Page 33 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 33
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V A ] j D E P Ă Ş IR I DE P L A N
Ieri, ' PE S E A M A M O B IL IZ A
R II R E Z E R V E LO R
\ IN T E R N E
C o le ctivu l dc m uncă ol
A
1.1. L. H unedoara s-a p re
in zentat la fineţe trim e s
tru lu i I cu rezultate dem
rem arcat,
ne dc
s ilu in -
du-sc p rin tre u n ită ţile
fruntaşe din in d u stria lo
cală a ju d e ţu lu i. .Astfel,
Capitală bală su p lim e n ta ră dc a-
în această
perioadă
s-a
rea lizat o p ro d u cţie c a
proapc 600 000 Ici ia r p ro
vin d u tă şi
ducţia m arfă
încasată a depăşit p re ve
d e rile cu 660 000 Ici.
Dacă în anul tre cu t Iu
s-au 1.1. L. Hunedoara p ro d u c
ţia dc p re fa b rica te o b ţi
nută — s o rtim e n t
n o m i
nalizat în pla n u l dc stal
— era sub n iv e lu l s a rc i
n ilo r, în trim e s tru l I p re
ve d e rile au fost depăşite
deschis ANUL XXII. Nr. 4747 VINERI 10 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI j cu 84 mc.
P rin m ăsurile luate dc
conducerea în tre p rin d e rii
\ şi D ire cţia judeţeană dc
locală.
s-au
in d u strie
m o b iliza t şi m a te ria liza t
0 scrie dc rezerve in te r
LUC RĂRILE C O NG RESU LU I ne, care au condus la va
lo rific a re a m ai
substan-
ţin lă a p o te n ţia lu lu i p ro
d u c tiv e xistent, la creşte
W Ë m m m ^ ï rea p ro d u c tiv ită ţii m u n
cii cu 177 lei pe sa lariat.
C O O PER AŢIEI D E CONSUM P E N TR U O C R O T IR E A
S Ă N Ă T Ă Ţ II P O P U
L A Ţ IE I
\
y In anul 1969 p e n tru o-
( c ro tirc a să n ă tă ţii popu
la ţie i d in ju d e ţu l nostru
Joi dimineoţo, în Solo Po- a fost alocată suma dc
(olului Republicii Socialiste 160 692 719 Ici. cu 2,2 ta
Românio, s-ou deschis lucră sută m ai m u lt d ccit în ţi
rile celui cJe-ol V-leo Congres Cuvintarea tovarăşului n u i precedent. A stfe l, pe
ol cooperaţiei de consum din cap dc lo cu ito r c h e ltu ie li
Republica Socialista România. le pentru asistenţă m ed i
La lucrările congresului cală au fost dc 323 lei,
participă circo 2 000 de dele faţă de 248 lei. în «967.
gaţi, reprezentanţi oi celor pe P entru asigurarea bazei
ste 7 milioane de membri oi m ate ria le şi a un o r con
cooperativelor de consum din d iţii m ai bune dc fu n c ţio
întreaga tară NICOLAE CEA UŞESCU nare a u n ită ţilo r sanita
.Sînt prezenţi numeroşi in re, in anul 1969 s-au a lo
vitaţi, membii oi C.C. al P C.R . cat 3 143 000 Ici, d in ca
oi Consiliului de Stat şi oi re pe n tru c o n s tru c ţii-
Consiliului de Miniştri, condu m o n ia j 2 172 000 lei.
cători ai organizaţiilor o b Aceste fo n d u ri au fost
şteşti şi ai unor instituţii cen Stimaţi tovarăşi, lerială şi spirituală a poporu înflo rire multilaterală a satu produse agricole ale gospodă în tre b u in ţa te pe n tru con
trale, cadre de conducere lui, partidul nostru acordă o lui, de satisfacere a cerinţelor riilo r ţărăneşti, în activitatea s tru c ţii dc noi u n ită ţi sa
Vă rog să-mi permiteţi ca, !n
din ministere economice. atenţie deosebită perfecţionă de viaţă ale ţărănimii, partidul economico-financiară. n ita re , am enajarea, e x
numele Comitetului Central al tin d e re a şi m odernizarea
La lucrări asistă Tadeusz Partidului Comunist Român, al rii continue a relaţiilor de pro nostru a încredinţat sarcini După cum se ştie, ca urma a lto ra , cum sîn t: ce n tru l
Janczyk, membru ol Comite Consiliului de Stat şi al Con ducţie socialiste, a raporturilor mari şi de o deosebită răspun re a dezvoltării industriei, a stom atologic din Deva,
de con
producţiei bunurilor
tului Executiv al Alianţei Coo siliului de Miniştri, să transmit sociale dintre oameni, a orga dere cooperaţiei de consum. sum, statul pune la dispoziţia staţia dc salvare ju d e ţea
Cooperaţia de consum are da
peratiste Internaţionale, pre un călduros salut de 1 egaţiloi nizării Întregii noastre socie^ toria de a contribui la mai bu ţărănimii mărfuri tot mai m ul nă, secţia dc p e d ia tric a
şedintele Uniunii Centrale A şi invitaţilor la cel de-al V-lea lăţi. Au fost aplicate o serie de na valorificare a produselor a te şi mai bune. Creşterea ve s p ita lu lu i din Deva. a li
gricole o Cooperativelor „în Congres al Cooperaţiei de Con măsuri care au dus la adînci- gricole, la aprovizionarea nitu rilo r băneşti ale ţărănimii, m entarea cu apă a sp ita
trajutorarea ţărănească" din sum, milioanelor de membri ai rea democraţiei in viaţa eco populaţiei rurale cu produse sporirea şi diversificarea con Fabrica chimică Orăştie. Aspect din secţia de mase plastice lu lu i din Deva, sta
R P. Polonă, care reprezintă cooperaţiei de consum din Re nomică şi socială, la prom ova industriale. la intensificarea sumului solicita din partea co de la maşina de injecţie pentru fabricat navete-ambalaje ţia de e purare a apei lo
Io congres Alianţa Coopera publica Socialistă România. rea tot mai fermă a princip i schimbului economic dintre sat operaţiei dezvoltarea şi per pentru sticle. (Foto : Agerpres - M. ALEXE) s p ita lu l d in Zam . am ena
tistă Internaţională, cit şi coo (Aplauze puternice). ilor echităţii socialiste, la in şi oraş. fecţionarea Întregii sale acti jarea unei creşc la V u l
peraţia din R.P. Polonă, pre Congresul dumneavoastră tensificarea participării mase vităţi comerciale, asigurarea a can, am enajarea casei co
cum şi : delegaţia Uniunii are loc in condiţiile cind în lor de oameni ai muncii la In anii care au trecut de la provizionării în tot mai bune p ilu lu i din Hunedoara.
Centrale o Cooperativelor de tregul nostru popor îşi consa conducerea treburilor de stat, precedentul congres al orga conditiuni a tuturor localităţi S-au făcut in s ta la ţii dc
consum austriece „Konsum cră eforturile in lâ p lu iril obiec la inlreaga viaţă socială din nizaţiei dumneavoastră, co lor rurale, Este necesar ca or a utom atizare la s p ita lu l
operaţia de consuni a înregis
verband", condusă de Hans tivelor actualului cincinat, patria noastră. trat o serie de progrese însem ganizaţiile cooperaţiei de con In investiţiile feroviare din H unedoara, au fost
Pauriler, directorul coopera transpunerii in viaţă a vastu In toată această activitate, nate în activitatea sa. îndepli- sum să asigure desfacerea clţ a ch iziţio n a te u tila je , apa
tivei „Austria Inlerioară-Sud*', lui program elaborai de Con desfăşurată sub conducerea' nindu-şi tot mai bine funcţia mai raţională a fondului de ra tu ră m edicală şi altele.
delegaţia Cooperaţiei de con gresul al X-lea al partidului, partidului, rolul principal in economică importantă ce-i re mărfuri de care dispun, distri
sum din Republica Arabă U in vederea făuririi societăţii societatea noastră il joacă cla vine in ţara noastră Aceasta buirea produselor pe zone şi Optimismul constructoru C O N C U R S U R I A LE
sa muncitoare care işi înde
nită, condusă de Abdel Rah socialiste m ultilateral dezvol rezultă şi din laptul că volu comune. , potrivit cerinţelor B R IG Ă Z IL O R
man El Shazli, secretar gene tate. Sub conducerea partidu plineşte cu cinste misiunea is mul desfacerilor de mărfuri populaţiei. A R T IS T IC E
torică de clasă conducătoare a
ral ol Consiliului Suprem al lui comunist, poporul nostru întregii naţiuni socialiste. (Vii prin cooperaţia de consum a O sarcină principală a co După cum nc in fo rm e a
Cooperoţiei de consum si sub obţine importante succese în aplauze). De asemenea, ţărăni crescut an cjo an, ajungînd să operaţiei este organizarea a- ză corespondentul nostru
secretar .de stat la Ministe creşterea producţiei materiale, mea — aliat- de nădejde al cla reprezinte a^tizi- o U cinic. iţi in pri^yiziopărij. cu mărfuri de lui se cere unurat A u re l Buşuiop, lo H une
rul Comerţului şi Aprovizio in dezvoltarea cantitativă sei muncitoare — participă ac totalul vînzărilor prin comer bună calitate, In sortimente doara a a vu t toc con
nării ; delegaţia Uniunii Cen şi calitativă a întregii activi tiv la întreaga viaţă socială ln- ţul socialist. Aceasta, precum variate, care să aibă o desfa cu rsu l b rig ă z ilo r a rtistice
trale Cooperatiste din R. P. tăţi economice. Dinamismul e deplinindu-şi sarcinile de răs şi creşterea volum ului de măr cere sigură şi să satisfacă e dc a g ita ţie, faza m u n ici
8ufgario, condusă de Petko conomiei noastre naţionale se pundere ce-i revin in dezvolta furi achiziţionate de oamenii xigenţele crescînde ale consu cu fapte pală, care s-a bucurat de
Vasiliev, vicepreşedinte al u oglindeşte in Îndeplinirea cu matorilor. In acest scop, o dată un deosebit succes in
rea agriculturii, adueîndu-şi muncii de la salo din comerţul
niunii ; delegaţia Uniunii Coo succes, an de an a planurilor cu cercetarea atentă a cererii rîn d u l p u b licu lu i. P rin
contribuţia importantă la ed ifi urban oglindesc sporirea ve
perativelor de consum din economice, in ritm ul înalt de carea societăţii socialiste. (V il n itu rilo r ţărănimii. Totodată, de mărfuri a populaţiei, este Pentru sporirea traficului de transport de mărfuri, în reuşita in te rp re tă rii şi ca
R S. Cehoslovacă, condusă de creştere a tuturor ram urilor e aplauze). cooperaţia de consum joacă un necesar să se lărgească legă speciol ol cărbunelui din Valea Jiului necesar Termocen lita te a te x te lo r au p rim it
Frantîseb Vychodil, preşedin conomice. Pe ansamblu) in rol tot mai important în forma turile directe ale cooperative tralei de la Mintia, s-au alocot importante fonduri pen d re p tu l de a p a rticip a la
tele Uniunii Cooperativelor dustriei, planul pe primul t r i Doresc. de asemenea, să rea fondului central de produ lor cu furnizorii de produse. tru electrificarea liniei ferate pe distanţa Petroşani-Sime- faza judeţeană a con
de consum din Cehia : dele mestru al anului în curs a fost menţionez şi la Congresul Co se agricole destinat nevoilor Cooperaţia de consum are da rio. In acest on sînt prevăzute a se executa extinderi şi cu rsu lu i b rig ă zile a rtis ti
gaţia Uniunii Generale a Coo îndeplinit în proporţie de 101,5 operaţiei de Consum rolul im de consum ale populaţiei, a toria să exercite o influenţă sistematizări de staţii, refacerea profilului tunelurilor ce dc la I.G .C .L.. A g lo -
portant pe care îl joacă în în
m c ra to ru l II şi Ş a n tie rul
perativelor de aprovizionare la sulă, obţinîndu-se peste treaga noastră activitate şti provizionării industriei cu ma activă asupra producţiei de existente care nu mai corespund gabaritului necesar elec IV co n stru c ţii a l I.C.S.H.
şi consum din R.P. Chineză, plan produse de 1 miliard inţa, învăţământul, cultura ; terii prime agricole şi satisfa mărfuri pentru sale, să veghe trificării, executarea unui nou tunel lung de 600 m. po
+
reprezentată de Van Ţen-iuen, lei. Faţa de aceeaşi perioadă a intelectualitatea. în strînsă a cerii altor cerinţe ale econo ze pentru a nu pătrunde în re deţe, consolidări de terosomente etc„ ceea ce va constitui Şi la Casa dc cu ltu ră
consilier al Ambasadei R.P. anului trecut, producţia glo lianţă cu m uncitorii şi ţăranii, miei. ţeaua comercială mărfuri de „front" de lucru pentru montajul propriu-zis al electrifi d in Petroşani a avut loc
Chineze Io Bucureşti ; dele bală industrială a crescut in depune eforturi susţinute pen Numărînd in rin du rile sale slabă calitate. Trebuie făcut cării. un concurs al b rig ă z ilo r
gaţia Federoţiei Centrale o prim ul trimestru cu 13,3 U su tru a contribui la ridicarea pa peste 7 0001)00 de membri — lotul ca magazinele săteşti să Şantierul nr, 17 de construcţii coi ferate Petroşani a a rtis tice de a g itaţie, faza
Cooperativelor de consum tă, iar productivitatea muncii triei noastre pe culmile c iv ili adică mai mult de o treime din dispună în fiecare sezon de demarat execuţia într-un ritm destul de lent, In luna m un icipa lă — etapa în -
din R.P.D. Coreeană, condusă cu 9,2 la sulă. Planul trimes zaţiei socialiste. (Vil aplauze). populaţia ţării — cooperaţia mărfurile cerute de populaţie. ianuarie a realizot lucrări in valoare de aproximativ un tîi. A u p a rtic ip a t b rig ă
de Iun Ben Sik, membru per trial de Inveslilii a (ost reali In cadrul preocupărilor ge de consum reprezintă o puler- Organizaţiile cooperatiste au milion de lei, în luna februarie acestea s-ou dublat, pen zile a rtistic e ale L ice u lu i
manent în conducerea Consi zat în proporţie de 102,4 la nerale pentru înflorirea socie nică organizaţie de masă a ţă datoria să manifeste mai m ul tru ca în luna martie să depăşească trei milioane, lată d in Vulcan, c lu b u rilo r
liului Federaţiei : delegaţia sulă. tăţii noastre socialiste, partidul rănimii. Făcînd parte din Fron tă atenţie faţă de cumpărători, însă cum explică această situaţie şeful şantierului, îng. m in ie re P e trii« , Vulcan,
Cooperativei Centróle „Poys Paralel cu succesele oblinu- şi stalul acordă* in permanen tul U nităţii Socialiste, ea par să asigure un s e rv k iu prompt, Radu Zabulicâ : „Deşi producţia noastră nu o fost obţi U rica n i şi brigada a rtis ti
Minjer“ din Franţa, condusă te in dezvoltarea continuă a tă o atenţie deosebita ridicării ticipă activ la edificarea con civilizat. să dea dovadă de nută în mod ritmic, pionul primului trimestru l-om depăşit. că a Casei de c u ltu ră din
de Remi Duhem, director ge economiei a crescut venitul economice şi sociale a salului, strucţiei socialiste in patria mai multă iniţiativă în promo Este adevărat că nu om realizot în oceostâ perioadă de- Petroşani. După desfăşu
neral. membru in Consiliul de naţional, au sporit acumulările îm bunătăţirii condiţiilor de noastră, la dezvoltarea şi per varea unor forme noi, mai mo cît numai 18 la suta din planul anual, dar avind în vedere rarea etapei a 11-a vor fi
administraţie ol cooperativei ; societăţii noastre socialiste şi muncă şi de trai ale întregii fecţionarea continuă a demo liile -ş i eficiente de desfacere că sîntem un şantier nou. în plină organizore, cu neajun desemnate b rig ă zile ce
delegaţia Uniunii Cooperati pe această bază, s-a ridicai n i ţărănimi Cele două programe craţiei socialiste. la mersul a mărfurilor, ţinînd seama, to t suri inerente oricărui început, rezultatele apor într-o vo r p a rticip a la faza ju
velor de consum germone velul de trai al poporului adoplale de recenta plenară a înainte al societăţii noastre. odată. şi de o serie de tradiţii oarecare măsură justificate. De fapt, la eşalonarea planu deţeană a co ncursului.
(V.D.K.) din R.D. Germonă, Ca urmare, in principal, Comitetului Centrat al pa rti (Aplauze puternice). existente în ţara noastră. lui s-o ţinut cont de aceste greutăţi. Redresarea treptată
condusă de WaJter Barthel, a majorării salariilor tu dului, privind gospodărirea a Perm ilcti-m i ca, în numele Lucrătorii din cooperaţia dc o şantierului este marcată de amplificarea realizărilor de F R U N T A Ş I PE Ş A N T IE
membru al Consiliului coope turor categoriilor de salari pelor şi dezvoltarea zootehniei conducerii de parlid şi de stat, consum să ţină seama de fap Io o lună Io alta. Ceea ce e mai important de reţinut R U L G O SPO D ĂRESC
ratist V.D.K. şi membru in aţi şl generalizării experimen vor contribui Ia sporirea pro să adresez calde felicitări tu tul câ ei sînt în serviciul co este faptul câ stadiile fizice ale lucrărilor sînt Io nivelul
conducerea organizaţiei co tării noului sistem de salariza ducţiei agricole, la moderniza turor' membrilor cooperativelor operatorilor, şi nu cooperatorii groficului de execuţie, ceea ce ne dă garanţia respectării P entru acest an lo cu i
merciale a V.D.K. ; delegaţia re, veniturile băneşti ale popu rea întregii agriculturi, la creş de consum, lucrătorilor din co în serviciul lor, că stăplnîi co termenelor intermediare de punere în funcţiune". to rii com unei Boşorod
Federaţiei Cooperativelor de laţiei de la sectorul socialist terea aportului acestei im por operaţie pentru contribuţia a operaţiei sînt membrii coope Intr-adevăr, în luna martie Şantierul nr. 17 Pelroşoni a şi-au propus să execute,
consum germane din R F. a au crescut In trimestrul 1 al n- tante ramuri economice la dez dusă. împreună cu întregul po ratori, ţăranii, care trebuie ser cunoscut o oarecare redresare, însă nu în măsura în care p rin m uncă p a trio tică , lu
Germoniei, condusă de Dieler ceslui an cu 11,6 la sută faţă voltarea generată a societăţii por, la opera de edificare a so viţi ca atare. (Aplauze puter* sa satisfacă. Nu trebuie scăpat din vedere ca în trimestrul c ră ri gospodăreşti şi e d i
nice).
Schuekens, membru al Con de perioada corespunzătoare a socialiste. Totodată, înfăptuirea cialismului ¡n patria noastră. doi sarcinile de producţie cresc aproape dublu faţă de lita re în valoare dc pe
siliului directorial ; delegaţia anului trecut. Creşterea pute acestor programe va contribui (Aplauze puternice, prelungite; Una din sarcinile im portan primul trimestru. Aceasta presupune ca în fiecare lună din ste 603 000 Ici, P lanul lor
Organizaţiei cooperatiste din rii de cumpărare şi a consumu la accelerarea procesului de se scandează P.C.R.-P.C.R.). te ale cooperaţiei de consum trimestru să se execute lucrări în valoare de cel puţin dc a cţiu n i cu p rin d e 103
lordanio, condusă de M oha lui populaţiei este ilustrată şi ridicare economică, socială si este organizarea prestărilor dc 4 milioane lei. Şi asia nu la nivelul şantierului, care este obiective.
med Aii Rida, director gene de faptul că vinzările de măr culturală a salului românesc, Stimaţi tovarăşi. servicii, in raport cu noile so extins cu lucrările pînâ fa Tg. Jiu, ci numoi pentru cele M uncind cu m u ltă h ă r
ral al cooperativelor ; delega furi prin comerţul socialist au Ia apropierea treptată a condi licitări ale locuitorilor satelor, oferente judeţului nostru. n icie au reuşit să obţină
ţia Ligii Naţionole a Coope fost in primele trei luni ale a- ţiilor de viaţă ale acestuia de Evidenţiind rezultatele la ca determinate de creşterea nive Rezultatele slabe obţinute în primele două luni ale re a liză ri deosebite. Pină
rativelor (LEGACOOP) din Ita ceslui an cu circa 1,8 miliarde cele ale oraşului. Aceasta este re m-atn referit, trebuie să a- lului de trai şi a gradului tor anului nu pot fi justificate sub nici o formă pe seama la 1 a p rilie a.c. 40 dc o-
lia, condusă de Romeo Guar lei mai maiI dectt în trimes o expresie elocventă a s p riji lălăm, lolodată. că in activita de culiurâ. Mu trebuie să exis b icctivc au fost realizate:
niera, membru în Consiliul trul 1 ol anului 1969 nului acordat ţărănimii de cla tea cooperaţiei de consum se te comună în care cooperati A. MOLDOVAN valoarea lo r trece dc
A cţion înd consecvent pentru sa muncitoare a alianţei mun- mai manifestă încă neajunsuri vele să nu aibă secţii pentru 232 000 Ici. P rim a etapă a
dezvoltarea forţelor de pro citoreşli-ţărăneştl care repre în aprovizionarea satelor cu a c ţiu n ilo r dc m uncă pa
ducţie ale ţării, pentru rid ica zintă baza de neclintit a noii produse industriale, in efectua ICONT1NUAAI IN PAO. o lo) trio tic ă sc încheie la
rea nivelului de civiliza ţie ’ nia- noastre orinduîri sociale. rea serviciilor către populaţie, ( C O M ÎI N U A I I IN PA G o 2 o) 1 Mai.
In înfăptuirea politicii de In valorificarea surplusului de
r * " 1 ■— ■■ 1
Consfătuirea cadrelor
de bază din securitate, BUCURIA FIECĂREI ZILE DE MUNCĂ Schimb de experienţă în
miliţie, procuratură şi
In p eiim e l'u l dinam ic al ¡n d u tl'ia -
Preienţo pe plot/orm ă, in preajma
p uţi. In echipa mea, doi oomeni pot
lită rii lo e io lu le iţi găsesc vo lo rtico - unuia dm lre cei trei o tel ari, a confir frumuseţea ei. Iţi dă satisfacţiile po In sensul câ e iiitâ meseriaşi price problema inovaţiilor
caro la aştepţi. Penlru câ la aştnpţi I
justiţie teo noi $■ noi eneigîi umane. Poale mat vorbele secretarului com itetului Vedeţi, oşo i omul. Crteodatâ renun oricind îndeplini funcţia do prim-lo*
pilor. Aceasta şi esplică cum echipa
niciunde aceste eue<giî nu ie relie-
da porlid ol o ţe lo rie i, tovarăşul Vic
ţă lo unele p o sib ilită ţi numoi pentru
feoză moi piugnont co acolo unde ie noastră a cişligot întrecerea în nu
plămădeşte oţelul. D iolegu) o m -oţel tor Rel'oescu Am profita t de cele ci- că ştie că in oltâ porte so tiifa cţiile mai 9 luni. Cind sînt lib e r — cind o
a perpetuu Nu cunooşte p ouie. Zi lova momente in care pretenţa topi- muncii iin t moi pline siua meo de odihnă in cursul soptă- Consiliul judeţean al sin cit mal mare de muncitor:.
In zilele de 6-9 aprilie s-au ale partidului şi slalului nostru. |i naopie. Ca io itâ pin e şti lim bojul torului şef Constantin Boioseu ara mol — Vă re fe riţi, cumva, la posibilitatea m inii — cricore din ei mâ poate înlocui dicatelor a organizat un
desfăşurat In Capitală lucrările La şedinţa de închidere, care acestui dialog trebuie să creşti, lâ le puţin solicitată da agregata şl am Ca vl i o ofe rit de o lucro Io contro cu nădejde, ori loan Benchea ori ion schimb de experienţă cu Ingineri şl tehnicieni în acti
consfătuirii cadrelor de bază a avut loc joi la amiază, au m a lu riie ii acolo, pe plalfoim ele inlier- Incercol iâ oducem vorba despra lul coli lăţi«, alunei cind v-aţi reîntors Cristeo vitatea de Inovaţii, acorda
A tributele ce ca ra cle n ie a iâ munci
din securitale, miliţie, procu luat parte tovarăşii Nicolac biniate, m preajma cuptoarelor cu ( M l din armotă f torii comunişti despre care ne vorbea participarea responsabililor rea asistenţei tehnice, regle
iu l* do tone pe şarjă. Cei core ou
ratură şi justiţie. Cu acest p ri Ccauşescu. Ion Gheorohe crescut oici loimeoză un detaşoment secretarul com itetului da porlid din cercurilor inovatorilor, a ca mentarea calculului economic
binetelor tehnice şl a comi
lej, s-a făcut bilanţul activităţii Maurer. Em il Rodnaraş. Leonte cu o disciplină constantă, jnsutlată oţe lă rie le-am in illn it şi la cei patru siilor economice dc pe lin şt respectarea legislaţiei p ri
deslăşurate de aceste organe Răntu, Yasile l’alilincţ Ion Stă- de im uşi specificul muncii echilibra oameni din schimbul C, condus do gă comitetele sindicatelor. cind acest sector de activi
te, in care n are loc echivocul, delo-
penlru prevenirea şi combate nescu, membru supleant al Co saieo, tergiversarea. In acest detaşa Teodor Eiţu. Prim -iopitorul lua proba, In dezbaterile care au a tate din întreprinderi. Im
corecia doza, d irija munca cu acao
rea infracţiunilor şi a manifes mitetului Executiv al C C al ment ie o lla oameni care printi-un Biografii colective contemporane siguranţă pe care o ciştigi numai a vui loc, participanţii au fă portante propuneri au mal
tărilor antisociale P.C.R., preşedintele Consiliului optim ism şi-0 tinereţe puţin obişnuita colo unde te legi dc meserie cu in- cui propuneri valoroase pri făcut şl ing. Andrei Iman dr
se situează mereu in coloana de frun
In de/balerile care au avui Securităţii Stalului Cornel O- te a întrecerii. Sini oamenii cupto Ireoga-ţi fiinţă. „M au chemat la A vind rezolvarea operativă tn la I. M. Barza, ing. Sever
rad, eu sini de acolo. Nu plec sâ-mi
lor. in cadrul consfătuirii s-a nescu, ministrul afacerilor in rului 5. cei care subscriu sub cele mai doa oncit I*. Era a tit de categoric Gava. membru a) biroului e
subliniat hotărirea unanimă a terne, Alexa Augustin, procu frumoase re a liiâ ri ole oţeld n e i M ar Teodor Eiţu in vorbe, co şi in gestu cadrul cercurilor de inova xecutiv al Consiliului muni
tin nr. 2. M ai mult de o pătrim e din
cadrelor dc bază. a lu luro r lu rorul general al Republicii So cele 19 500 tone de oţel, le a lita te - Am venii din Vilceo iă irwăţ mo - Şi la oeeaila. N aş vrea să iu- rile muncii, incit iţi inchideo orice tori şi cabinetelor tehnice a cipal Petroşani al sindicate
portiţă de o mai strecura un ,,da c c t*.
principalelor probleme ce Ie
crătorilor din securitate, m ili cialiste România, Emilian Nu- anul trecut pesta pion io O.S M 2, la ri* Am învăţol Cum era firesc, om pâr pe cel care lucreoiâ ocolo, să Iar lumina oceea din faţa cuptorului ridică producţia şi in spe- lor şi alţii.
ţie. juslitie şi procuratură dc» a rcsru, preşedintele Tribu na lu o fost eloborolă in Cuptorul 5. Acum, râm ai o cl le diminuez răspundeteo, d ai eram il înflorea chipul şi cînd vorbea de Pentru rezultatele bun-
- $■ paralel cu munco a ţi învăţat ?
oamenii
convins câ aici. pe platform ă, mă voi
de aici fac dm nou paşi
acţiona cu consecvenţa pentru lui Suprem Teodor Vasiliu. mari pe drumul succeselor. - Oa. îndată ce am absolvit şcoală sim ţi eu voi şli să trăiesc bucuria spre meserie şi cind ne împărtăşea clal cele privind sporirea e- obţinute în activitatea ce o
respectarea legalităţii socia ministrul justiţiei. — E lin ă la acest cuptor trei condu profesională, m om im c iis Io Lecui penirt' fiecare ii de muncă trăită E bucuno căm inului in jurul celor patru licienţei economice. desfăşoară, cercurilor inova
liste. a normelor (le convieţu In Încheierea lucrărilor con cători caie ie apropie tot moi mult seral. delicat să mă e ip lic , dar cred co în copii. Astfel, ing. Septimlu Popa torilor dc la C, S. Hunedoa
- Nu v-o fost greu f
ţe legeţi. Aici, daco reuşesc să scol
ire socialistă, penlru preveni sfătuirii, prim it cu puternice o de adevărata ca lila la a to p to iu lu i - Nu Pentru co mergeam la şcoală şarja sub A ore. satisfacţia e mare a împărtăşit participanţilor ra. U. V. Călan. LC.S. Hu
şef Sini M arin G â'no, Constantin 80 LUCIA LiClU
rea şi combaterea in fra cţiu n i vaţii a luat c u vin lu l tovarăşul râscu şi Teodor Eiţu. cei trei şeii de şi cu fincul şi cu moralul. Acolo c Dacă şi calitatea o superioară, sălii* din experienţa acumulată dc nedoara. E. M. Lupenl şl U
lor şi a altor maoifestări anli- Nicolae Ceauşescu. secretar schimb. Veţi in liln i la ei — dincolo rom numoi o l şcolii. Ştiam că nu om focţia e şi mai m art Bineînţeles, re- colectivul de inovatori. In zina de preparare Teliuc U
tim p să mo pregătesc m afara ei.
sociale, pentru întărirea ord i general al Partidului Comunist de hărnicie, de probitate piolesiona Eram, deci, foorte atent. Oincooce, lo tu lla te le cuptorului 5 nu pot fi a tri ventatori şi raţionalizatorl s-au înminat diplome di*
buite numai nouă, cei trei pnm -lepi-
lâ - acea seie de cunooştere, acel
nii publice, dezvoltarea opiniei Român, preşedintele Consiliu neostimpâr creator ca co rocte rlie oid fel. Să Ştiţi, câ aici, pe platforma, to ri. Ele nu io pot obţm e dacă nu de la C.S. Hunedoara, pri cercuri fruntaşe pe judeţ pe
socialisle a maselor, pentru to i moi m ult pa muncitorul comunist munco nu e pteo grea Răs contribuie toţi oam enii. însuşi cupto vind atragerea unul număr anul trecut.
punderea a mare. Dor osia işi ore
rul cer* osia. Lo noi sini echipa (ari.
întronarea in viata socială a lui de Stat. Cuvîntarea va ii
principiilor de etică şi echitate publicată In presa de mîine.