Page 4 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 4
4 ORUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4713 « DUMINICĂ 1 MARTIE 1970
V izita astronauţiior
am ericani la Bucureşti Sesiunea Consiliu I (
lui Ministerial al J
Slm bfita dupâ-amiază, aslro- nizării, penlru a se evita une J
nautil am ericani Charles Con le Inconveniente, ca de pildă,
(VAMAti. DIN FAQ .1)
rad, Richard G ordon şi A lan cantitatea loarte mare de praf Organizaţiei
Bean s-au în tiln it în sala mică lunar s tîrn il la aselenizare. (
a P alatului R epublicii Socia La rîn d u l său, A lan Bean a
Deşi vizita noastră în |aio Unităţii Africane \
dv. este scurtă — a spus vo r liste România cu oameni de precizat că praful lunar ar pu \ NAVA COMERCIALA ţ
b ito ru l — sperăm să cunoaş ştiinţă, cu zia rişti din presa tea constitui o problem ă seri
tem cit mai m ulţi oameni si centrală, de Ia R adiotclevi- oasa, prin pătrunderea sa în ADDIS ABEBA 28 (A qcr- ( CU PROPULSIE
în cadrul în tîln irilo r cu oame ziune si corespondenţi ai pre dife rite puncte ale echipam en pres). — In cadrul lu c ră rilo r ^ NUCLEARA I
nii de ştiintâ să îm părtăşim din sei străine. tulu i. De aceea, am p ro p u i si de-sim bâtă ale sesiunii Consi
experienţa pe care am acum ula Preşedintele Academ iei Re s-au luat măsuri do m odificare liu lu i M in iste ria l al O. U. A., y „O tlo Hohn", primo no
i-o în tim pul zborului nostru. pu blicii Socialiste România, a a echipam entului pentru zbo deschisă v in e ri în capitala E- \ vo conerciolo cu propul
cad. M iron N'ieoleseu, a salu-
După cerem onialul p rim irii, ru rile urm ătoare, a m enţionai lio p ic i. secrclarul general al sie nudeorâ constiuito în
cei trei cosm onauţi am ericani la l pe astronaut) şi i-a pre el. Am observat că o excursie O rganizaţiei U n ită ţii Africane, \ turopo occidentala, o
iau loc în tr-o maşină deschisă, zentat p a rticip anţilor. a lunară de patru ore nu esle D iallo T e lli, a prezentat un \ fost declorato „epio pen
în liln irii
In deschiderea
escortată de m otociclişti, în- excesiv de obositoare. Insă ni amplu raport asupra situaţiei tru novigoţie in lorgul mo
fost prezentat un film în cu S
dreptîndu-se spre Capitală. lo ri cu im agini din tim pul zbo s-a făcut dc mai m ulte ori sete ţâ rilo r co n tin e n tu lu i negru. rii", după o perioadă de
De-a lungul traseului se aflau ru lu i lo r spre Lună, al asele in acest tim p. De aceea, s-a R efcrindu-sc la problem ele \ încercări de patru supta-
numeroşi cclăteni ve n iţi să nizării şi al a c tiv ită ţii pe su Si luat măsura adăugării unei ţă rilo r aflate încă sub dom i Í mini in Oceonul Atlantic.
salute pe cei care în noiem prafaţa selenară. întoarcerii pe m ici p ro vizii suplim entare de naţia colonială, D iallo T c tli a Novo. constiuito în RT.
brie 19G9 au înscris o pagină Pămînl şi recuperării capsulei apă pentru costumele echipa recom andai o „acţiune u n ilă " o German ei, va li folo
glorioasă in marea epopee a spaţiale în Oceanul Pacific. ju lu i „A p o llo -13” . A ni propus, la nivel naţional, regional si i sită. intr-o primo etapă, *
pătrunderii om ului în spaţiul de asemenea adăugirea unei continental, penlru eliberarea pentru (ronsportarea m i y
cosmic. Film ul a fost com enlat de cei unelte penlru săpal şanţuri, râ te rito riilo r alncano din sudul nereului de fie» intre por
trei aslronauţi şi a s tîrn il vin i
Pe străzile Capitalei, astro- inters al p a rticip anţilor. ie să pătrundă mai uşor suit con tine ntului. El s-a referit, în s turile di:i noiciul Scondi- \
nautii am ericani sin t în tim p i- In continuare oaspeţii au s tra lu n le rlc praf de pe supra acest sens. la Rhodesia. Repu naviei şi ce Io vesf-germo-
nati o i aceeaşi căldură. ca răspuns în tre b ă rilo r puse. In faţa lunară. In generat am fost Sub ouspiciile Ministerului Inform aţiilor şi Turismului dîn Spania, in sola Congteselor din blica Sud-AIncană. Nam ibia \ ne.
semn al p re ţu irii pe care po Statele Unite, a spus. printre ( ¡1 se poale de m u lţu m iţi at:t M adrid s-a deschis expoziţia romonesco de topiseiie. la deschidere ou luat parte persona (te rito riu l A fric ii de sud-vcs». \ V
porul nostru o acordă faptelor al lele. Charles Conrad, progra de costum, cit Si de echipa- in corp orat în prezent, in mod \ VULCANUL ETNA ERUPE
curajoase, închinate progresu mul spaţial şi-a cîsliqat un Ioc meni. şi sin i convins că se poe fităţi spcnioic şi reprezentanţi ai Ambasadei R.S. România la M adrid. abuziv, dc către a u to rită ţile d.’ \
lu i ştiinteî, al în tre g ii om eniri te sta si activa pe suprafaţa In foto : Aspect din expoziţie după festivitatea de deschidere. la P reloria în te rito riu l R.S.A.), \ De zece zile erupe con \
dornice de pace binem eritat prin faptul că cl lunară mai m ult de 5 ore. coloniile portugheze Angola, \ tinuu noul croter format \
la form area
unei
ro n trib u ie
Im ediat după sos'rc. astro- tehnologii necesare nu numai Nu cred ră OŞ putea spune M ozam bic şi Guineea Bissan, pe versontul răsăritean ol
n a u tii am ericani au început v i Statelor Unite, ci si lu m ii în- că am rr/o ţv a l aproape in în precum şi Sahara spaniolă şi \ vulcoiiului Etno. din insu \
zita In Capitală. Prima „esca Ireqi. Dacă am menţiona nu tregim e problem ele unei căi 1 co lo n iile franceze D jib o u ti (So \ le Sicilia, De Io o înălţime
lă* a echipajului .,/\do11o- 12* a m GUATEMALA VIETNAM Succesele m alia franceză) Şi Insulele Co
mai sa te liţii de lelecom nnu a[ii lo rii Pămînl — Lună— Pămînl - \ rle aproximativ 3 100 me
fost la Palatul p io n ie rilo r din şi m eteorologi ar Ii s u liu irn l a spus Richard Gordon. FvN- more. tri se scurg două riuri de
Dealul C olroccm lor. La in tra
să fnlelcqem ce b e n e fin i pu lă. de pildă, anum ite perturba, forţelor ratriotice El a insistat însă asupra ne \ lavă.
rea în palat, tem erarii c u c e ri tem obţine de pe arum de pe tii gra vitaţio nale in ju ru l A le g e r i g e n e r a le cesităţii analizării căilor şi s Oomenii de ştiinţă de \
HANOI 26 (AgeipreiJ. - In pc-
to ri ai Selenei sînt la lu la tl do urma program ului spaţial. Lunii, pe care încă nu tiodo 4—11 lebrjorie O-C., unită m ijloacelor de extindere a ţi !a Institutul de vukonolo- S
V irg iliu Kadulian, preşedintele le (unoaşlem in trUaliiate. ţile F.N.J. din orovmcio Quang nui aju to r efectiv acordai po s cue din Colonia foc ob
C o n siliu lu i N ational al Orqa Sîntein angajat' in p re /rn l Dacă ne aflăm in ju ru l ş i fe n s in n e de (Vietnamul de lud) ou icos poarelor africane exploatate servaţii în continuu osu \
din luplă 160 de loldaţi inamici,
r.lzatiel p io n ie rilo r. Un grup într-un program de Iranspnr- Lunii pe o tra ie rio rie a ou diilrui Iţei lioniportoorc blin încă de co lo n ia lişti. T e lli a a \ pro noului crater. \
de pio n ie ri oferă nslronauţîlor lu ri spaţiale a cărui punere la p ro xim a tiv ecuatorială, traic-c ( IU D AD DE G U A TE M A C tU D AD DE G U A T E M A date )■ eu deborit un ov on, a o- r vizat cu acest p rile j ţările \
punct va dura cel puţin trei
însemnele caracteristice orqa- ani. Aceasta nr. va da posibi toria se m od ilu ă. e perturbată LA 28 (Agcrpres). — Dumi- LA 28 (Aqerpres). A g e n ţiile nuniot ogenţio de p>eiâ „Elibe membre ale N.A.T.O , care con \ MIŞCĂRILE SEISMICE \
nizatiei lor — Insigna si flam u litatea să plasăm pe orbită si nu înţelegem ce provoacă a ni(ă. în Guatemala au loc de presă anunţă că organi rarea’ . trib u ie la întărire a p o tenţia lu \
In tegiunea dm nordul zopilo
ra purpurie. După ce eleva nave la un cost de 10 ori mai ceastă m odificare. alegeri generale, evenim enl zaţia „F orţele armate rebe te! provinciale Quy Nhon, tortele lui economic, financiar şi m i \ DIN JURUL s
C ristfnâ C iobolaru. de la L i mic dccît re l prezent den. u i Tn re priveşte viaţa pe b o l precedai dc o campanie e- le" a adresat o scrisoare patriotice au neulraliicl in oce- lita r al R.S.A. Rhodesiei şi \ ORAŞULUI NAPOLI
ceul nr. 30. rosteşte în lim b ile alte euvlnle, vom transform a dul navei noaslrc, pol să vă loctorală marcată p rin lr-o preşedintelui rep ub licii, m i «o>i penoodâ 120 de inamio yi Portugaliei, încu ra jînd u-le ast
vehicule militare,
ou distrui 17
română şi engleză mesajul de seric de acţiuni teroriste ce n istru lu i de in lern e Şi şefu fel să-şi m enţină dom inaţia în \ Autorităţile locole din
program ul spaţial într-un pro spun că am avut con diţii foar preciicoxâ aceeoji agenţie.
salut al p io n ie rilo r m u n icip iu au creai o alm osferă dc lu i p o liţie i, în care pune o A frica. i staţiunea balneară ita s
gram rentabil din punct de ve le bune. am avut o mîncore
lu i Bucureşti, oaspeţii sint in dere economic. Vom avea asi- excelentă nc-am pu iu ţ odihni tensiune. Arm ata a luai mă scrie de co n d iţii pentru e- liano Poziuoli (situolo în
v ita ţi să viziteze citeva din fel posibilitatea să ajungem m şi din rin d în cînd i u -am pu suri severe de precauţie liboraree m in istru lu i aface apropiere de Nopoli) ou
cercurile practice care fu n cţio uşurinţă pe orbita terestru.1 r et-a lu l rb ia r spăla şi bărbieri. penlru a evita declanşarea rilo r externe al Gualeina- hotă r Ît vineri să închidă i
nează în incinta palatului. re ne va perm ite in rele din a noi acte de violenţă ase lei, A lb c rlo Kuenles M oher. Deschiderea Tîrguluî o şcoală, un spital şî o
Ansam blul a rtistic „Româna- urmă să populăm poate si Lu 1 ii încheierea în liln irii. co mănătoare atentatului sâvir- care a fost răp it v in e ri noap- y biserică dolorită om plifi-
şui*, al palatului pio n ie rilo r, na, dacă vrem. Costul acestui m andantul navei „A p o llo -i:r . sil zilele trecute la Ciudad ica. A u to rii scrisorii condi international de la Leipzig c «vii mişcărilor seismice \
prezintă apoi oaspeţilor un program esle a lît de redus, in- Charles Conrad. a spus : Îna de Guatemala, unde au fost ţionează eliberarea m in istru * c'in zono respectivă. Deşi
reuşit program de cîntece şi <11 ne va perm ite să transpor inte de a veni a iu eram con ucise trei persoane, in clu lui de externe In schim LE1PZIG 28. — Corespon o creştere cu 15 Ia sută faţă de în această regiune mişcă \
dansuri populare româneşti. tăm orice pe Lună inclusiv1 a vinşi că vom fi p rim iţi priete- siv un candidat pentru con bul unui lider al lor, dentul Aqerpres, Şt. Dcju. 1968. * rile de pămînt constituie \
In încheierea v ir il ci. astro- pă de băut. V o rb ito ru l a men nrşlc, ştiind că ţara dv m ani gres al P artidului re v o lu ţio G iron C alvillo, care a fost transm ite : In seara zilei dc 28 y un fenomen oarecum o-
Produsele rom âneşti prezen
n autii Conrad. Cordon şi Bean ţionat în continuare alt p ro festă un interes deosebit prn nar de quvornăm int Un nou arestat la 25 februarie februarie, la Opera dc stat din tate de Cam»ra de com erţ sînt \ bişnuît — ullim o dotînd \
au p rim it cea mai înaltă dis gram. unul din cele mai in te Iru cercetările spaţiale. Foto de către un p o liţist c iv il. In Leipziq a avut loc, in prezen a n 1959 - de data oceos- \
sim acest p rile j pentru a vă
tin cţie a C o nsiliu lui N ational resante, pe cale de a li pus m ulţum i încă o dală prnîvu element de natură să agra cazul In care a u to rită ţile gu ta a numeroase delegaţii străi expuse pe branşe pe o sup ra \ 10 ele ou luot mori pro y
al O rganizaţiei p io n ie rilo r — ta punct, acela prin care un veze almosferă rlc 1 cnsian9 vernam entale nu vor satis ne. p rin tre rare si cea a Repu faţă totală de peste I 200 mp. ţ porţii, nivelul solului eres
M edalia „C u te ză to rii" — ce se sistem de nave autom oln şi sa calda ospii.aliia 'r şi penlru mo a in te rve n it vin eri noaplea, face acesle cereri se su b li b lic ii Socialiste România, con Printre exponate se numără cmcl cu 70 de centimetri \
conferă pentru acle de Înaltă te liţi cu echipaj uman va pu dul exirem d r prirbm ese în ca t ind a fost răpit m in istrul niază în scrisoare m in istru l dusă de tovarăşul M ilia i Ma- produse ale industriei con in ultimele >opte luni. \
bravură. tea inform a orice tară din re am losl prim iţi. de externe Fuenles M oher. de externe, Fuentes M oher, rinescu, vicepreşedinte al Con structoare de maşini ale in Mişcările seismice ou pro \
va fi executat.
In continuare astronautil a lum e dacă, de pildă, recoltele | Agcrpres) s iliu lu i de M in iş tri actul fes dustriei electrotehnice, sid e ru r vocat crăpături rn zidurile
sint prom iţătoare, dacă există gice, u tila je pciroliere, trac moi multor edificii, popu-
m ericani au vizita i In stitu tu l tiv a! deschiderii ediţie i de toare şi o boqatâ gamă de ma \
politehnic, unde au fost salu nevoie de îngrăşăm inte, de prim ăvară a T îrq u lu i in te rna şini agricole, obiecte de uz cas I loţio din locuinţele aflate i
căpităniei
In op'opiereo
taţi cu căldură de prof. dr. d o apă. ţional. C e rh ird Schurcr vic e I portului şi biiourilor por- s
cent Gcorqe Bârănescu. mem Deşi cunoştinţele noastre W ladyslaw Gonim ka. prim - naţionalizarea a 14 bănc! preşedinte ol C o nsiliu lui de nic. produse ale industriei a li
Aşa - CURIER
bru corespondent al Academ ici, cresc in proqrpşie geometrică, secretar al C o m itetului Cen străine. Aceste bănci dispu- M in iş tri al R.D.G., a eviden m entare etc. Pentru prim a I tuore fiind evacuată. \
rectorul in stitu tu lu i, şi de Ni cam în acelaşi mod rrp ş ir şi Irul al P artidului M uncitoresc nind de un capitol dc 500 nu ţiat în ru vin ta re a sa inaugu oară a fost expus la un lîrg Pozzuok celebru prîn \
«.olae Irim ie. preşedintele U coslul a( esior programe- l'n it Polonez, a p rim ii vin e ri lioanc rupii. au fost naţiona rală avîntu) în re g işlra l de co geyserele sale de sulf era
n iun ii A so cia ţiilo r studenţeşti că Statele U nite au atins o l i pe m in istrul afacerilor e x te r lizate la 19 iu lie anul Irecub in ternaţional p re ven itorul de incă în tim pu1 romanilor I
sa ţ
din C entrul un ive rsita r Bucu m ită în acest domeniu şi sint ne al U.R S.S., A ndrei Gto- Proiectul de lege in iţia t rh m erţul exte rio r al R D. G erm a erupţie cu o caoacifafc pînă la t un centru de cură terma
reşti. S tudenţii îi primesc cu convins — aceasta este păre m iko. care a lăcut o scurtă guvern a fosl aprobai de c*5 ne. care. în anul I9G9. a marcar 700 atmnşfere. lă. Acum populaţia
îndelunqi aplauze. In holul ma rea mea personală — că va li Film ul ,Z ” a obţinut escală in ca o ita h Poloniei, Ire parlanicnl \ este de 70 000 de locui \
re al noii con stru cţii a In s titu binevenită participarea altor prem iul „Joseph B crslyn ’1 venind de la Berlin în drum N aţionalizarea celor 14 \ tori. Specialiştii urmăresc l
tu lu i rectorul prezintă astm - ţări la cercetarea spaţială. Nu prin iru ccl mo» bun film spre patrie. Au fost exam í bănci, declara prem ierul In- \ zi şi noapte evoluţia fe
na utilor machota ansam blului numai Slatele Unite dispun de străin al anului. Rcgizo- nale problem e ale siluotm i Notii externă nomenului core foce co
de clă diri cc alcătuiesc im pu o tehnologic spaţială; mai sînt ru! film u lu i, Costa Ora- ! in iei naţionale ac'uale îndeo riira Gandhi, este în d re p ta i solul oraşului să „respi
nătorul ed ificiu universitar, şi alte ţări care. în d ile n le do vas. a cişliga l prem iul j sebi problem e ale în tă ririi spre lim itarea in flue nţei mo re" şî ou plosot în dife ri
ve rita b il avanpost al învălă- menii de specializare, dispun penlru tea mai bună re- i secu rităţii europene. n o p o lu rilo r indiene si dez te locuri, pe mol şi chior
rrin tu lu i tehnic superior din de o tehnoloqie pe care o pol gie, iar actorul Yves Publicitate oe fundul morii, aparote
pune la îndem îna acestui p ro * 0 $ voltarea continuă a econo
tara noastră. M ontând, care deţine ro- ] \ «ie control.
gram comun pentru realizarea m iei naţionale îndeosebi a \
A stro n a u ţii Iau ano! parle îa Iul pnnc pal în acest j F.a Paris $l-a început lu c ră ru
0 in tîln ire cu studenţii bucu- scopurilor despre care am vo r film . a losl declarai cel ! rile sem inarul in te rna ţiona l sectorului c’e stat. DOVADA EMOŢIONANTA \
reşteni. cărora le-an răspuns bit. mai bun aclor al anului, i orc'dni.ral de M işcarea tin e şi concurenţă \ A SENTIMENTULUI di
la numeroasele întreb ări p ri In legătură eu p ro tc rlia îm F ilm ul „O h re război j re lu lu i com unist din Fr.mţa, s MATERN \
potriva m irro m e lfro n tilo r, drugul a obţinui'' pro
vind perform antele navei care ru concursul Federaţiei M o n I Situaţia socială din \
.ţcdmlelui
,,l<0 Hcn-ey Oiwold nu este Implica, i>» uVwi-„,.,.j
i-a purtat în expediţia lo r se Charles Conrad a arătat ră m iul peniru cel mai bun diale a T in e re lu lu i D-'mo- i Marea B ritanic a cnnos- John Kann^dy. Sintcm m pcsoiiu numoloi celei *'nova»i. j-au 1»oi s Rnsino M orinelli din s
lenară. ia costume s-au folosit H stra film sLî-iin vo rb it in Hm- j n a ', pe tema ..Aclualil-Vea î c ili dir. nou, vin e ri, m o mai multe iâcu>i'’. Accuea ou ioii cuvintele roiula a« piacu'oiul lo q u ilo f'tolio), a oferit
tu ri de m aterial plaslic exlrem ba engleză. oiilrictua! Jini bariiion, cu Irci om m uimo, cu'.mve corc ou dc- \
Sim bălă după-aniiază, în timp de uşor, m aterial care a ser le ninism ului în lupta tin e re : mente de încordare, ca <lon}oi o vie rcoc(ic h j.U.A ;i ou ooi na^teie unui proces in s recent o dovadă em oţio \
ce aslronautii am ericani par vii. şi la crearea ţinui spaţiu tu lu i si stud enţilor con'ra j urm are a in tră rii în gre- loa>M regula me.iii să oucu la eiucidorua unuia ăin ceie moi sen nantă o nobilului senti- \
ticipau la o conferinţă de pre între zona presurizată şi su iinper ialism ului. pentru de : vă a altor contingente de zaţional e c'.osmoie politice dm isiorio s.VJ A. \ m ei'1 moivrn. Observînd
Pino ia uimo, insă, uctuulenie, ţi moi oics uhima paria o
să. so ţiile lor — Jane ( nnrad. prafaţa exterioara a m odulului S crrcla rtil genera! al O V I), m ocraţie şi socialism “ . La : m uncitor: de la Uzinele procesului, ou demonsirot co lolul nu o losl docil o msce.iore. mnd \ cit de mul; şuieră fiul său \
Barbara Gordon şi Suc lluan — lunar. In re priveşie m odulul IJ Thanl. l-a convrxat pe în d'-zbAlr-rf p a rlT ip l M dele | de aulom obile D intre a pc rincJ, u;ortorii citeţi de Gomson |i-ou rclruclat dci»oi ln;e cu Corlo. m vifstă de 28 d * s
s-au în tiln il la Athcneu Pala- de comandă scutul fnrm ic este sărcinatul m i afaceri al Iraku gaţii slrñíne. Pin partea C'o- I ceslea. cea mai afectată dat io ivcaio mouul in core accslo le ooţinuic Pcnlm Go.nson in- \ cni, din oricine unei boli Í
1 e cu reprezentante ab* C onsi suficient penlru proie« tu* îm- lu i la N o ţiu n ile Umile penlru m ile iu ltn C'eniral al U.T.C. | este -oeielalea „B rifish chcierco procesului de Io New Oricans o insemnol dcrvoiu rco in s de or'u, eo şi-o socrifi
liu lu i N ational al Fem eilor şi a protesta oficial îm potriva din România pariîcipă G h ? o f [ Leyla nd‘\ undo greva de tenţiei cu co«e a declan;ot scandalul: pubhcila.c cu orie» preţ y
p n iriva nucrom eteoi itilo r. iov Numele lui ia (ie pc looie pognnic dc zio» pe genericul emisiu cot O'Oprio 'io tă pentru
cu zia rislc din Capitală. d ifu zării de că'ro presa şi r* iilio Pi isăearn p«-im-spcrr*tăr i rlansală de electricie ni nilor de leicvjziune, m progianiele posturilor dc radm ele. Penlru \ y
structura m odulului de s e rv i aceasta, Gnrxton a locul „valuri” dc dedaroţii, uncie moi senzo- s m sănăiosico lui Corlo
Iutr-o alm osferă de cordia ciu e îndeajuns de solidă, f i dioul de la Ucgdad a unei al C om itetului judeţean U.T.C : şi a lţi specialişti, a pro- ţlonole de-.ii altele Sim ulird un occident, Ru-
lita te a avut loc o discuţie ind melabcă. penlru a apăra de claralii o ln h u ile m in istru laşi i vocal întreruperea aii- Oe mai multe ori t-a pus întrebarea : Cine (¡na»(eu:â aceosiâ s sino \-o oruncot de Io \
p rivin d aspecle ale v ie ţii de in te rio ru l acesluia. N iri eu. lui irakian de inlerne p o tri ♦ O * i roentărîi benzilor rulante coilisiloarc campanie o procurorului Gamson 7 Coci trebuie să o bolcor.ul locumfei sole \
fam ilie, interesul cu r are a fost. nici al li aslronauţi care au a vit căreia U Thanl. or fi cerut I cu curent şi piese, be a- rmniim că zecile de articole publicute in presa americană, emisiu In p-eolac il no hotărîsn \
nile de televinune ţi celelalte mijloace de pubncilaie au costat
urm ărită expediţia selenară a vut a ctivită ţi cxlra veh ir udare rctraqerea trupelor irakiene Cancelarul R.F a Germa î semeuea. !a Uz.inele sume de ordinul tecilor 1e mii de dolari. Răspunsul o venit cu- s pe bo/ă dn testament, cj
soţilor lor. în tim pul program elor ..Ge din Iordania. Un pu rtă tor :te niei. W illv Brandl. va pleca j „V a u x h a t” a fost între- rînd, o dală cu deschiderea de câlre Clcy Show a unei ac(iun' ociii' săi să fîe folosiţi io y
împotriva Icii Gornson ţi o oilor persoane din New Orlcani, core
Seara, aslronautii am ericani nuni" Si ,,Apo|)o" nu au losl cuvînt al O.N U n declarai luni în lr-o vizită oficiala de | rupt. ’ ucrul ca urm are a ou format grupul „Adcvâ* ţi consecinţe- ţi care au (maniat an \ s ooerotio de uonsplontore y
au asistai la m eciul de hochei vreodată lo v i|i de un m lcro- că U Thant .nu a adresă! ru i- 1 roi zile la Londra. FI va ră* j grevei m u n cito rilo r de cheta procurorului diilrictuol. Membrii grupului amintit sini oamciv o corneei fiului său. O o*
pe gheată dintre selecţionatele m eieoril. asllel ca im p a rlu l să odată o asemene«! ' i'v n ' punde asifel la vi/.ita pe o a i la deservirea benzilor do afaceri din New Orlcons, oroţ unde Cloy Show cro director a! roţio o ovut loc cu succes
companiei „Intemotionale Trodc Mari”, caro io ocupa cu comercîo-
S .l'.A . şî R. F. o G erm aniei poată fi sla b ilit la o exam inare gu ve rn u lu i ira k ia n 1'. re prem ierul brita nic HaroM I rulante. Iriareo de onfichilâţi. Pe parcursul celor dor ani cit o durat an i intr-o clinică din Roma. V
din cadrul C am pionatului m on ulterioară a costum ului. A genţia Fron''«-* P rc ^e U ¡Ison a întrep rins-o la Bonn cheta ţi procesul, Show a loji nevoi» sâ se retragă din afaceri Corlo ucştnnd deocam da \
dial qrupa B, care se desfă A stronautul american a sub m entioncaziă ră e>le penlm în luna februarie 1960 Absenţa îndelungată din lumea afocenloi. precum ţi umbro ce a \ tă. c-ne este solvotorul
fost aruncată osupro persoanei sole au ovut, fără indoiolâ reper
şoară in aceste zile la Bucu lin ia t apoi că, în urma zboru ♦ O # cusiuni asupra situaţiei sole pe pion comercial său. y
reşti. lui lor. au propus, pentru u r prim a oară cînd U Thii:nt a- Acţiunco intentată împotriva lui Gornson ţi a celor care l-ou \ y
Spectatorii au salutai cu sim- m ătoarele aselenizări, in lrod u- dresează nn nrolnst n firja l G uvernul Indiei a repus în CURIER ajutat, in care Show cere despăgubiri de S milioane doimi, vine \ PRIMUL PACIENT y
sâ confirme co de fopt nu căutarea adevărului n cu lolul aHn
palie pe navigatorii spaţiali la re rra anum itor m odificări gu vern ulu i unei ţări membre discuţia parlam entului p ro mobiluri ou siat Io boza procesului de la New Orlcons \ DIN IUGOSLAVIA
aparilia in tribuna oficială a în program ele calculatoa a O.N.1J. iectul de lege cu p riv ire la E. I. - PISSU CU O INIMA y
Patinoarului a rtific ia l „2J A u relor care se ocupă de zbor si \ y
gust". în special de m om enlnl asele \ TRANSPLANTATA y
\ Duşon Vlado este pri y
mul pocient din R.S.F. Iu
\ goslavia care. de Io 13 y
oferte vor nvea toate, aceste RO M A 28. — Coresponden leî de centru stingă la n ive lu l pe care se situează D ire cţiu \ septembrie 1958. trăieşte y
Astăzi, alegeri e fo rtu ri propaqanrlisl ice se va tul A grrp rcs, N. Puicea. trans d iv o rţu lu i, cu toate că în pro nea P.S.I. a făcut ca reprezen \ cu o inimă transplantată \
adm inistraţiei locale, problema
afla abia după
ta n ţii a două g ru p u ri ale sale
mite: Tim p rle două zile, în ra
cunoaşterea
El o fost operat la ciLV-
de
rezu ltatelor s .iu h n u lu i
„Stînga de — m artinianâ" —
cialist Italian au fost analizate
dum inică. Sigur este că ra d rill D ire cţiu n ii P artidului So blema fix ă rii dalei alegerilor — „S tingă lom berdianâ" şî ) co din Houston de em» \
regionale si a decretării am
portul între cele 1 roi partide re z u lla lrle Ira fa liv e lo r prem ie nistiei pentru acţiuni legate dc să voteze îm p o trivă sau să se i nentul chirurg american
de dckey. După o inte - S
abţină de la adoptarea para
m işcările sindicale dîn toamna
ru lu i desemnai. M ariane Ru
legislative in Austria reprezentate p iră acum în mor, cu delegaţiile P.D.C.. trecută „s-au realizat unele g ra fu lu i care declară că P.S.I. y ventip core o durot cî- \
parlament, ou va li substan
tevo ore. in pieptul tino
esle gala să continue tra ta ti
ţial schimbat, in fru c îi lineare
din ele dispune de un poicn- P.S.I., P.S.U. şi P.R.L, în vede- progrese". vele cvad rip artile . ţ rului pocbmt din lugoslo- S
11al electoral destul de sla V in e ri au avut loc şi şedin via o început să botă o \
bii. ţe ale d ire c ţiu n ilo r P.S.U. şi nouă inimă. Numele do \
V IE N A 23. — Coresponden sub conducerea cancelarului In ullim e le zile ale cam Tratativele cvadripartite în P.R.L, care au aprobat a ctivi- i notorului, care şî-o pier
tul Agcrpres. P. Slăncescu. Jose( Klaus. Lid e rii populişti panici electorale, cele Iroî talea desfăşurată de reprezen România a învins dut viaţa într un occident y
transm ite : Dum inică au loc au susţinui că acest experi partide re p 'c /e n ta 'c in p a ria ta n ţii lor 1n cadrul tra ta tiv e de autom obil, o rămos y
în A ustria alegeri leqislalive nicnt a dai rezultate supe ment au abordai şi u n d e as lo r cu prem ierul desemnai, necunoscut. Timp îndelun
penlru reînnoirea celor 1G3 rioare celor obţinute de ca pecie ale p o litic ii e x te rn : vederea soluţionării crizei de M ariano Rumor. S ocialiştii u- la scor Elveţia gat, Duşon Vlado o fost
de mandate In C onsiliul N a binetele mai u co a liţii, fo r lo ş ln parteneri în „marea n îtari au subliniat cu acest începutul meciului s-a desfă ţmut şub observaţie Io t
ţional (Came,'a D eputaţilor). male lin ip de 21 de ani dc c o a liţie “ guvei namenlală sî-an p rile j că „sin gu ra soluţie po şurat sub semnul egalităţii. De » i cl i n i co dm Houston, iar \
Pe listele cle rto ra le sînt în popul ist i şi socialişti. La în- revendicai paternitatea a ceea guvern din Italia sib ilă a actualei crize de gu la scorul de 6-6, românii s-au y Io siirşittjl anului trecut,
scrişi 5045 714 de cetăţeni rep utnl cam paniei electorale ce s-a realizat po zitiv în do vern o constituie form area u desprins de adversari, Gruia cind progresele pe core y
Penlru actualul scrutin, sase Partidul socialist a reve nd i meniul p o litic ii externe a nui guvern c v a d rip â rtit" şi că şi ceilalţi coechipieri ai sâi re- le făcuse ou devenit evi- y
partide şi-au prezentat can cai şi el m ajoritatea absolută A ustrie i. Nim eni insă nn n rra ro n s lilu irîi unui quvprn Direcţiunea P.S.I. reafirm ă, „se opun re ve n irii la un gu glîndu-şi tirul au marcat gol denie, el o primit permi-
didaţi 1n toate cele 25 circum prezentînd a leg ătorilor un atacat orientarea de bază a c v a d rip a rlil do ren lru-slîn ga . lotodată. „v ia b ilita te a p o litic ii vern m onocolor". dupâ gol, rezultatul la pauza i siuneo de a se întoarce \
scrip ţii electorale. vast program de guvernare a< csiei p o litii ) şi nu a ceru1, Sîmbătă dim ineaţa a fosl dai de c enl ru-slînga, c are — o- ★ fiind de 9-6. i Io Belgrad- y
Spre s firş itn l campaniei în Dupâ pauza, românit joaca \ Pocientul. o cărui vioţă
La alegerile din 1966, cele m odificarea ci. S-a d e p rin s , pul»)ir tUifii nn cnm tinical in rieniată cu cla ritate — esle y
să, preşedintele P.S.A., Bru Prem ierul desemnat M ariano o pu»ut 6 salvată numai
165 de lo curi ale actualului dim po trivă un consens una nare se araM cu „D irecţiunea singura în măsură să dea un Rumor a renunţat sim bătă sea foarte bine şi majorează sco y » în urma acestei temerore ţ
parlam ent ou fost re p a rliza ir no K rcisky. candidatul aers nim in rccn cc priveşte nece P.S.I. consideră că, pînă in răspuns p o litic po zitiv necesi rul, in final fiind stabilit la
lu i partid pentru funcţia rle ra la m andatul în cre d in ţa i dc I intervenţii, duce o vîaţo
astfel : Partidul populist — sitatea de. a se continua efo r prezenl. nu s-au precizai con tăţii dc dezvoltare dem ocrati preşedintele R epublicii Ita lie 23*7, in favoarea echipei ro » t
85 de mandate. Partidul so cancelar a luat io t mai rk'S turile pentru m enţinerea unor d iţiile p o lilice Şi proqram alice că a ţă rii“ . ne Giuseppe Saragat, dc a fo r mâne. i obso'uî normală, cu to y
cia list — 74. P artidul liber al in considerare şi eventuali re la lii bune cu toate slalele (are să perm ită o Im iă rirc po- In unele cercuri po litice se ma un nou quvern. El a adus Din echipa noastră s-au re \ tul diferită de ceo de d i
lalea unei ,,mari c o a liţii” . naintea operaţiei. Joi sea
— 6. penlru a prom ova in iţia tiv e j /¡liv ă a P.S.I, p rivin d eventua consideră că poziţia so cia lişti la cunoştinţa şefului statului marcat in mod deosebit Gaţu, »
Partidul libera l a optat de la Gruia şi Moldovan. ra. Duson Vlado s-a tn-
Partidul populist şi-a axat menite să consolideze pace.2 | la participare a sa la un gu lor ita lie n i este oarecum con că e fo rtu rile sale de a recon i y
începutul campaniei electora tilnit ru un grup de o a
întreaga sa campanie elcclo- şi securitatea în Europa şi î.i j vern dc co a liţie ". O bservatorii tradictorie. în tru cît — s u b lin i stitu i coa liţia de cenlru-stînga. »
le pentru mica coaliţie'* cu meni de ştiinţă din Bel S
rală 1n vederea ree dită rii suc P.P.A., declarîndu-se adversar lume. p o litici interpretează această ind cu cla ritate că d iscuţiile compusă din dem ocrat-creştini, grad. co'c- s-cu interesot
cesului din 10G6, adică o b ţi a! oricărei form ule de colabo Partidul comunist, a desfă pn7)tic a s o ria liş iilo r ca o con de pînă acum nu au dat re- socialişti, so cia lişti-u n ita ri şl H O C H E I indeoproope de cazul său y
semnare oficială
a eşecului
nerea m a jo rită ţii absolute şi şura! o campanie m stim ită in d iscu ţiilo r de pînă acum din- zultalele scontate în vederea republicani, nu au ţosl încu i şi de evniuţio post-ope- y
preluarea in continuare a răs rare cu socialiştii. a lcă tu irii unui program cores nunate de succes. Un com uni In ultimul meci al zilei de sim- i rotorie Agentîo Toniug
punderii guvernam entale in Din acest moment dispui a apărm ea in 'rrc s c lo i oam eni Ire cele p a irii partide p rivin d punzător cerinţelor maselor cat al Preşedinţiei R epublicii mentioneoză că medicii y
tegrale. După cum lc ştie, în po litică s-a concentrat tot lor m uncii a independenţei posib iliialea de a se ajunge populate ei se declară dispuşi anunţă că şeful sla lu lu i va re bâtă din cadrul campionatului i din Bclgrod intenţionează y
urm ă cu p a l'u ani. Partidul mal m ult asupra avantajelor şi n e u tra lită ţii U n i, a iiine .i.ii la un acord asupra unor im să continue 11 a ta I î vele în ve începe luni consultările cu l i mondial de hochei pe gheară » i să realizeze intr-un viitor y
portante problem e ca, de p il
populist a format. pentru derea re co n stitu irii unui nou de rii partidelor politice, în ve (grupa 01 s-ou Înlîlniî echipele
şi dezavantajelor d ife rite lo r si dem ocratizării v ie ţii p o liti de. politica economică a v iilo - guvern cva d rip a rlit. Tocmai a- derea soluţionării crizei de gu S U.A. şi R.F, o Germaniei. Du \ opropiot primul transplant
prim a oaro în istoria post de inimă c'in luooslavia. y
belică, un guvern m onocolor, form ule guvernam entale. Ce ce si economice a A ustriei. ruIui cpiv'ern, aplicarea form u- ceaslă am biguitate a poziţiei vern. pâ un joc viu disputat, echipo i ţ
V americană a învins cu scorul d€
5-2 (0-1, 3-1, 2-0).
i
Redacţia şi administraţia (ia cu lu i: Deva, str. D». Pei/u G rota, nr, 35. Telefoane i 12317 şl 11275. Tiparul i Întreprinderea poligrafica Deva. *4065