Page 35 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 35
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 474/ A VINERI 10 APRILIE 1970 3
Boz.
Dimineaţă-
Satul
dincolo
In capul satului,
U IAÍIEI M E tră grăbită pe uşa grădiniţei de răsadniţe, grupul femei CINEMA
Plouă mărunt. O lemeie In
lor ce Înaintează pe cărăru
de copii.
— Comelus, măi copitele, ie, spre grădina de legume,
a ajuns la 7. In frunte e ea
— Cătălină Pavel — şela d*
al plecat în losl lipsa mea la echipă. Plouă de-a binelea. togi of ut „P o lrio ") ; Un glonte pen
D IV A : Flviro M adigon (Cinema-
decit
ROL ACTIV. M0RI1IMT0R, Valeria, s-o chem la lucru din drum nu 6e opresc Cind ia o ia to cucuveaua („M u
Doar n-am
SIMERIA :
tru generat („A ito ") ;
dar femeile
Uite, ţl-ai uitat batista .
re ş u l"); HUNEDOARA: Beru j i eo-
m iio ru l Son Antonio („C on itru cto -
'■ătre prlnz, cerul s-a lu
fşt sărută copilul şi iese
r u l* ) ; Păcatul d ra g o ile i şi C ă lă to
minat. La grădina de legu*
tn prag 11 Inlllneşte pe Tra-
rie p iin mica p u b lic ilo le („S ide-
•u ig u tu l*) ; CALAN: Sherloch N o i
m ei ( „ I I Iunie") ; T IU U C : Sub-
terenul („M in e ru l* ): PETROŞANI:
INTERVENŢIE l i l i l í ! Instantaneu Sim paticul demn „ R * ; (,,7 N oiem
brie*) ; Femela îndărătnică („R e
p ub lica") ; LUPENI: C ălu g ăriţa , ie -
Soorole
(„M in e
« og o b on iilo t
lan Ştef, ajutorul contabilu me, munca nu încetează o riale 1-11 („C u llu ro l* ); LONEA :
ru l“ ) 5 A N I N O A S A : Lupii a lb i
lui de la C A P. clipă incă 2 ari s-au adău („M u n c ilo re ic *) ; PETR1LA: Taina
— Noi mergem la grădi gat la suprafaţa pe care le le u lu i („M uncitoresc*) ; VUL
C AN : M ai periculoase decit băr
Colectivul de muncă de la — In acest domeniu al mun du-le-vino mal mee dectt în nă ... gumicultoarele eu plantat, b a ţii („M u n c ilo re ic *) ; URICANI :
U.M.M.R. Simeria a Încheiat un cii noastre, arăta tovarăşul qară. Dacă comparaţia pare in Numai să vă lase... zic«» ;n această primăvară, arpa Şople oameni de aur („7 N oiem
rodnic bilanţ trimestrial. Prin Plorian Uricon, secretar al co credibilă. propunem tovarăşilor omul. ridir.înd privirea spre gic pentru ceapă verde. b rie " ); ORAŞTIE: R ătboiul dom ni
tre succesele dobindile In m itetului de partid, s-au m a din comitetul de direcţie să •tenii Întunecat de ploaie. — Cătălină e numai în ţe lor („P a tria " ); A le io n d ru cel la-
GEO AGIU-BAl :
ric ll („F la c ă ra ");
Întrecere, se numără depăşirea nifestat lipsuri şi neajunsuri, repete. Intr-o zi cu soarp, ex Cătălină Pavel nu răspun demn clnd e vorba de lucru. C om itatul X »1 banda ,,3 clini
prevederilor indicatorului pro îndeosebi sub aspectul opera perienţa făcută dc noi. Dintr-o de. Alară o aşteaptă Valeria Toate sc mobilizează de la v e rii" ; HAŢEG 1 O p eraţiunea lo d y
ducţiei marfă cu 322 000 de lei. tivităţii. Recent am stabilit un statistică rezultă că numărul Dan şi O litia Cornean. Mal ®a Cine s-ar fl încumetat să C haplln („P o p u lo r"); BRAD: Sin
gurătate In doi („S teaua ro ş ie ");
ale productivităţii muncii cu plan care cuprinde acţiuni pen învoirilor, al orelor suplimen zăbovesc o clipă In fata por- olece la lucru pe ploaia de GURABARZA : Don O eb rle l ( „ M i
14 la sută, îndeplinirea si de tru 1 Mai $i perioada ce u r tare este în creştere, iar ab liî. apoi pornesc pe drum ra- azi dimineaţă ? Şi uite, acum nerul") ; ILIA : M o g o iln u l de pe
păşirea planului sortimental tn mează. In prima parte a lunii sentele nemolivate deţin tnră qul ce duce spre marginea rtde grădina sub m ilnile lor. Strada M are („L u m in a ").
cele 3 mari sectoare de activi aprilie vor fi moniale panouri o pondere însemnată. Toii to salului La poarta casei lui Aprecierea o face ingine
tate — locomotive, vagoane, Si lozinci de popularizare a an varăşii cu care am discutat au Albu, se opresc. rul Călin Bărbii.
piese de schimb. gajamentelor, chemări pe tema fost unanimi In aprecierea că — Ileană I V ii ori ce faci?
tn acest context, dorinţa de utilizării mai bune n maşinilor, starea disciplinară poate c u — Păi... plouă... L. L.
a fondului de tim p : urmează noaşte o îmbunătăţire rapidă
8-1 cunoaşte. în prim ul rlnd
să fie reartivizate qazeln Ino şi continuă. Esenţialul este ca
pe cei mai merituoşi muncitori,
vatorului şi vitrin a cu rebu din munca politică si Indeospbi
cele mai bune form alii de
turi... din aqitaiia vizuală să fie e li
lucru, aportul lor la îndeplini Formaţia „Dacii“ în turneu
rea sarcinilor economice este Lista cu măsurile ce urmează minate formele qreoaie. pur
firească, justificată, atlt pentru a fi luate Indică amănunţii constatative. şabloanele. din
cel ce vizitează uzina, dar cu unde, ce fel de lozinci sau du-se curs unor acţiuni viabile, Iqceplnd din • doua Jumă ca solişti pe Mariana Stanca, ■ 17.00 D eichidetea a m iiiu n ii. Tele-
şcoalâ. Problema recopltuta-
deosebire pentru m uncitorii ca panouri vor fi expuse precum combative, care să atraqă a- tate a lunii martie, formaţia Anloneta Vulpe şl Adrian j tlve (m olem atlcâ c la ia a
re vor să înveţe si pe această Si conţinutul lor. Din această lenţia. să vizeze operaliv fap de muzică uşoară „Dacii*, Popa. au prezentat speclaco- ! X ll-a). Teoria c o tp u icu la iâ o
cale din experienţa altora, să listă nu rezultă Insă cu claritate tele oamenilor, stări de lucruri apar|tnînd Casei de cultură le mult aplaudate de publl- j lum in ii (liric ă c la ia e X1l-o) ;
se ridice şi ei la nivelul celor re va cuprinde agitaţia vizuală concrete, stimutînd si po a din Orăştle. întreprinde un cui spectator fn localităţile j 17.40 „L ocu l roşu" — Mm did a ctic
(geografie c la ie lo V III-X II);
mal buni. Din păcate panoul In perioada piemerqăloare zi ceastă cale iniţiativa si price turneu în satele învecinate. A urel Vlatcu, Ludestl Şl Be- j 10.00 Lumea c o p iilo r — „Form ule,
confecţionai tn acest scop este lei de 1 Mai. Textul lozincilor, perea colectivului de la Cu un spectacol bine pus la rtu. In următoarele zile ase- ! e c u a ţii... v iie " — ro v litâ mu
n ca! â penlru c a p ii;
gol, cei Însărcinaţi cu vopsirea al panourilor a losl conce U.M.M.R, Simeria. puncl. formalia Instrumenta menea spectacole vor mal II j 18.30 A ntologia liric ă ;
lui abia acum. 1n a patra lună. put ca ceva universal valabil lă compusă din chitarlştii prezentate şl In localităţile 10.40 M uiicA populorâ din O lte
s-au qindit să-i dea o În fă ţi pentru toi anul 1970. Pornin- AL. NAGY Lucian Darie, V lorel Davld Ceoaglu-Băi, Croaglu-sal, nia, la cerarea te laip e cto lo -
rilo r ;
şare acceptabilă. Şi Încercarea du-se de la un asemenea c ri $i Liviu Becherescu şi bate Bobilna, Romos şt allele. 19.00 Telejurnalul da le o rd i
de a afla anqajamentele colec teriu. nu I se asiqura agitaţiei ristul Tiberiu Ivoniclu, avînd I. POPA STANILEŞTI j 19,20 C ontractul In acţiune. Purei-
tivului. stadiul Îndeplinirii lor vizuale un rol activ, mobiliza Oraşul multisecular de pe ro ii şl ben e tlclorl In fa ţo 0-
p a ra lu lu l d s film a t;
tot prin aqitatla vizuală a tor. de intervenţie, sub am Mureş are azi o înfăţişare 11.30 M al aveţi o întrebare f —
eşuat prenta evenimentelor proaspe modernă. Deva ¡1 intîmpinâ e m ili un« de cullură ş tlln ţlll-
te, la 7.i. Cînd am fost în u • Că. fip e d iţll şl « ip la re to rl;
In lipsa acestor informaţii Rezolvarea propunerilor oamenilor muncii pe vizitator cu construcţiile 30.40 R ellector;
pe care aqitatla vizuală în 2ină s-a încheiat bilanţul tri safe noi şi elegante, ce-l 20.33 Film ul o rllitle „V II f i
m o rţi* ( I ) ;
alte Inlreprinderi le furnizează mestrial. Colectivele de la dau un plus de frumuseţe. 31,23 Toleiurnalul de noapte |
periodic, — am dat curs tenta sectoarele locomotive, vaqoa- 22.33 Cadran — a m lilun « do oc-
ţiei de a cunoaşte la bancul de ne. piese de schimb au rapor Foto : N. GHENA tu o llto te In lo rn o ţla n a lfl.
lucru unele dlnlre form aţiile tat îndeplinirea planului înain
te de
termen. In fala aceslui
de muncă bine cotate tn succes, col ce răspund de aqila- concentrează permanent atenţia noastră
ierarhia întrecerii. Tovarăşul
lia vizuală ou rămas insensi
Cornel Turdăsan ne vorbeşte
cu multă pasiune despre cel 24 bili ca si cum tn viat« colec Din lucrările recentei plena dlnlre deputaţi si aleqătorl s-au ţia sa şl rezolvarea unul număr crete de ce o propunere sau
de oameni care formează e tivului nu s-a petrecut nimic. re a Consiliului National al soldai cu alte 66 de propuneri de 52 de propuneri printre care alta a fost planificată spre re
chipa sa. Revin 1n discuţie as In timp ce aqilatia vizuală Frontului Unităţii Socialisto am valoroase. reparaţii si canalizări de străzi, zolvare pentru o perioadă v i i
In unele locuri de muncă este desprins o seamă dc concluzii Dar interesul larg at cetăţe construcţii dc trotuare, ame toare. Asa de pildă construc
pecte leqale de disciplină, or- ÎNTREPRINDEREA
ca şi inexistentă, iar cei în Si învăţăminte deosebit 'de nilor pentru bunul mers al tre najarea de noi spatii şi zone ţia unor obiective social-cultu-
qanizare. realizarea ritmică a sărcinaţi cu scrierea lozincilor utile privind îmbunătăţirea con burilor gospodăreşti îmbracă verzi, 36 de lucrări cu caracter ra)e din fondurile stalului —
planului. La întrebarea .care terqivcrsează lucrurile, viata de tinuă a stilului si metode‘or Si aspectul participării directe, edililar-gospodăresc si altele. cămin© culturale, băi populare
sînt principalele anqaiamenle uzină îşi urmează cursul, dar noastre de muncă, antrenarea nemijlocite în cartier, stradă, Dacă majoritatea propune la sate — sc va face în lim i DE INDUSTRIE LO CA LĂ
ritm ul ei ar pulea fi evident in tr-o măsură crescîndă a de bloc la materializarea obiec rilor au fost rezolvate operativ, ta fondurilor după terminarea
ale secţiei de reparat locomo
accelerat, îmbunătăţii sub ra putatilor, a oamenilor muncii tivelor propuse. In anul caro pe măsura creării condiţiilor lu c ră rilo r în curs dc ex'ecuţie,
tive firul discuţiei s-a în port calitativ. Desiqur. expune la rezolvarea m ultiplelor as a trecui valoarea m uncilor pa necesare, nu stntem m ul|um i|i în ordinea urgenţelor, sau p rin
trerupt brusc. întrebarea am rea unui panou sau qraiic In pecte ce vizează dezvoltarea triotice, ca să mă refer la un de faptul că la o serie de p ro co n trib u ţie bănească şi p rin
repetat-o si tovarăşului Sever sine nu determină salturi-soec- în perspectivă a m unicipiului exemplu, a reprezentat 5464000 puneri termenul este amina! muncă patriotică a locuitorilor. D E V A
taculoase. Dar „ghim pele“ unei Deva, la înfăptuirea propune de lei. La acţiunile iniţiate au mereu, sau rezolvarea lor nu L x p llc în d oa m enilor «ceste
Sabău. tot sef de echipă i
caricaturi creionată operativ si rilor si sugestiilor făcute în pe participat aproximativ 10 000 se face tn condiţii corespun aspecte, ei vor sim ţi că le
„Sarcinile economice, angaja
afişată la intrarea In uzină, un rioada campaniei electorale si de cetăţeni. zătoare. Spre exemplificare c i avem în atenţie, iar acolo Str. Dr. Petru Broza nr. 2D, telefon 11460
mentele — arăta Interlocutorul text tăios la adresa chiulangiu în timpul ce s-a scurs de a- V olum ul mare de muncă tăm tergiversările cu toiul ne- unde nu sînt con diţii penlru
— au fost prelucrate la vre lui. con|uqat $i cu alte măsuri lunci. prestat înglobează si o parte justilicale atn construclorilor înd eplinirea p ro p u n e rilo r fă
educative ar determina un In cadrul întlln îrilo r. din pe privind remedierea unor defi cute, sau ele nu sînt întem eia
mea lor. dar ceva concret însemnată din propunerile fă
climat de responsabilité, ordine rioada campaniei electorale, cute de alegători, lucru ce a cient© la blocuri sau cele le te, fiecare deputat are obligaţia Angajează :
acum nu vă pot spune“. In
şi disciplină la fiecare loc de au fost făcute 569 de propuneri tăcut posibil ca la întreţineri gate de ilum inatul public de să dea exp lica ţii pline de ră b
secţia respectivă. In afară de muncă. ceea ce denotă preocuparea Si amenajări de spaţii verzi să către întreprinderea de elec dare si tact, manifestînd m u ltă
o lozincă care îndeamnă la In ziua de 1 aprilie, pe la Si interesul larg al oamenilor se realizeze 50 ha. reparaţiile tricitate, cu deosebire în satelo solicitudine faţă de acele su ® SUDORI ELECTRIC»
tntanrea {jj^ ip lin c t, altele ca ora 11, traversam liniile (erate muncii de a ridica activitatea de drum uri să reprezinte 15 k;n anarlinătoare m unicipiului. Cu gestii ce pot căpăta in mod S alariile sînl prevăzute de H.C .M . 914/1969.
din Industrie, comerţ învăţă- să se construiasă 84 de pqdete toate in tervenţiile făcute, pe operativ curs dc rezolvnre.
re să popularizeze anqalamen- pe pasarela binecunoscuta CEI INTERESAŢI SE POT PREZENTA ZILN IC LA BI
mint, cultură şi sănâtale. dîn folosindu-se Ia acestea mate rioade îndelungate pe străzile In perioada ce urmează de
lele, stadiul îndeplinirii tor, simerienilor. Măsurăm din pri domeniul edilitar-gospodăresc riale din resurse locale. respecljve becurile nu lu m i pu taţii se v o r în tiln i din nou ROUL PERSONAL AL ÎNTREPRINDERII.
cine sini fruntaşii sau cei ce viri forfota din curtea uzinei, la nivelul posibilităţilor si ce Demn de relevai este faplul nează de loc. A tari situaţii tre cu alegătorii. P rile ju l o fe rit
va trebui utiliza t cu m a x im u m
trag In urmă realizările nu şl cea de pe peronul qărij. Pa rinţelor aciuate că din propunerile înregistrat« buie lichidate operativ şi cu dc folos in scopul soluţionării
slnt. radoxal. dar în uzină era un în tlln irile din ultima vremo s-au materializat 308, din care toata fermitatea. O parte din p rin e fo rtu ri comune a pro ble
peste 50 la sute au fost rezol carenţele noastre se datorese
vate prin participarea directă, si laptului că nu to ii depulalii m elor ce privesc valorificarea
nemijlocită a cetăţenilor din acordă atenlia cuvenită pro mai bună a p o s ib ilită ţilo r lo
circum seripliile respective. blemelor ridicate în in lîln irile cale, sistematizarea satelor
speciale de vlleză In coastă. avuln cu alegătorii. noastre, îm bun ătăţire a a c tiv i
Am exemplificat mai oe larg
La cursă participă şl Irei acest aspect al preocupărilor Aminteam mai înainte că !n tăţii de învâ ţâ m în t. ocrotirea
echipaje din Judeţul Hune
I de vină doara : loan Bărbii — Nîcolae deoarece In 1970 avem de în puneri iar în perioada urm ă sănătăţii, aprovizionarea popu
1970 vom rezolva 52 de p ro
laţiei şi alte aspecte care v a
făptuit un cuprinzător program
Leu (maşina 25| ; Eugen Biră
— M lhal Urdea (26) ; Al. de activităli. toare alte 59. Evident sînt si lo rificate pot pune in evidenţă
in iţia tiva , priceperea şi s p ir i
Există posibilitatea să rea li
Roşlanu — Ch Soroxcu (27). zăm. prin muncă vo|uniar-pa o seamă de probleme care nu tul gospodăresc al lo cu ito rilo r
vor
Echipajele hunedorene
Campionatul alerga pe automobile „Dacia triotică, lucrări In valoare de pot fi rezolvate în mod opera din m u n ic ip iu l Deva
tiv. Chiar si In asemenea situ
„timpul ne 1 100 Sport", cu care au losl cel puţin 5,5 milioane de lei. aţii cetăţenii Irebuie să p r i OCTAVIAN lENAŞESCU AUTO Hllfflliim
depu
mească
iar prin conlribulie bănească
din
parlea
prim-vicepreşedinte
dotate in urina bunei com
naţional de raliuri portări In competiţiile anlc- voluntară să construim II noi taţilor, a com itetului exe al Comitetului executiv
rioare. obiective. Pentru anul 1970. cutiv un răspuns, exp licln- ai Consiliului popular
comitetul executiv are in aten du-)i-se cu argumenle^ con municipal Deva
favorabil“ ? tomobilistică Internă — Cam
Cea mal mare competiţie au
de J o ii: 23,00 Coaceri de m utică u-
pionatul naţional de raliuri In meci restanţă RADIO te o ro lo g ic; 22.20 Spor»; 22.30 Muxlcă Invită pe cei interesaţi
— Începe sîmbătă, II aprilie jocjto ; 0,03-3.00 Estrada nocturna.
7,00 R odlo|urnol.
PROGPjA M U I II;
1970, cil destăşurarea primei PROGRAMUL I: 6.05-9,30 M u/leă «I Buletin m e leo-rutier; 7.10 Program mu
Peste 2,3 milioane de că etape. La ora 12,01 se va da Aurul Brad — o ciu Q liia (i; 7,00 R adiojurnal; 9,30 Ala. tica ! de d im in e a ţă ; 8,10 Tot inointe VREMEA
rămizi, reprezenltnd o tre i startul Id raltul Sibiu, care »eu; 9.¿0 M utică u jo o râ ; 10.10 C im (emisiune pentiu pionieri) ; 8.25 M ari
me din planul de producţie va cuprinde următorul de lim bo spaniolă C iclul III. lecţlo a interp re ţi - Valentin G heorghiu; 9,00 în eliberarea abonamentelor—
10 o ;
10.30 M elodii co>e străbat Iu
Cinta Dum itru - B â lă io lu ; 9.10 Curs de
pe întregul aa 1969 — a traseu : Sibiu — Mediaş — * » o ; 11,05 Form aţia 8 ?be Pnsada ; lim ba spaniola. C id u l II, lecţia a PENTRU 24 ORE
l i . >5 Cantoto ,,Comunistul*
dc Con
10 o ; 9.30 Piese corole; 9,50 M ollneu
cesta este deficitul cu care Agnita — Făgăraş — Rlşnov Mureşul Deva s ta n tin P a lo d e ; 11,45 Sloiul m odicu teatral. Nu sint Turnul EîMol, de Eca-
întreprinderea de industrie — Plriul Rece ■— Braşov — * lu i; Rarele solo>n 41 sonâ lo le o ; >2,00 tenna O p»oiu; 11,20 M uncă popu Vreme umedă, cu cerul mai m ull întreprinderi şi persoane
locală Orăştte a încheiat Miercurea Cluc — Comănestl Din m utica p o p o a ie lo r, 12.15 Cm. la ră ; 11,30 Soli (ti core ne ou v u ita ! acoperit. Vor cădea p re cip ita ţii
socotelile cu acest material — Bacău — Măgura Călugara 2 -0 (0 -0 ) Rodica Paliu ; 12.25 Ş tiinţa Io / i ; 12.20 lo ro : 12.03 Avanprem ieră eolidiono ; sub (armă de ploaie. Vintul va su particulare — ca
In tjlnira cu m elodia populară >1 inter
12.13 Concert de p rins; 12,35 Soecu-
de construcţie, în urma per — Ch. Gheorqhiu-Dcj — Oltuz pretul prefe ra t: 13.00 R adiojurnal: lum ; 13,00 Concert da pune (continua fla slob plnă Io p o trivit din nord-
petuării la fabrica din Pricaz - Tg Secuiesc — Ozun — La Brad s-a disputai meciul 13.10 A-ronpromioro co tid ia n ă ; 13.22 re ): 1J.30 Corteo ţh in tillc â ; 13.40 A rii »est. Temporatura m inim ă va fl
a u n o r serioase d e fe c ţiu n i Miercurea Ciiic — Odorliel — reslanfă, contind penlru eta M elod'l do M arcel loneicu |< Ion Sta )> duete dm operetele Iul Rodgen ; cuprinsă in tie 5 91 8 grade, tor pentru evitarea aglomeraţiei să
var; 13,45 M uncă populara. 14,00 Co
14.03 Orchosfro de m utică populată
de organizare Internă. Vlnătorl — Braşov — Bran pa tnlîi a returului campiona loidosrop m u iic o l; 14.50 M unco popu ..C indrclul* din S ibiu; 14.30 Din crea m o iim a între 12 ţi 13 grade.
Pentru ca povestea să nu — Rucăr — Malelaşu — Pi tului diviziei C, dintre echi la ră ; 15.00 Roia vio lu rilo r; 13.25 Corn ţio com pozitorului G herote D endrino: PENTRU URMĂTOARELE se prezinte la casa de abona
p o iito ru l «oplom inij — lo io p ti H oyd n :
15,30 Form oţia
14,33 Ş tiinţa la i l ;
Se mal repete Şl In acest teşti — Rm. Vîlcea — Tg. pele A u ru l şi Mureşul Deva. 16.00 R adioiurnol. Buletin meteo «u Constantin Al«*ond<u; 15.40 Radio pu
an cind nevoile de cărămidă Jiu — Haţeg — Sebeş — A u ru l a avut lot timpul tie r; 16.20 M elodii p op u lo ia ; 16.30 b lic ita te : 16,00 R adiajum ol. Buletin 2 ZILE
ale şantierelor din judeţ stnl Sibiu. iniţiativa in joc, decUnşlnd Tribuna ra d io ; 16.45 Pic.se penlru fon- m e te o -iu tle r; 16.20 Liloraturo ramăno mente numai în zilele C I N D
lo<â de Dumitru Crociuneseu;
17,05
jl or»o co ro la ; 16.30 Pe lame m edica
presante, conducerea M.L. Sosirea la Sibiu este (luată atacuri succesive asupra unei Penlru p o irle ; 17.33 Cinteca populare le: 17.00 M e lo d iile a n o tim p u rilo r; 17,35 Vreme schimbătoare. cu cerul
Orăştle (director, tovarăşul tn 12 aprilie la ora 7,58. apărări supraaglomerate, ca de d rag o ste ; 18.10 fta v iilo economi Teolru serial. Aurul negru, de C eior moi m ult acoperit, favorabil pre
re a cedat (n minutele 66 şi co; 18.30 O m elodie pe adresa dv.; Petreseu, seria o V-q. C om orile nduc
P. Caraj a prim it sarcina să Cursa va Intra In ittdeţtil Hu 19.00 G o ie lo radio; 19.30 Sopiom lno m ă riri; 17.M Vechi melodu populare: c ip ita ţiilo r sub form ă de ploaie. SÎNT PLANIFICAŢI
lichideze gravele anomalii nedoara, pe la Tg. Jiu (ora 76. etnd Breda şi Ştefan au unui melom an; 20.03 Tableta de sea 16,30 Curs de lim bo sponioln. C iclul V iolu l va sufla slab pină la po
manifestate anul trecui la realizat victoria echipei loca râ de Am el B o io n q a : 20.10 365 de III. le cţia a 10 o (reluare) ; 16.30 Va triv ii din nord vesl. Temperoturo
fabrica de cărămidă şl să 3,21) şl va (rece prin Haţeg le cu scorul de 2— 0. rln le ce ; 20.20 A rgheilann. S-ou dut, rm lă ţl m u iico le ; 19.30 Acosă la acnd. m inim ă va fi cuprinsă Intre 4 fi 7
Racilă Emil Hossu; 20.25 Zece melo
Andrei O ţe te a ;
10,50 Noopte bună.
creeze condiţii corespunză la ora 4,51. Parcurgerea tra d ii p refa ro ie ; 21.00 Atenţiune, pă copil I; 20.00 A ntologie lirică . ,.Frei- grada, iar m aiim a Inlra It | i 14
toare pentru desfăşurarea seului cuprinde şapte probe DORIN BULIGA rin ţi I ; 21.20 M elodii Interpretele de »cMilc** de W eber; 23.OS M grlcâ voca grade.
normală a producţiei. Pen Fronce G o li; 21.30 Moment poetle : lă loică de Jehann Seboulon Baeh ;
71.33 S olritul serii - Constantin D r6
tru primele două luni ale g h ic i; 22,00 R adiojurnal. B ulfllin me 24.00-1,00 M U(le& simfonică.
anului nici nu s-au dat sar
cini de plan tocmai pentru
a oferi conducerii I.l.L. O - Centrala minereu
răştie suficient răgaz pen mal îndelungată, poate abor
tru a organiza temeinic pro O m uncă entuziastă, pa da scenarii mal pretenţioase,
ducţia. siune, uitare de sine în urmă-
riren celei mai sugestive Ima Filmele cineaştilor amatori — care să justifice puterea emo
Cum se vo r fi ocupat to gini, a lum inii adecvate, re tivă Intr-un mod mai con vin
varăşii dtn conducerea în gător. Totodată, aici s-au rilor neferoase
luarea uneia şi aceleiaşi
treprinderii amintite de li realizat reportaje filmate pen
imagini, renunţarea la lot
chidarea neajunsurilor şl de ceea ce înainte ţi se pfirea tru Televiziunea română. I
organizarea producţiei nu perfect iar acum un simplu Astfel. au fost trim ise
se ştie. Se ştie fosă că to iu l balast, Înlănţuirea logică în reflectare vie a realităţilor judeţului 5 asemenea reportaje, ca ÎNTREPRINDEREA
a fost pregătit atit dc bine laborator a im aginilor pe re au s» apărut deja pe
Incit fn luna martie, dln- peliculă, conlorm scenariului micul ecran Acest lucru cre
tr-u n plan de 400 000 cără propus — asa ar putea fi fiin ţa secţii de cîneclub, gime, cl $i in concepţie, de remarcată In mod deosebit dem câ-i va stim u la $i pe
mizi abia s-au realizat caracterizată munca cineclu- prezentind deja. In no filmele profesioniştilor. seriozitatea cu care cineaştii membrii celorlalte cineclu-
300 000 bucăţi. Dlntr-o dată biştilor, acesli neobosiţi mt- iem brie 1969, la consfă Pornind de la aceste indi amatori din Hunedoara au btirl din judeţ în elaborarea MINIERĂ BARZA
s-a făcut o serioasă spăr nu ilo rl ai stiloului optic şi aî tuirea din Petroşani, p r i caţii, einecluburile din H u trecut Ia realizarea filmelor unor astfel de reportaje fil
tură In aprovizionarea şan frumosului arlistic. Lor li se mele lor producţii p ro m i nedoara, Lupeni şi Vulcan au incluse în programul pe mate, dar si pe alţi pasionat!
tierelor, pe care conduce adaugă un public la fel de ţătoare. Concluziile reieşite trecut la concretizarea lor. O 1970. ai film ului, doritori să devină Din oraşul Brad, judeţul Hunedoara, angajează do urgev
rea M.L. Orăştle s-a grăbit entuziast, generos în apre atunci — abordarea unor serie de idei valoroasei au Şi la Lupeni predomină a- cineaşti amatori. Pentru a- muncitori calificaţi şi necalificaţi în subteian.
s-o pună pe seama., „ tim cieri, atras de calitatea film e subiecte realizabile la apara- început să se transforme în celasi entuziasm şi perseve ceasla ei trebuie să sc
instruiască mereu, să perse
pului nefavorabil". lor. la jul S» condiţiile existente, scenarii si decupaje regizo rentă ca şi la colegii lor din vereze în a obţine rezultate CONDIŢII DE SALARIZARE DIN REŢEAUA MINIERA
Deci, povestea cu cărămi Inexistente cu trei ani In filmele să dezbată tematici rale. La Hunedoara, mai ales. Hunedoara. Ci au reuşit ca cît mai concludente, concre
zile de la Orăştle nu s-a urmă, einecluburile sindica inspirate din realităţile jude s-a observat o orientare in (una ianuarie să termine tizate In pelicule de calitate, - miner 5 subteran cu salariul de lei 87-102/8 ore ;
un film de protecţia muncii
încheiat. Aşa a început şi lelor din judeţul nostru au ţului, eliminarea pe cit posi apreciabilă in alegerea su să surprindă cele mai semni
anul trecut st aşa e Şl începui să-şi justifice exis bil a dialogului dc pc banda biectelor. ..Pax'’. „O dă mîi- „Opreşte banda. Costică", rea ficative aspecte din viata e - miner 4 subteran cu salariul de lei 78-91/8 ore ;
acum. Va trebut să mat tenţa, să se afirme din ce în sonoră (modul de exprimare n ilo r", „D rum ul lie ru lu i". lizat la Preparatia Lupeni. Cu conomică, socială si cultu
freacă neapărat încă un an ce mal mull. Astfel, anul rezumîndu-se aproape în „Noaptea oraşului fără nopţi" acest film au luat parte, de - minei 3 subteran cu valaiiul de lei 67-79/8 ore ;
altfel. Inlre 10— 11 martie, la
şl să se acumuleze din nou trecut, In cadrul prim ului exclusivitate la mişcări şi sint doar cîleva litlu ri care primul concurs pe tară de rală a judeţului, cărora să te - miner 2 subteran cu salariul de lei 60—70/8 ore ;
restanţe de ordinul m ilioa festival al film u lui de ama gesturi), reducerea duratei vădesc tendinţa dc aprofun acest, gen organizat in Bucu acorde un scenariu adecvai.
nelor penlru a convinge tori, einecluburile din Hune film ului la 5— 10 m inulo — dare a unor idei Si scenarii Numai astfel filmele cineaşti - muncitori necalilicaţi tn subteran de la lei 54-63/8 ore.
doara, Lupeni şi Petroşani au au fost folosite cu deosebite valoroase. reşti. A lte scenarii u r
conducerea M.L. Orăştle că mează sâ fie concreţi zale. lor anialori îşi vor îndeplini
reuşit să ajungă în finală, rezultate alît de către cei Paralel cu alegerea unor Se asigură caiorea in blocuri şi masă (a cantină contra
este datoare să normalizeze alături de cele niai bune mal puţin experimentaţi cit subiecte majore s-a trecut la ele aducindu-şi un aport deo cu adevărat menirea, vor cost, 9 lei penlru două mese - prînz şi cină.
producţia de cărămidă ? cinecluburi din întreaga ţară. Si de cei cu un stagiu niai studierea praclică a modului sebii fn evitarea accidentelor atrage în sala de spectacole
Peliculele lor au lost apre îndelungat în acest domeniu. de muncă. în întărirea disci
Conducerea Direcţiei jude do realizare cinematografica, un număr din ce în cc niai Cererile pentru angajare se pol adresa direct serviciului
ciate In mod deosebit. De Cu acest prilej, participanţi plinei si sporirea pro du ctivi
ţene de industrie locală căutindu-se noi mijloace de tăţii muncii. mare de spectatori. personal ol întreprinderii.
atunci, alte două cluburi — lor Ii s-a conturat niai precis
este cumva de altă părere ? Deva $i Vulcan —- şi-au genul film ului de amatori, exprimare fală de cele abor Colectivul cineclubului din
manifestat dorinţa de a In- care diferă nu numai ca lu n date ptnă tn prezent. Trebuie Lupeni, avlnd o experienţă IOSIF TELLMANN