Page 5 - Drumul_socialismului_1970_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V A !

SECVENŢE INTERNAŢIONALE
I
! PAGINA A IV*A Ş

I
m Evoluţia situaţiei politice din I
Ï
Italia
!
^ Rezultatele alegerilor din

Austria
5
^ Rhodesia a devenit republică

m Curier, Atlas
■K.
I
ANUL XXII. Nr. 4714 MARTI 3 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Punerea în funcţiune la fermen a obiecti­ La Exploatarea minieră Zlaşti a intrat în funcţiune,
cu 7 luni mai devreme faţă de dala planificată, o in ­ Preşedintele Consiliului de Stat,
stalaţie modernă de preparare a talcului. Aceasta are _► *
velor siderurgice reclamă consfrucforilor trei linii tehnologice alcătuite din utilaje care se remarcă
printr-un nivel tehnic deosebit. Procesul tehnologic este
in întregime automatizat, întreaga instalaţie urmind să m O LM CimtSCC, a primit
fie deservită doar de doi muncitori pe schimb.
Prin introrea in funcţiune o instalaţiei, producţia de
talc a I.M. Hunedoara va creşte anual cu 40 000 de
CAPACITATE DE ORGANIZARE, tone. Pe această cale se asigură valorificarea mai su­ pe membrii echipajului
perioară a acestei substanţe minerale extrasă din zăcă­
mintele de la Cerişor, Lelese şi Govâjdia. Talcul micro-
MOBILITATE Şl FORŢĂ PRO­ Instalaţie modernă de navei spaţiale „Apollo-12“

preparare a talcului Preşedintele C o n siliu lu i de cu, preşedintele Academ iei Re­ A la n Bean ord in u l „M e ritu l
DUCTIVĂ SPORITE România, R epublicii Socialiste p u b licii Socialiste România, cu tru realizarea program ului na­
Ş tiin ţific “ clasa I, co n fe rit pen­
Stat al
soţia.
N icolae Ceauşescu,
0 In p rim e le d o u a lu n i,
A fost de faţă ambasadorul
nizot care se produce aici se remarcă prin proprietăţi îm preună cu soţia, Elena S tolelor U n ile ale A m e ricii !a vei spaţiale ,.A pollo-12N. pen­
tru co n trib u ţia deosebita adu­
Ceauşescu. a p rim ii în d im i­
Deşi întreprinderea de con­ crările de extindere a lam ino­ peste 16 ta suta d in p la n u l calitative superioare al cărui grad de alb - principalul neaţa zile i de 2 m artie (a Pa­ Bucureşti, Leonard M eeker, cu să la e fo rtu l pe care ştiin ţa
strucţii siderurgice Hunedoara ru lu i de 800. Restanţele faţă a n u a l de c o n s tru c ţii-m o n ta j indicator de calitate - poate ajunge pînâ la B6-BB la latu l R epublicii pe astronauţii soţia. contem porană îl face in vede­
nu are de executat obiective de de grafic sînt m inore, Insă da­ sulă şi este destinat industriei farmaceutice, electroteh­ Charles Conrad. Richard C o r­ Cei trei astronauti şi so li­ rea c u c e ririi sp a ţiu lu i cosm ic.
m ari p ro po rţii, de m aterializat torită fap tu lui că nici 1q ora nice şi chimice. Fineţea de măcinare este cuprinsă in­ don şi A la n Dean, m em brii e- ile lor, — care au îm brăcat as­ Cei tre i astronauti au Inm t-
Inve stiţii spectaculoose, Ii re vi­ actuală nu dispunem de so lu ţii 0 Im p o rta n te o b ie c tiv e în tre 75 şi 5 microni. O parte însemnată din producţie va c h lp a ju lu i navei spaţiale ,.A- tăzi frum oasele costume popu­ nat preşedintelui C o n s iliu lu i
ne sarcina de a dura lucrări pentru executarea etatizată a avans fa ţă d e g ra fic e fi destinată exportului. pollo-12", şi pe so ţiile lor, ca­ lare rom âneşti p rim ite în dar de Stat o casetă In in te rio ru l
de im portanţă deosebită pen- lin iilo r C. F. din zonă şi de am­ In scopul de a se asigura noii instalaţii o cantitate re fac o v iz ită In (ara noastră. de la preşedintele C o n siliu lu i căreia se află dra pe lul rom â­
ru creşterea, diversificarea şi plasamente pentru execuţia fun­ sporită de materie primă, la mina Lelese s-a trecut la La p rim ire au luat parte Ion de Stat şi de ta solia sa — au nesc şi eşantioane de rocă Iu-
ridicarea nivelu lu i tehnic al da ţiilo r, există pericolul ca o- 0 Prin c o n c e p fii şi s o lu ţii experimentarea unei metode modeme de extracţie. Este G heorghe M aurer, cu soţia, fost în tim p in a ţi cu cord ia litate. nară. Pe casetă sînt gravate
producţiei de metal, pentru r i­ biectlvul să înregistreze In tlr- a va n sa te spre o în a ltă p ro ­ vorba de metoda descendentă cu surpare, care asigură Emil Bodnaraş, C ornelîu Mă- c u v in te le :
dicarea perform anţelor c a lita ti­ zieri. Se impune ca beneficia­ o creştere a productivităţii muncii în abataje cu peste nescu, m in istru l afacerilor ex­ La această solem nitate, pre­ „D ă ru it p o po rulu i R epublicii
ve ale oţelului şi lam inatelor. ru l să rezolve împreună cu d u c tiv ita te pe şan tiere . 100 Io sută. Tot la mina Lelese s-a realizat la suprafaţă terne, cu soţia. G heorghe Buz­ şedintele C o n siliu lu i de Stat S ocialiste România din partea
Avînd In vedere volum ul şi proiectantul In tr-u n termen - după concepţia specialiştilor din cadrul întreprinderii dugan, preşedintele C o nsiliu lui al R epublicii Socialiste Româ­ preşedintelui Richard N îxon.
foarte scurt această problemă nia, N icolae Ceauşescu, a în-
com plexitatea lu cră rilo r, pune­ miniere Hunedoara — o instalaţie de selecţionare me­ N ational al C ercetării Ş tiin ţi­ m înat a slro n a u tilo r Charles Acest drapel al n a ţiu n ii dum ­
rea obiectivelor In funcţiune la pentru a ne perm ite întocm irea canică a talcului. fice, cu soţia, M iro n N icoles- Conrad, Richard Gordon şi neavoastră a fost transportat
term enul şi la param etrii tch- unul grafic coordonator, foarte pe Lună şl înapoi de „A p o l-
nlco-economici sta b iliţi reclamă strîns de altfe l, pentru puneri­ 10-11“ , ia r aceste fragm ente
pe tot parcursul anului o or­ le In funcţiune. ale suprafeţei L u n ii au fost a-
ganizare perfectă, un ritm ac­ La Uzina „V ic to ria " Călan,
celerat de execuţie. In afară de executarea tun elu lui
de dezgheţ, la care ne lipseşte
Cum se prezintă stadiile fi­ documentaţia, celelalte obiecti­ (CONTlNlMOf «0 PAO. • « ol
zice actuale la confruntarea cu ve nu pun probleme deosebite. A n iv e rs a re a a 2 5 d e a n i d e la in s t a la r e a
prevederile din grafice ? In ce A tlt stadiile fizice ale caupere-
mod conducerea în tre p rin d e rii lor cit şi ale cuptoarelor de us­ Oraşul dc la poalele
acţionează pentru a asigura cat form e de c ilin d ri Înaintea­ Tim pei devine din nou,
m aterializarea in v e s tiţiilo r con­ ză conform g ra ficu lu i“ . pentru cîteva zile, o v e ri­
form prevederilor şi angaja­ Viorel Doda, inginer şef co­ tabilă c a p ita li a cîntccu-
mentelor luate în întrecere ? ordonator. „M area m ajoritate a g u v e rn u lu i d r. P e tru G ro z a lui. O plăcută tensiune, iz-
Am solicitat răspunsul la aces­ obiectivelor la care conduc lu ­ vorîtă din aşteptarea a-
te întrebări celor mai c o m i­ crările sînt In devans cu exe­ cclui moment in care
tente cadre din conducerea în­ cuţia faţă de grafic. Astfel, Ia posturile dc radio şi tele­
treprinderii. secţia de producţie a fa b ric ii de Dum inică, la Băcia, satul viziune vor lansa semna­
Gheorghe Lazâr, inginer şef natal al em inentului om p o li­
dolomită lucrările sînt In avans lu l binecunoscut al festi­
coordonator: „Personal răspund tic şl de stat, dr. Petru Groza.
cu o lună de zile. Avem prom i­ valului, ii stăpincşlc nu
de lucrările din zona uzinei au avut loc m anifestări con­ M a n ife s tă rile de la Băcia
siuni ca pînâ la 15 m artie să num ai pe concurenţii so­
cocsochimlce, furnalelor, fa b ri­ p rim im toate utilajele, ceea ce sacrate an iversării a 25 de ani s iţi din 26 de ţări, dar şi
cii de aglomerare, o ţe lâril şl de ne va uşura respectarea anga­ de la instaurarea p rim u lu i gu­ pc cei 120 de ziarişti ro­
ia Călan. Fuţă de condiţiile în jam entului nostru de a pune a­ vern dem ocrat dîn România. m âni şi străin i, repre­
care no-am- desfăşurat .acliyita? cest obiectiv în circu itu l econom I.a -festivităţi au luat p a ite Lp-- zentanţi ai unor m ari a­
tea In aceste două luni stadiile mic cu două luni înainte de te r­ varăşii Lazăr David, secretar genţii dc presă, cotidiene
fizice ale lu cră rilo r le consider menul planificat. S tadiile fiz i­ al C o m itetului judeţean H une­
in general bune ce realizate la ora actuulâ la doara al P.C.R., Sabin Botlclu, şi reviste dc specialitate.
dc
T c lc v m u n ilc din 22
Lu crările de la transportorul cuptoarele adinei de la lam ino­ vicepreşedinte al C om itetului ţă ri vor transm ite direct
de concentrate sînt in avans cu ru l blum ing 1300 sînt a tlt de exe cutiv al C o nsiliu lui popular
10 la sută faţă de prevederile avansate In cit ne vor perm ite judeţean, loan Sîrbu, şeful sec­
c(’ n grafic Cu toate d ific u ltă ­ punerea lor în funcţiune la 1 ţiei dc propagandă a C om itetu­
ţile ce le întim pinâm in execu­ ap rilie 1970 In loc de finele t r i­ lu i judeţean dc partid, V io re l Astă - seară,
ţie — fu n daţiile se execută m estrului III. De asemenea, ha­ Faur, prim -secretar al Com ite­
p rintre lin iile C.F. în exploa­ la nr. 2 din zona lam inoarelor tu lu i judeţean U.T.C.. Clemente
tare - punerea obiectivului în sîntem h o tă rîţi să o predăm In Constandln, preşedintele C om i­ la Braşov,
funcţiune la termen va fi rea­ acest an cu o lună mai devre­ te tu lu i judeţean pentru c u ltu ­
lizată. me. S ingurul obiectiv care în­ ră şi artă, Ilie A vram , inspec­ „CERBUL
La depozitul de cărbune de la registrează o în tirzie re de 20 to r general a l. Inspectoratului
cocserle, deşi lucrările se află de zile faţă de grafic este fa­ şcolar judeţean, M arla Creţu,
In grafic, respectarea termene­ brica de oxigen. Această în llr- vicepreşedinte al C o n siliu lu i DE AUR"
lor interm ediare de dare In ex­
judeţean al F ro n tu lu i U n ilă tii
ploatare este condiţionată de e­ A. MOLDOVAN Socialiste.
liberarea parţială a amplasa­ sau vor înregistra şi re­
m entelor ocupate momentan de A u venit, aici, la Băcia. pen­ transm ite d ife rite concer­
barăci. tru a com em ora îm plinire a a
rv.:..¿ ’. v ' w n w m 25 de ani de la ins'aurarea p ri­ te, totnlizînd circn 200 de
Cele mai d ific ile probleme In
m ului guvern dem ocratic ro ­ oro dc emisiune. Astfel,
execuţie le înregistrăm la lu ­ Agenţia „G am m a“ din
mân. pentru a evoca figura
Ilustră a dr. Petru Groza, oa­ Franţa va înregistra pc
peliculă tot ce arc mul
meni ai m uncii din Băcia si
lo ca lită ţile din ju r. sid eru rg iştl sem nificativ com petiţia
dc la Braşov, ¡nr URC-uI
din Hunedoara, m ineri din V a ­
Cronică In pagina a Ii-a: lea Jiu lu i, m uncitori şi teh ni­ va retransm ite gala lau­
re a ţilo r pc toate reţelele
„V ic to ria "
cieni de la Uzina
snlc.
Călan. de la U.M.M.R. Şim eria,
elevi şi pio n ie ri de la şcolile J u riu l concursului este
prezidat de scriito ru l Ion
din O răştie. Deva, Sim eria,
Prin decret al C o nsiliu lui de Continuarea Călan. Grigorcscu. vicepreşedin­
Stat al R epublicii Socialiste în tre g u l sat e cuprins de o te ai C om itetului dc Ra­
România, tovarăşul D um itru fie rb in te anim aţie. In rîn d u l dio şi Televiziune.
M osora a fost eliberat din func- p a rticip a n ţilo r la aceste em o­ Luni scara nu fost
|ia de m inistru al industriei relatării ţionante m anifestări se află co­ desemnaţi prin tragere
m aterialelor de construcţii, p ri­ la sorţi p rim ii 7 con­
legi de muncă şi luptă ai ma curenţi. Aceştia sînt :
mind alte însărcinări. Prin ace­ re lu i om de stat, vechi com ­
laşi decret. în această funcţie de la adunarea Pcrct (Spania), IWarilyn
paşa
P ow cll
(Anglia),
a fost num it tovarăşul Traian batanţi dîn cadrul F rontu lui Hristovn (Bulgaria), Julic
Ispas. Plugarilor, veterani ai luptei
Sagct (Frnnţn), Petra Pas­
De asemenea, prin decret al populară pentru cucerirea p u te rii şi în ­ cal (R F. a Germaniei),
C o nsiliu lui de Stat. tovarăşul făptuirea re vo lu ţie i populare D orin Anaslasiu (Româ­
A drian D im ilriu a fost eliberat,
in România. nia) şi Fcrnando Dnrnnso
la cerere, din funcţia de m inis­ (Portugalia).
tru al ju s tiţie i. In această func- din Băcia Reportaj realizat de :
lic a fost num it tovarăşul Teo­ T. ISTRATE T. MATEESCU
dor V asiliu. C. ARMEANU Aspect de la deschiderea manifestărilor comemorative. Foto : V. ONOIU T. CATINCESCU
Din iniţîotîvo Comitetului ju- P rln tr-o hotârlre a C onsiliu­
deţeon U.T.C., duminică o ovut Masă rotundă: [ducaţia lu i de M in iştri, s-a aprobat, cu HOTÂRÎREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI
loc, la Devo, o masă rotundă începere de la 1 m artie 1970,
experimentarea noului sistem
pe tema : „Educaţia politico-
de salarizare şl m ajorarea sala­ f
ideologică o elevilor — dezide­
riilo r personalului de conduce­
rat major al educaţiei comu-
rîste". Au participat secretari politico-ideologică a elevilor- re şl din aparatul propriu al co­ privind experimentarea noului sistem de
şi şefi de sectoare oi Comitetu­ m itetelor executive ale consili­
lui judeţean U.T.C., membri ai ilo r populare, al celui din o r­
biroului Consiliului judeţean pen­ ganele locale de specialitate,
tru munca in rindul elevilor, d i­ ale adm inistraţiei de stat şl al salarizare şi majorarea salariilor personalului
rectori de licee, cadre didactice, deziderat major unor u n itâ ti din subordlnea a­
cestora.
elevi.
P o triv it prevederilor hotârt-
Printre problemele abordate rll, salariile acestui personal se consiliilor popnlare şi instituţiilor subordonate
in codrul ocestei mese rotun­ majorează In medie cu 9,9 la
de, consemnăm ; modul de rea­ al educaţiei comuniste“ sulă, împreună cu m ajorarea
lizare a inform ării politice o e­ salariilo r jn lci, care a avut loc ţii la care se adaugă sporul de ne, In loc de două n ive lu ri de sa­ înfăptuirea program ului trasat Salarizarea personalului din
levilor, in scopul înţelegerii po­ In anul 1967, se asigură pe an­ vechime cuvenit pentru a ctivi­ larizare cum existau pînâ acum. de cel de-al X -lea Congres al acest domeniu se face Ia fel ca
liticii partidului şi statului nos­ ne politice (Crişon Dorin, Eleno secretar ol Comitetului ju ­ samblu o creştere medie de 11,1 ta te a neîntreruptă In aceeaşi u­ Aplicarea noului sistem de P artid ului Comunist Român, de şi în celelalte ram uri, adică pe
tru (Petru Ardeu) ; participarea Drozd, loon Teiu) ; contribuţia deţean U. T. C.. care a ară­ la sută. De această m ajorare nitate, precum şi prem ii anuale. sQiorizare şi m ajorarea salari­ dezvoltare a economiei şi cu l­ fu n cţii cu gradaţii la care sc a­
directă, afectiva a elevilor Io organizaţiei U.T.C. în organiza­ tat co în funcţie de cerinţele beneficiază cca 63 000 salariaţi, Pentru întărirea răspunderii ilo r vor constitui pentru oces- tu rii, de adtncire a democra­ daugă sporul pentru vechime
procesul de educaţie ideologică rea activităţilor politico-ideolo- vieţii tinerilor, cit şi de im pera­ ale căror ve n itu ri anuale cresc personale In realizarea integra­ le categorii de personal, un nou ţiei socialiste, de perfecţionare neîntreruptă In aceeaşi unitate,
şi politică (Viorel Jîonu) ; preo­ gîce in şcoolă (Gheorghe Săco- tivele majore ole muncii de for­ cu aproxim ativ 120 m ilioane lei. lă a sarcinilor, ce revin unită­ şi puternic factor m obilizator a întreg ii vie ţi sociale şi de precum şi g ra tific a ţii anuale
cupări actuale pentru folosirea luş) : nivelul acţiunilor de pre­ mare m ultilaterală a personali­ Noua salarizare a acestor ca­ ţii şi fiecărui salariat în parte, în întărirea răspunderii şl spo­ stal. Salarizarea an tre n o rilo r sc face,
unor forme şi m odalităţi noi de gătire politică a eleviior (Ion tăţii umane, sarcinile tot mai tegorii de personal are la bază hotărlrea stabileşte ca acorda­ rirea eficienţei m uncii In rezol­ ★ In raport cu pregătirea profe­
pregătire politică a tinerilor (O c­ Somoilescu). complexe ole organizaţiilor U.T.C. p rin cip iile aprobate pentru ce­ rea sa la riilo r tarifare să se facă varea operativă a sarcinilor Tot cu începere de la 1 m ar­ sională, pc 4 categorii stabilite
tavian Mirişteanu) ; formarea Io loon Raţiu, secretar ol Comi­ impun cu necesitate acută des­ lelalte ram uri ale economici In raport direct cu modul de în­ ce-1 revin, pentru mai buna tie 1970 C onsiliul de M in iş tri a în regulam entul de clasificare
elevi a unor convingeri morxist- tetului judeţean U T C.. preşe­ făşurarea cu promptitudine şi nâţionfife, adaptate specificului deplinire a acestor surcini. gospodărire a judeţelor, m uni­ aprobat experimentarea noului al a n tre no rilo r elaborat dc
leniniste (llie Cuibac) ; gradul dintele Consiliului pentru munca eficienţă o activităţii politico- a ctivită ţilo r respective. Ţinînd seama de a trib u ţiile cip iilo r, oraşelor şi comunelor, sistem de salarizare şi m ajora­ C onsiliul naţional pentru edu­
de înţelegere de cât e elevi a in rîndul elevilor, a făcut apre­ ideologice in toote organizaţiile. Prin Introducerea noului sis­ sporite care revin organelor lo­ pentru soluţionarea cu mai rea sa la riilo r personalului din caţie fizică şi sport.
noţiunilor şi termenilor social* tem de salarizare s-a asigurat cale ale p u terii şi adm inistra­ m ultă solicitudine a cerinţelor sectorul cducu|ici fizice şi spor­ Introducerea noului sistem de
cieri asupra eficienţei şi modu­ Plenara CC . al P.C.R. din no- oam enilor m uncii, pentru asi­
politici (Nicolae Beneo, loan lui de desfăşurore o procesului iembrie-decembrie 1967 şi plena­ o m ai bună corelare a salariilo r ţiei de stat din toate judeţele gurarea îm bun ătăţirii continue tului. salarizare şi m ajorurea salari­
Teiu) ; accesibilitatea noţiunilor lu cră to rilo r din aparatul pro­ ţă rii în legătură cu dezvol­ a co n d iţiilo r de viaţă m ateria­ Conform prevederilor holărî- ilo r va constitui pentru întregul
politice (Octavian Bogdan) ; co­ de educaţie politico-ideologică ra C C al U T.C din octombrie priu al com itetelor executive tarea economică şi social-cultu- le şi culturale ale întreg ii popu­ rii salariile personalului de personal 1 din acest sector un
ordonarea’ procesului de educa­ o elevilor şi a relevat totodată 1969 ou stabilit precis codrul de ale con siliilo r populare şl din ralâ a acestora, în holărîre s-a laţii. Ele vor contribui la spo­ conducere şi de specialitate din puternic stim ulent In dezvolta­
ţie politică cu gradul de pre­ importanţo studiului ideologic in desfăşurare a muncii de pregâ- in s titu ţiile locale ale adm inis­ prevăzut un singur nivel de sa­ rirea in iţia tiv e i organelor lo­ unităţile dc educaţie fizică şi rea şi îm bunătăţirea a c tiv ită ţii
gătire o elevilor (Augustin Ţîn- tra ţie i de stat, cu fun cţiile si­ sport se majorează în medie cu de cultură fizică şi sport din
periooda actuală. tire politico o tineretului şi sar- | larizare şi pentru personalul de cale ale puterii şi ale adm inis­
dău) ; despre cluburile cu pro­ m ilare din alte ram uri ale e- conducere din aparului propriu tra ţie i de stat, la creşterea ro­ 11.9 la sută. Salariile antreno­ ţara noastră.
fil politic şi dezbateri teoretice, In încheiere o luot cuvintul to- cinile ce revin tuturor factorilor j conomte! Încadrarea personalu­ rilo r se majorează în medie cu
enciclopedii, dicţionare şi codro- vorâşul Viorel Faur, prim- educativi. lu i se face pe fu n cţii cu grada­ al consiliilor populare judeţe­ lu lu i Im portant ce le revine în 17,8 la sută. (Agerpres)