Page 38 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 38
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4748 $ SIM4ATA 11 APRILIE 1970
C u v i n t a r e a t o v a r ă ş u l u i încheierea lucrărilor Congresului cuoperaţiei de consum
N I C O L A E C E A U Ş E S C U ' ţUIMAIf DIN PAC. I) Bulgaria. Remi Duhem - Fran la congres au adoptat în una Dumitru Fainiş, Gheorghe Fa-
Constantin
|eanu,
Fitoreanu,
nimitate Statutul cooperative
ţa. Tadeusr Janciyk - R. P.
Fi lip Geltz, Ioan Chico, Ştefan
lor de consum.
Polonă. Walter Barthel - R. D.
Congresul a adoptot. de ase
Germană, Hans Pauriler - A
Nicolae Radulian, Ion Radu-
ustrio, Frantisek Vychodil - R S. menea, Dorea de seamă a Mate, Constantin Petcu, Aron
Extinderea şi diversificarea Cehoslovoco, Dieter Schuckens Consiliului Uniunii Centrale a lescu, Ion Şandru, Sabin Nicu-
prestărilor de servicii, extinde Cooperativelor de Consum 5? lescu, Ion omedescu, Alexan
că dacă se adresează unul m i decătorul răspunde In fata con Îm potriva tuturor celor ce în rea activităţii de deservire tu - R. F. a Germaniei. Joseph dru Spiridon, Gheorghe Starcu,
liţian de circulaţie cu o p ro ştiinţei sale, trebuie completată calcă leqile t i n i Intr-un fel. ristică, locul pe care îl ocupă Roland Sooprayen — Mauritius. Darea de seamă a Comisiei
blemă care nu-i de circulaţie, cu aceea că el trebuie să aibă tovarăşi existenta unor ase librăria sătească în viata cul Mohamed Aii Rida - Iordania, de cenzori Delegaţii Io con Francisc Suesi, Ion Vetrineanu
şi Albert Vila, membri. Comi
nu sînt luaţi în seamă si sini o înaltă conştiinţă socialistă, menea manifestări sau dim inu turală locală, pregătirea ca care ou odus salutul organi gres şi-au însuşit Proiectul de tetul Executiv a numit pe to
trimişi să caute aqentul de m i comunistă, că răspunde In fata area lor constituie şi o oglindă zaţiilor cooperatiste din »ările lege pentru organizarea şi
rte securitate trebuie sa lie liţie care răspunde de proble a activităţii organizaţiilor de drelor in şcolile proprii, ca şi lor. funcţionorea cooperaţiei de varăşul Ion Smedescu, secretar
mai active. Securitatea trebuie ma respectiva. Or. consider că poporului de felul cum îsi în partid. Acolo unde organizaţi alte probleme ale activităţii co S-a dat. de asemenea, citire consum, care urmează să fie general ol CENTROCOOP.
să conlucreze mai strlns cu nu se poete face o asemenea deplineşte îndatoririle. De alt ile de partid ştiu să desfăşoare operatiste, au constituit, de a- mesojelor adresate de orqani înaintat organelor legislative Comisia de cenzori a ales ea
miliţia, cu oroanismele ~hema- diviziune mecanică a muncii in fel. acesta este si sensul noii o bună muncă politico-organl- semeneo. obiectul dezbaterilor zatiile cooperatiste din R. D. de stat preşedinte pe tovarăşul Con
te să sc ocupe de infracţiunile miliţie. O asemenea diviziune leqi de orqanizare judecăto zatortcă unde sc folosesc toa in cea de-a doua zi a congre Vietnam, Japonia şi R P. M on In unanimitate, delegaţii au stantin Mateescu.
economice Uneori este destul este explicabilă la nivel cen rească prin care se prevede te mijloacele educative, in clu sului. Propunerile vorbitorilor golă. odoptat Rezoluţia celui de al Cuvîntul de închidere a lu
de qreu să se iacă o delimitn- tral — cuprinzînd controlul, or- ca judecătorii si procurorii să siv măsurile represive — 5) au îmbrăţişat un cadru larg. de Delegaţilor le-ou fost comu V-leo Congres ol cooperaţiei crărilor congresului o fost rostit
re netă între delapidare din qanizarea. cercetarea proble fie aleşi — adică să se alle manifestările antisociale dispar la îmbunătăţirea muncii in do nicate sintezele concluziilor lu de consum. de preşedintele CENTROCOOP,
avutul obştesc si actul de sa melor — dar m iliţianul din sub controlul poporului, sau devin foarte neînsemnate, meniul circulaţiei mărfurilor, crărilor secţiilor pentru proble Trecindu-se fa ultimul punct Dumitru Bejan.
botaj, in lru c il amîndouâ lovesc Fiecare lucrător din 'uslîtîe pînă la organizarea activităţii me de controclori şi achiziţii ; ol ordinii de zi. congresul o a- In numele celor peste 7 mi
în interesele poporului — crea post trebuie să cunoască toate şi procuratură trebuie să înte- lot mal puţine de investiţii S-au făcut, totoda producţie, prestări servicii şi 1 es prin vot secret Consiliul lioane de membri ai coopera
torul si proprietarul m ijlo a problemele, să poală răspunde Icaqă că are datoria să facă Consiliile populare au, dc tă, propuneri de îmbunătăţire transporturi ; circulaţia mărfu CENTROCOOP, alcătuit din 141 ţiei de consum, participanţii la
si acţiona pentru respectarea
celor de producţie, al bunu leqii tn orice domeniu. totul pentru a servi exemplar asemen'ea. sarcini importante a proiectului de statut, a pro rilor ; alimentaţie publică $i tu de membri şi 31 membri su congres şi-au exprimat, cu pu
rilor materiale din tara noas clasa muncitoare întregul nos In înfăptuirea măsurilor de iectului de lege privind orga pleanţi, precum si Comisia de ternică însufleţire, printr-o te
In ce priveşte orqanele de pro respectare a legilor. Este nece rism ; construcţii şi proiectări :
tră. al întregii avuţii naţio tru popor ; fiecare să considere nizarea cooperaţiei de consum cenzori. legramă adresată Comitetului
nale. curatură si justiţie, doresc mal că îşi îndeplineşte îndatoririle sar ca ele să se preocupe mai şi a celorlalte documente pre cooperative de credit. care
întîj să mă refer la obliqatia ce-i revin numai dacă prin nuilt de ceea ce se Intîmplă s-au desfăşurat în cursul după- In prima so şedinţă. Consi Central al Partidului Comunist
îm potriva celor care comit zentate congresului. omiezii de joi. Congresul a a liul Uniunii Centrale a Coope Român, tovarăşului Nicolae
asemenea infracţiuni, care sub lor de a conlucra strîns cu m i felul cum aplică IcQile tării, pe te rito riu l lor, să apeleze In şedinţo de dimineaţă au doptat concluziile secţiilor de rativelor de Consum o ales Co Ceauşescu, otaşamentul deplin
minează proprietateo obşteas liţia si securitatea în luarea contribuie la îmbunătăţirea qe- mai des Ia organele de stat de luat, de asemenea. cuvîntul lucru si a însorcinot Comitetul mitetul Executiv. Preşedinte a faţă de politica portidului. ho-
că, trebuie acţionai cu toată măsurilor de apărare a pro ncralâ a vieţii sociale, la d i specialitate si să exercite — oaspeţii de peste hotare, invi Executiv ol CENTROCOOP să fost oles tovarăşul Dumitru Be- tărîreo de o munci cu toată e
fermitatea ; nimeni 1n societa prietăţii obşteşti, a cuceririlor minuarea si, oină la urmă la în conformitate cu prevederile taţi la lucrările conqresului : aducă Io îndeplinire propune jan; vicepreşedinţi tovarăşii : nergia pentru înflorirea d o triei
tea noaslră nu trebuie să-si revoluţionare si a muncii paş lichidarea stărilor in fra cţio înscrise In legea de organizare Iun Ben Sik - R.P.D. Coreeană, rile făcute Ioan Bucşa, losif Popa si Fran noastre socialiste.
permită să sustraqă sau să nice a poporului. Oraanele de nale. a acestor consilii — controlul dr. Sondor Kovaci - R P. U n Cu modificările propuse în cise Ţapos ; iar tovarăşii Ion
prejudicieze în vreun fel pro procuratură si iustitie trebuie După cum se sile partidul si îndrumarea organelor de mi timpul dezbaterilor, delegaţii Buftea, Constantin Dumitrescu, (Aqerpres)
prietatea obştească 1 A vînd în să dea dovadă de mai multă Si quvernu! au luat o serie de liţie. gară, Petko Vasilîev - R P.
vedere că principiul de bază exiqentă în aplicarea pedep măsuri pentru a pune capăt a Aşa cum am mal spus, tova
al o rin d u irii noastre socialiste selor leqale acelora care ne buzurilor si ileqalitătilor. A - răşi. aceste probleme trebuie
este că nimeni nu poate trăi socotesc ordinea si leqile tării. ccste măsuri au fost discutate să stea permanent în atentia
fără a depune o muncă folo In această privinţă trebuie pe larq la timpul lor si de organelor centrale, începlnd
sitoare societăţii, se impune să spus că avem nu puţine cazuri aceea nu doresc să mă mai cu Comitetul Central al p a rti R E Z O L U Ţ I A
acţionăm hotârît îm potriva ce cînd orqanele de procuratură refer la ele. Se pare însă că dului. Problemele de care
lor ce nu doresc să muncească, Si justiţie dovedesc lipsă de unii lucrători din organele de ne-am ocupat In aceste zile.
trăind de pe urma jefuirii, în- exiqentă de combativitate. stai au înţeles că nu trebuie lupta îm potriva in lractiu nilor
tr-un fel sau altul, a societăţii Pornind de la o prost înţelea să mai facă nimic spre a nu si manifestărilor antisociale
— a proprietăţii obşteşti sau să ..qrijâ fată de om“ , ele nu fi acuzaţi de îleqalităli si abu slnt chestiuni care nu pot li Congresului al V-!ea al cooperaţiei de consuni
a proprietăţii particulare a ce sancţionează de fapt. pe cei zuri. Acest fel de a Înţelege rezolvate numai de organele
vinovaţi ; este clar că prin a
tăţenilor. rolul si sarcinile organelor de de specialitate; ele sînt pro
ceasta ele nu contribuie la
Orqanele de m iliţie au, de securitate, miliţie, procuratură bleme ale întregii societăţi, din Republica Socialistă Românea
asemenea, datoria să vină mai combaterea infracţiunilor. Ia şi Iustitie nu are nimic comun ale întregii noastre munci de
crearea unei puternice stări de
operativ în ajutorul cetăţenilor cu concepţia noastră despre organizare $i educaţie socială.
spirit împotriva acestora. A a
victime ale unor elemente de buza de diferite ..circumstanţe orqanizarea socială si in ge Numai în măsura In care toate Exprimlnd voinţa celor peste desfăşurată dc Consiliul U n i tinînd scama de faptul că lu organizare şi conducere, creş
clasate. Apărarea vieţii si a neral cu rolul pe care-1 au a orqanele de stat st obşteşti îşi şapte milioane de membri ai unii Cenlrale a Cooperativelor crătorii din cooperaţia de con terii a trib u ţiilo r şi competenţei
vutului tuturor cetăţenilor este atenuante“ , a pune tn libertate semenea orqane în oricare sfat vor uni eforturile si vor acţio cooperativelor de consum, de Consum şl liniile directoa sum sînt în serviciul m ilioa unităţilor şi întreprinderilor,
una din îndatoririle fundamen pe cei condamnaţi pe motiv că •— cu atît mai mult într-un na cu hotărîre în această d i congresul îşi manifestă adezi re de muncă pentru perioada nelor dc membri cooperatori. stim ulării in i|ia live i creatoare
tale ale orqanelor de m iliţie si trebuie să le dăm posibilitatea stat al celor ce muncesc ca al recţie vom obţine rezultate unea deplină faţă de politica urm ătorului plan cincinal. Cerinţele economiei naţiona a lucrătorilor şi, totodată, pen
securitate; or. In această p r i să se îndrepte — deşi nînă a- nostru, Desiqur. tovarăşi tre bune ! internă şi internaţională a Insnşindu-şi pc deplin reco le, necesităţile aprovizionării tru simplificat ea şi reducerea
vinţă trebuie spus că nu în lunci s au făcut nu puţine în buie' să veohem cu cea mai Fără Îndoială că succesele Partidului Comunist Român, mandările Partidului Comunist populaţiei iczipun eforturi spo lorm ularisticii, numărului de
totdeauna ele răspund chemă cercări de îndreptare — aceas mare stricteţe la respectarea pe care noi le obţinem în toa holărtrea lu crătorilor şi a tu Român cu privire la ridicarea rite pentru creşterea contribu decizii, a regulamentelor şl
ta nu constituie o dovadă a
rilo r cetăţenilor. Se întîmplâ legilor ; să nu admitem sub te domeniile de activitate, ju s turor cooperatorilor de a con calitativă a întregit activităţi ţiei cooperaţiei de consum (a inslructiunilor. Este necesar
ca aceste orqane să nu acţio n ri jii fală de om ci o neînte- nici o formă abuzul. Asa cum teţea politicii noastre genera tribui cu toate forţele la în economice, organizaţiile coope constituirea fondului central să fie raţionalizat in continu
lenere a rolulu i si răspunderii
neze cu promptitudine atunci am mai spus si altădată. să le. perspectivele de dezvoltare făptuirea programului elaborat raţiei de consum vor milita cu produse agroalim entaie. are aparatul şl să se îmbună
pe care le au tn societatea
cînd. într-un fel sau altul, ce facem totul ca nimeni să . nu a societăţii de ridicare a bună de Congresul al X-lea al neahăful pentru folosirea tu In următorii cinci ani, volţi* tăţească radical felul lui de
noastră orqanele de procura
tăţenii sînt lezaţi de acţiunile sufere vreo pedeapsă fără a stării materiale si culturale a P.C R., în care sînt stabilite turor pirqh iilor care aslqură mul arliv ilalti de romi rac târî- muncă, să se desfăşoare o lu p
elementelor declasate, antiso tură si iustitîe. fi vinovat. Dar. arătînd nece întregului popor contribuie în căile dezvoltării economici şl creşterea eficientei economice achiziţii realizat de cooperaţia tă hotărîtă împotriva pra ctici
ciale. In această privinţă, con Hste necesar ca ministerele sitatea respectării legalităţii mod simţitor ta diminuarea perfecţionării vieţii sociale în şi îndeosebi penlru sporirea de consum va :reşte într-un lor birocratice. Centrul de
sider că orqanele de m iliţie ar şi orqanele centrale respective socialiste n evifării categorice manifestărilor negative la care vederea făuririi societăţii so productivităţii muncii. fotosl- r ii tn susţinut In zonele de deal greutate al muncii va trebui
să exercite un control mai e- mutat la cooperativă, la unită
trebui să revadă felul de or- a abuzurilor, doresc totodată m-am referit. Întregul popor cialiste m ultilateral dezvoltate rea judicioasă a forţei dc m un şi munte nec ooperativizate.
fitace In toate unităţile sub că. a tim pului de lucru, redu cooperativele de consum vor ţile acesteia.
qanizare a muncii, precum si să atrag atentia asupra lipsei doreşte să existe cît mai pu pe pămîntul României.
ordonate. Judecătorii si procu do măsuri împotriva acelora tini si, ptnâ la urmă dacă cerea ponderii cheltuielilor trebui să sprijine pe producă Organele de conducere ale
Congresul constată cu satis
atributiunile oe care le au m i rorii să fie pătrunşi de răspun care încalcă Ipgîle tării sau se va putea, să nu mai existe facţie că în îndeplinirea sarci materiale, a cheltuielilor dc tori in creşterea animalelor, uniunilor, cooperativelor şi în
liţienii, îndeosebi cei din pos derea pe care o au lată de cla aduc prejudicii orin d u irii oa de loc — oameni care să în nilor ce au revenit cooperaţiei producţie şi de circulaţie. dezvoltarea pont icul tu r ¡ i şl treprind erilor trebuie să ma
turi. Intrucll. nu o dală. cetă sa muncitoare de înlrequl po menilor muncii. De fapt, ne- calce legile tării, să nesoco de consum s-au obţinut rezul- Apărarea şi dezvoltarea a vu prelucrarea produselor, con tri nifeste o grijă sporilă pentru
ţenii se pllnq. pe drept cuvin». por, Concepţia după care ju- sancţionarea celor vinovat! tească normele de convieţuire tale pozitive : cooperativele tului obştesc vor trebui p riv i buind la valorificarea unor re huna selecţionare a cadrelor,
constituie tot un abuz si o socială. şi-au sporit contribuţia Ia a te în continuare ca îndatoriri surse lo iale specifice acestor penlru repartizarea şl promo
ileqalitafp, tot o încălcare a le In încheiere, doresc să sub provizionarea cu mărfuri a de căpetenie ale tuturor con /one şl la creşterea v e n itu ri varea lor după crlte-riut pregă
gii Lupta pentru respectarea liniez că partidul şi guvernul populaţiei din mediul rural : ducerilor şi lucrătorilor din lor producătorilor. tirii profesionale şl al rezulta
agro-
Exportul de produse
legalităţii socialisto înseamnă dau o înaltă apreciere a ctivi s-a achiziţionat un volum mal cooperaţia dc consum, ale ma alimenlare elertual de coope telor obţinute in muncă. să
îmbunătăţească
selor de membri, asigurindu-se
substanţial
Solemnitatea inminării lor tării în orirp îm prejurare ’ miliţie, procuratură s¡ justiţie tare: s-a extins reţeaua un ită combaterea şi prevenire* o ri aproape 70 (d ia ţâ de munca educativă fn rindul lu-
aplicarea cu fermitate a le g i
de securitate,
tăţii orqanelor
mare de produse aqroallmen*
raţia de consum va creşte cu
căror forme de risipa si paqit-
ctâlorilor. să întărească disci
ţilor de servicii pentru popu
In munca lor. aceste organe au
Este necesar să acordăm o
plina şi simţul de răspundere
bire a unităţilor.
1 «70
Va trebui să se acorde
laţia din comunele
mai mare
măsurilor
atenţie
măsurile care au lost luate in
preventive. Principalul este de obţinut succese mari Prin /patriei. şi satele Conqrc.Mil însărr ir.ează Con mai multă atenţie calităţii p ro penlru îndeplinirea sarcinilor
a împiedica să se comită aba ultim ul timp. s-au creat toate, I rire a mijloacelor materiale $» siliul Uniunii Centrale să /exa duselor. corespunzător exigen încredinţate. Este necesar ca
Printr-o mai bună gospodă
din cooperaţia
toţi lu crătorii
mineze şi să soluţioneze obser
telor mereu «.rescinde a!e be-
unor distincţii ia nele de stai să considere că au o activitate şi mai bună. să-şi băneşti, s-a asigurat dezvolta vaţiile critice, propunerile şl noilr icrilo r interni şi externi. de consuni să acţioneze cu ho-
condiţiile ca clc să desfăşoare
teri. să se încalce legea. O rqa
sugestiile făcute. a!»1 în şedin
pentru combaterea
lărire
le-
Congresul hotărăşte intensi
îndeplinească 'ol mai bine sar
acţionai bine numai
atunci
rea
bazei
tehnico-materiale.
ţele plenare, cît şî în secţiuni,
cinile importante ce Ie revin.
eronomicp.
cînd au reuşit să prevină in
sporirea eficientei
să ia masuri pentru înlătura ficarea clo rtu rilo r tuturor o r nomenelor negative, pentru a
firmarea deplină
a normelor
fracţiunile si manifestările an Sînt convins, tovarăşi că se consolidarea capacităţii eco- rea neajunsurilor semnalate in ganizaţiilor cooperaţiei de
eticii comuniste, a echităţii so
tisociale. activită ţii vor trage toate învăţămintele notnico-financiare a cooperati documentele prezentate conqre consum pentru dezvoltarea re ciale. „Gazeta cooperaţiei“
Consiliu! de Stat ţie. procuratură si iustitie o tofi lucrătorii din securitate, 0 S-a întării din punct de vede sului şi in cuvîntul participan de consum. In perioada 1971- trebuie să popularizeze pe larg
ţelei prestatoare de servicii şi
velor. Cooperaţia de consum
In îmbunătăţirea
că
din munca de pînă acum.
creşterea volum ului bu nurilor
organelor de securitate, m ili
ţilor la dezbateri.
experienţa şl rezultatele pozi
prin spori
re organizatoric.
miliţie, procuratură şi justiţie
răspunderea
Pornind de la
tive, in iţiative le valoroase, să
mare răspundere revine comu
vor acţiona cu fermitate pen
sic.ifor executate de unităţile
intensliicarea
activităţii
ob
niştilor cate lut rea/ă in aces tru Îmbunătăţirea activităţii rea numărului de membri şl sporită ce revine cooperaţiei IS7J, volumul lu crar.lor şl ser- critice m entalităţile înapoiate,
de consum in aprovizionarea
te sectoare. Este necesar ta lor. adurîndu-si astfel co n tri şteşti. cu m ăriuri a populaţiei de >a cooperaţiei de consum va U de să militeze pentru promovarea
Desigur, nu depinde numai organizaţiile de partid din ca buţia la înfăptuirea sarcinilor Congresul aduce cete mal peste două ori mai mare fată noului in toate sferele de ^cti>
de dumneavoastră ca oamenii drul tuturor acestor organisme trasate de Congresul al X-lea calde m ulţum iri Partidului Co sate. în condiţiile ridicării ne dc cel realizat in actualul cin vitate.
încetate a standardului de via
l U i w n w R r i c i i s5 nu se mai îmbolnăvească. să acorde mai multă atonii»* al partidului ia perleclionarea munist Român, conducerii sa cinal. Se va dezvolta in con ti Conducerile organizaţiilor
Dar am dori ca atunci cînd ei felului cum membrii de partid vieţii sociale din tara noastră le. personal tovarăşului Nicolae tă şi sporirii cxiqenţclor ţă nuare reţeaua unităţilor de cooperaţiei de consum au da-
ajung în spitale sau la medic îşi îndeplinesc îndatoririle < p la opera de făurire a societăţii Ceauşescu. pentru condiţiile rănimii. congresul pune în fa prestări servicii, indeosehi in toiia de a resper la neabătut
politica partidului si stalului să primească un ajutor cit mai le revin Sarcini importante au ta tuturor orqanizatiilor, în- centrele de comună şi satele prevederile statutare şi de a
nostru care urmăreşte să asi- eficient, să fie în timpi nai i cu în această privinţă comitet ele socialiste m ultilateral dezvol create desfăşurării activităţii repind de la Uniunea Centra unde se poale asigura o a c tiv i acţiona hotărit pentru duce
qure întregului popor, tuturor omenie, să se bucure de o fn- judeţene de partid toate orga tate In România. cooperaţiei de consum, pentru lă şi pînă la cooperativă, sar tate continuă. în raport cu rea la indeptiniie în cele mai
categoriilor de oameni ai m un q rijire rit mai bună — o în nele şi organizaliitc de partid Vă urez dumneavoastră si sprijinul şl îndrumarea perma cina de a asigura îm bunătăţi no,le solicitări ale lo cuitorilor bune condi(iuni a sarcinilor ce
cii, condiţii de viată si de g rijire frăţească. părintească rare îm bine sa organizeze şi tuturor lucrătorilor din aceste nentă de tare se bucură îrv în rea in continuare a a c tivită satelor, astfel incit să nu lie le revin In acest scop, trebuie
muncă ci! mai bune. Aceste — care să le uşureze suferin să conducă întreaga activitate organisme succese tot mai treaga sa activitate, pentru cu ţii comerciale, de alimentaţie nici o comună In care coope să-şi perfecţioneze continuu
condiţii se realizează pe măsu ţele. Pr in a: casta vă veţi face de combatere a manilestărilor mari în aclivilalp a viitoare, vintele calde, aprecierile şl în publică Şi de servire turistică. rativele să nu albă secţii pen stilul şi metodele de muncă,
ră cc întreaga noastră econo cu adevărat datoria tovarăşi ! multă sănătate şi loricire ! demnurile tnlclepte ce i-au In vederea realizării vo lu tru asigurarea serviciilor ne să aplice cu mai multă tărie in
mie. potenţialul economic, bo (Vii aplauze). antisociale sî mobilizeze ma (Cuvintarea a fost subliniată mului sporit de deslacerl pre cesare Cu mai multă stăruinţă activitatea lor principiul m un
găţiile tării cresc. Ridicarea sele largi populare şi să cre în repetate rînduri cil puterni fost adresate văzut de v iito ru l cincinal, u- trebuie continuată acţiuneade cii colective şi al răspunderii
nivelului de trai este ne m ijlo Aşa cum s-a spus si la ple eze o puternică opinie publică ce aplauze) Congresul aprobă activitatea nltâţile cooperaţiei de consum introducere a unor noi prolile personale să stimuleze şl să
cit legată de eforturile pe ca nara Comitetului Central — si vor acorda mai mare atenţie de lucrări. îndeosebi In con valorifice in iţiativele şl capa
re oamenii muncii le fac pen cum se arată şi în documente organizării şi desfăşurării ac strucţii. intrefinerea şî repara cităţile creatoare ale membri
tru dezvoltarea economiei si le plenarei — , întregul nostru tivită ţii lor comerciale. Pen rea locuinţelor, mobilei, a ar lor cooperatori, să contribuie
culturii, de activitatea pe ca parlid şi popor apreciază deo tru stimularea desfacerilor ticolelor mecanice ş i-e le c tro la periec(lonarea şl întărirea
re o desfăşoară fiecare la lo sebit de pozitiv munca corpu trebuie promovate cu mat tehnice De asemenea, se va democraţiei socialiste fn co
cul său de muncă pentru în lui nostru medical. Avem con multă hotărîre formele moder urmări îndeaproape îmbunătă operaţia de consum.
florirea patriei. vingerea că si în v iilo r vă Metode adecvate si eficiente ne de comerţ: să se dezvolte ţirea calită(ii lucrărilor şi ser Congresul aprobă activitatea
Dumneavoastră care lucraţi vel» strădui să răspundeţi che formele active de comerţ *n
mării partidului si aşteptărilor v ic iilo r prestate populaţiei, U niunii Cenlrale a Cooperati
tn sectorul sanitar slnteti che 9 locuri aglomerate şi de agre scurtarea termenelor de exe velor de Consum in direcţia
maţi să s p rijin iţi prin munca întregului popor, că veţi ment. cutare, aplicarea, corec tă a pre dezvoltării legăturilor priete
ce o desfăşuraţi eforturile oa munci neobosit pentru a vă în munca cu deputaţii In scopul asigurării unei mai ţurilor şi tarifelor. O grijă neşti cu organizaţiile coopera
menilor muncii pentru spori perlectiona din punct de ve mari varietăţi de mărfuri, vor deosebită trebuie manifestată
rea avuţiei naţionale. Se im dere profesional, pentru a vă fi identificate noi resurse dc penlru dezvoltarea activită ţii tiste din ţările socialiste şi din
alte ţări, şi consideră necesa
pune intensificarea preocupă îmbogăţi cunoştinţele, spre a aprovizionare, prin dezvolta de panificaţie cu materia p ri ră lărgirea şi intensificarea in
rilor pentru a asigura tuturor pulea contribui. împreună cu rea producţiei proprii şi sta
tnti oamenii muncii, la rid ica Pentru a-şi putea îndeplini revenind pe cap de locuitor 51 195 şi respectiv 30 000 îeî. mă a populaţiei. v iito r a legăturilor de colabo
cetăţenilor o asistentă sanita r it mai »»ine sarcinile $i a l r r suma de 116 lei. Datorită re Asemenea exemple sînt multe. tornicirea unor legături per Congresul pune în lata orga
ră cît mai eficientă pentru rea nivelului de civilizaţie a butiile sale. consiliul comunal zultatelor obţinute, comuna manente cu întreprinderile In nizaţiilor cooperaţiei de con rare între toate organizaţiile
a preveni îm bolnăvirile, ast patriei noastre socialiste. |A- al Frontului Unităţii Socialis Gcnagiu a ocupat locul I pe O activitate susţinută a fost dustriei locale, cu cooperati sum sarcina de a spori şl d i cooperatiste din lume. membre
fel ca nimeni să nu fie plauze puternice). te, împreună cu celelalte o r judel în întrecerea patriotică şi este depusă şi în alte do vele meşteşuqăreştl. cooperati versifica producţia de bunuri ale Alianţei Cooperatiste in
ternaţionale, indiferent de
o-
nevoit să apeleze prea des Vă urez. din toată inima, ganizaţii componente, a căutat desfăşurată anul trecut în c in menii de activitate cum sînt : vele agricole şi producătorii de consum de serie mică, alit rînduirea social-politică a ta
la medic. Şi aceasta nu va ii. dumneavoastră, tuturor lucră ca. prin forme şi metode e fi stea Congresului al X-lea al munca cuKural-educativă. să- Individuali penlru nevoi interne, cît şl rilo r în care acestea îşi des
fireşte, în defavoarea, ci în fa torilor din domeniul sanitar, ciente. adecvate locului, In P. C. R. si a celei de-a 25-a a- nâlaie, comerţ şa. In cadrul Se vor întreprinde măsuri pentru export, din resurse tó făşoară activitatea, pe baza
voarea dumneavoastră, precum succese cil mai mari în acti munca cu deputaţii, să-i mo niversăn a eliberării patriei in tî In ir ¡lor cu alegătorii, depu operative pentru mai buna fo cale. de a pune in valoare în-
SÎ a întregii noastre societăţi. vitatea re o desfăşuraţi pe tă- de sub jugul fascist. taţii îi informează despre po losire a spatiilor comerciale. lr-o mai mare măsură meşteşu respectări! p rin c ip iilo r inde
Credem că prima îndatorire, rîmul apărării sănătăţii po bilizeze şi să-i alraqă la o ac litica internă $i externă a par Totodată. Consiliul Uniunii pendenţei, suveranităţii naţio
prima sarcină a medicului este porului ! M ultă sănătate $i fe tivitate concretă şi perma Propunerile pe caro le fac tidului şi statului, populari Centrale, conducerile organi gurile tradiţionale ale creato nale. ale deplinei egalităţi in
româ
rilor de artă populară
nenta. Printre formele şi me
să-şi sporească aportul la pre ricire 1 (Aplauze puternice, todele de muncă folosite de cetăţenii în cadrul consfătui zează noile legi şî decrete. zaţiilor cooperatiste vor trebui nească. drepturi, neamestecului in tre
burile interne
şt ava ntajuliij
venirea îm bolnăvirilor, să ţin rilo r şi jn tîln irilo r cu deputa In raza comunei Geoagiu să la măsuri penlru asigurarea
prelungite). consiliu şi de deputaţi se nu In urm ătorii cinci ani, volu reciproc.
tească prin întreaga sa activi ţii sînt aduse la cunoştinţa mai sînt de electrificat satele unei depline corelări a aprovi
tate ca poporul român — si După solemnitate, tovarăşul mără consfătuirile 51 în lîln iri- consiliului comunal al Frontului Homorod şi Văleni. In cadrul zionării cu desfacerea de m ăr mul in vestiţiilor va II de peste Se va dezvolta schimhul de
in primul rînd tinerelul — să Nîcolae Ceauşescu şi ceilalţi le periodice cu alegătorii, U m tătii Socialiste unde se dis consfătuirilor ce au avut loc furi. prevenind orlce( Im obili 2 m iliarde lei şl va asigura experienţă cooperatist pe plan
fie cî» mai sănătos. Numai în conducători de partid şi de consultarea unor mase largi cută şl se stabilesc termene între deputaţi şi alegători, a zări de fonduri prin stocuri îmbunătăţirea situaţiei existen mondial şl se vor promova for
felul acesta se va putea apre de cetăţeni în toate probleme şi răspunderi concrete pentru fost luată în discuţie această supranormatlve. Conducerile te în toate sectoarele coope me şl metode de conlucrare,
stat s-au întreţin ui într-o at le care interesează obştea. A raţiei de consum.
cia că intr-adevăr corpul nos rezolvare. De exemplu, pro problemă, s-a stabilit contribu cooperativelor de consum $t care să înlesnească a til schim
mosferă călduroasă, tovără cest mod de lucru a con tri Congresul cere tuturor o r
tru medical îs» face pe deplin punerile făcute de alegători in ţia in bani şi modalitatea de uniunilor teritoriale vor m obi bul de m ărfuri in tre organiza
datoria. (Vil aplauze). şească, cu cei decoraţi- buit la qăsiren celor mai bune cadrul consfătuirilor din satul eşalonare şî încasare a sumei liza loate forţele pentru a a ganizaţiilor să (ină seama ri ţiile naţionale, cit şi o mai bu
căi şi soluţii practice de rea Renqhet, s-au concretizat în necesare — de peste 376 000 sigura aprovizionarea popu guros de criteriile de dim en nă cunoaştere reciprocă, întă
lizare a planului economic şi terminarea construcţiei d ru lei — precum şi procurarea laţiei cu maximă solicitudine sionare şi amplasare a noilor rirea prieteniei între popoaie.
bugetului local, n lucrărilor cu mului principal ce leagă satul a 567 de stiLpi. Lucrarea este şl operativitate, a repartiza ju ohîeclivc, urmărind in con ti Ca membră a A lianţei Co
caracter edilitar-qospodărcsc. de şoseaua judeţeană, pe o prevăzută să se execute în 1970. dicios m ărfurile pe teritoriu şt nuare reducerea costului con operatiste Internaţionale. r o-
Consfătuire de lucru la Filiala | Deputaţii au fost antrenaţi lungime de 3 km, instalarea unităţi, astfel incit să se o b ţi strucţiilor, a consumurilor spe operaţia de consum din Repu
şî participă tot mai activ la unui post telefonic etc. Cetă Lucările propriu-zise de clec- nă o îmbunătăţire a servirii cifice de materiale, îndeosebi blica Socialistă România îşi va
activitatea comisiilor perma ţenii din acest sat. în frunte trilicare vor începe în cursul consumatorilor în condi(il de la metal şi lemn. extinderea aduce şl In v iito r contribuţia
Hunedoara a Uniunii ziariştilor ! nente ale consiliului popular cu deputaţii losif Ştefan, M a trim estrului II. S a prevăzut eficienţă economică sporită. Se utilizării prefabricatelor şl e vi
comunal, comitetele de cetă na Giurgiu, Lazăr Ştefan, Ioan ca prin lucrările ce se vor fa va urmări, cu mal multă ho- tarea finisajelor costisitoare, la activitatea acesteia, în in
teresul păcii, progresului e«o-
ce de cetăţeni prin muncă pa
In cadrul programului de problemelor complexe din ţeni, sesiunile consiliului po Fistis. au transportat prin triotică să se realizeze o eco tărire. cunoaşterea cererii de folosirea in mal mare măsură nomlc şl social fn lume
activităţi al Filialei Judeţene domeniile vieţii politice, e pular, adueîndu-şi contribuţia muncă patriotică 620 mc de nomie de circa 100 000 lei. măriuri. Totodată, se vor lua a înlocuitorilor m aterialelor de Congresul exprimă holărirca
a U niunii ziariştilor, Ieri a conomice si sociat-cultura- la dezbaterea problemelor, piatră, realizînd economii de In activitatea sa viitoare măsurt pentru lărgirea legătu bază, punlndu-se astfel In va tuturo r organizaţiilor coopera
avut loc la Deva o consfă le ale judeţului, recoman- stabilirea măsurilor, elabora circa 50 000 lei. Deputaţii rilor directe ale cooperativelor loare rezervele locale. In iţia ti ţiei de consum de a nu precu
rea hotărlrjlor şi
realizarea
tuire de Jucru tu redacto dînd lu crătorilor din presă au sprijin it arvunea dc consiliul comunal al Frontului de consum cu furnizorii de va cooperatorilor O atenţie peţi nici un efort pentru a-şi
rii ziarelor locale şt cores să-şl Intensifice eforturile lor în practică. încasare a sumelor votate Unităţii Socialiste trebuie să-şi produse deosebită se va acorda realiză aduce întreaga contribuţie la
pondent! ai presei centrale. penlru perfecţionarea a cti Procedîndu-se astfel, s-a a* suplimentar pentru întocmirea concentreze atentia pentru In alimentaţia publică se va rii in termen a in vestiţiilor, ur- realizarea măreţului program
La consfătuire au luat vităţii publicistice, penlru juns ca obiectivele prevăzute documentaţiei şi introducerea dezvoltarea conştiinţei socia acţiona mal mult pe linia creş mărindu-se asigurarea e ficien de edificare a României socia
parte tovarăşii: loachlm M o sporirea contribuţiei presei In plan şi măsurile stabilite circuitului telefonic pe o dis liste a maselor. mobilizarea terii cantităţilor de preparate tei acestora încă de la darea liste, elaborat de Congresul al
ga, prlm-secretar al Comi jitdefene la înfăptuirea sar să fie realizate. Rezultatele tanta de 3 km au mobilizat retătenilor la rezolvarea pro culinare in unităţi proprii Şl in folosinţă a obiectivelor con X-lea al Partidului Comunist
tetului Judeţean de partid, cinilor trasate dc parlid oa obţinute în cadrul întrecerii cetăţenii la executarea lucră blemelor economice şi social- într-un sortiment cit mai va struite. Român.
preşedintele Consiliului popu menilor muncii din judeţul rilor Recalificate. Şi la această culturale şi îndeplinirea cu riat. C) alcnţle deosebită se va In cadrul acestei orientări Conqrcsul cheamă pc mem
lar judeţean, şl Ioan Sîrbu. Hunedoara. patriotice pentru gospodărirea lucrare s-a realizat o econo cinste a înd atoririlor lor p a tri acorda extinderii serviciilor generale se va acorda un vo brii cooperatori şi lucrătorii
şeful secţiei propagandă Ziariştii participanţi la şi Înfrumuseţarea comunei re mie de circa 16 000 lei. otice şi obşteşti. Fiecare cetă pentru turişti. lum mal mare de fonduri orga din cooperaţia de consum —
a Comitetului Judeţean de discuţii au relevat in cu- flectă cel mai bine activitatea Cetăţenii şî deputaţii Ioan ţean trcbuîe să devină un O sarcină importantă a co nizaţiilor cooperaţiei de con bărbaţi şl femei, vîrslnîci şi
partid. vin tu l lor utilitatea depli desfăşurată participarea cetă Lai. Ana Moţa si alţii, pentru participant activ $î conştient merţului rooperalist rămine in sum cu o bază tehnico-malerl- tineri, fără deosebire de naţio
Tovarăşul loachim Moga nă a consfătuirii de lucru a da o înfăţişare ci! mai plă- continuare ridicarea nivelului ală mai pu(in dezvoltată, con nalitate — să muncească cu
ţenilor la această întrecere. în
a informat pe larg despre şi au procedat la un larg < ută satului Geoaqiu-Băi. au la înfăptuirea po lilicii partidu de servire a populaţiei, m ani Iribuind in acest fel la efortul abnegaţie şi perseverentă pen
preocupările actuale şi de schimb de opinii asupra cursul anului trecut s-au exe participat la construcţia a lui si statului, la îmbogăţirea festarea unei comportări c i comun de dezvoltare economi tru a da viată hotărîrllor adop-
perspectivă ale biroului Co modalităţilor de ridicare a cutat prin contribuţie volunta 2 000 mp trotuare. întreţinerea patrim oniului material si spi vilizate. plină de solicitudine că a tu tu io r judeţelor lale. contribuind astfel, alături
mitetului judeţean de par şi curăţirea parcului slatium i lată de clienţi, de bunăvoinţă O rganizaţiile cooperatiste de întregul popor, la opera de
activităţii publicistice din ră în hani şi muncă lucrări în ritual al patriei noastre.
tid pentru soluţionarea «n şi răbdare in prezentarea şi re vor acţiona mai ferm In direc înflorire m ultilalerală a patri
cefe mal bune conditiuni a judeţ la nivelul cerinţelor. valoare de 691 700 lei iată de şi a celorlalte zone verzi, re comandarea m ărlurilor. a sor ţia perfecţionării şl îmbunătă ei noastre
planul Iniţial de 648 000 lei, uşind să realizeze economii da N. BADIU timentelor sl calităţii acestora, ţirii formelor şi metodelor de (Text rezumat)