zile de la data decesulai. In 130 000 termeni ş tiin ţific i
troşani" (Petri)a, Aninoasa şi putea obţine o producţie m axi­ ploatare mal intensă a rezerve­ mente reacţionare, împiedica ţia p rivito a re la nume. (N u­ term enul de 3 zile se socoteş­ şi tehnici, precum şi ex­
Lupeni) s-au extras In total mă de cca. 270 000 tone anual, File din istoria lor cunoscute, sau prin deschi­ procesul de democratizare a ţă­ mai în cazul cînd p ă rin ţii au te şi ziua în care s a produs presii tclinico-ştim ţifico
1 951 7G4 tone de cărbune, iar dacă ar prim i In plus 350 m un­ deri de noi rezerve. In ambele rii, dovedindu-se a fi contra in ­ nume d ife rit sau cind aceştia decesul şi ziua în care S9 face franceze, însoţite dc ter­
meni sim ila ri in
la societatea „Lonca" 215 9G3 citori, din care 200 sâ fie m i­ anilor cazuri este necesară am plifica­ tereselor poporului. In aceste nu sin i căsătoriţi). Naşterea ţi­ declaraţia. Dacă decesul s-a română. lim ba
lone. neri, ajutori m ineri şl vagone­ rea in sta la ţiilo r de compresoa- condiţii, pe prim plan se im pu­ nui copil trebuie declarată la produs prin violenţă (crim ă,
In afară de aceste exploatări, tari. Pe de altă parte ne lip ­ re, extracţie, transport şi de nea cucerirea puterii politice, starea c iv ilă a lo culu i unde sinucidere, accident etc.) de­ C A M P IO N A TU L M ON­
mai era cunoscută mina de la sesc m ulte maşini şî instalaţii 1944-1945 preparare a m in ereu rilor" — se instaurarea unui guvern demo­ s-a produs în termen de 15 z.i- claraţia de deces se face tn D IA L DE FO TBAL
Tebea ce aparţinea de societa­ electrice din care deşi cele mai subliniază în dările de seamă cratic capabil să înriureze le. Declaraţia se poate face de IE M IN IN
tea „M ica " Brad, producînd m ulte au fost comandate de un ale societăţii „M ica ". redresarea economiei naţionale către părinţi, personalul m edi­ VICTOR COCA
cărbune în cantităţi m ult mai an sau mai m ult, nu ne-au so­ La minele statului din Săcă- şi democratizarea ţă rii Consec­ cal de la m aternitate sau casa secretarul Comitetului P rim ul campionat m on- ^
ni ici şi numai pentru nevoile sit mei pînă acum“ . fie r Hunedoara. Producţia de rim b o producţie m ărită puica vent în realizarea scopurilor de naştere unde s a produs executiv at Consiliului popular dîal fem inin dc fotbal se
interne ale uzinei electrice Gu- In anul 1944 la cele două minereu la exploatările Teliue fi realizată prin creşterea nu­ propuse, a năzuinţelor m u lţim ii naşterea, medicul, moaşa sau judeţean Hunedoara va disputa In vara accs- »
vabcirza Producţia de cărbune m ari societăţi carbonifere, „Pe­ şi G helar a fost în 1944 de m ărului de m uncitori. Societa­ asuprite, P artidul Comunist Ro­ alte persoane care au fost de MIRON MORARII tui an (dar nu Ia concu- ţ
a acestei exploatări pe anul troşani" şi „Lonea“ , lucrau 1G7 398 tone minereu, faţă de tea „Topliţa-M ăgura-C oncordia" mân, excrcitînd o influenţă tot fată la naştere Naşterea mai şeful serviciului de stare civilă renţă cu cam pionatul i
1944 a fost de 38 929 tone. To­ subteran 5 879 m ineri, iar la su­ producţia maximă de 234 000 to­ condiţiona această realizare de mai mare asupra maselor, s-a poate fi anunţată şi de către masculin), cu începere de
talul producţiei de cărbune a prafaţă, in afară de personalul ne ce se putea obţine in condi­ redeschiderea minei Crâciu- ridicat cu hotărire îm potriva rude sau vecini. In cazul cînd Io 6 iulie, în mai m ulte
judeţului pe anul 1944 a fost adm inistrativ, 5 (*>03 lucrători, ţiile punerii în funcţiune a fu- ncşli, de rezultatele cercetări­ duşm anilor ţă rii, chemînd ma­ naşterea nu a fost declarată tCO*n«UAIf IM PAO. • »«« oraşe italiene. Au fost
deci, de 2 206 650 tone. Compa­ total 11 482 de salariaţi, din ca­ niculnrulul pentru evacuarea lor din mina Troiţa, de com­ sele la 'lu p tă pentru înlăturarea de către părinţi, ce rtifica tu l de in vitate 8 echipe (între
rată această cantitate de cărbu­ re o mare parte fără califica­ sterilulu i (la “ Teliue) si înlă­ pletarea in sta la ţiilo r de p re lu­ naştere nu se eliberează în tru - care două sud-am crica-
ne iu producţia anului prece­ rea corespunzătoare. turarea altor greutăţi de ordin crare in două m ori cilindrice cu NICOLAE WARDEGGER ne): Danemarca, Ita lia ,
dent (1943), 2 790 648 tone devi­ Cît priveşte condiţiile de trai, tehnic provocate de război. bile şi de procurarea de reac­ arhivist principal Cehoslovacia. Brazilia,
la Filiala judeţeană
ne evidentă scăderea mare si fără a intra în amănunte, este Metalele neferoase constitu­ tiv i necesari Notaţiei. a Arhivelor statului Deva IN PAGINA II-A ; Franţa, U.R.S.S., A rg e n ti­
rapidă a producţiei Analiza va suficient să ne ream intim de iau o altă mare bogăţie a ju ­ La societatea „M ica " Brad, in na şi Anglia. Finala se
anii ’44-’45 „cu deosebire se deţului. In anii 1944-1945, pe anul 1945, num ărul m in erilor va disputa la 15 iu lie la
fi şi mai completă dacă mai ţ i­ Tor ¡no. Toate m eciurile
resimte lipsa dc grăsim i, cc lingă societatea „M ica“ niai e­ s-a ridicat la 4 124 la care se
nem seama de faptul că în condi­ au fost absente complet în rau cunoscute: exploatarea m i­ mai adăuga num ărul personalu­ ll,W |â O .V 2 a ) Deputaţi şi alegători în dialog de lucru vor avea toc în nocturnă.
ţii normale, cu numărul de inun- cursul anului curent (1944 nelor statului „Săcărim b" din lui tehnic şi ajutător, 36, re»-