Page 34 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 34
2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 4747 ® VINERI 10 APRILIE 1970
C U V Í N T A R E A T O V A R Ă Ş U L U I M anifestări consacrate
aniversăm centenarului
N IC O L A E C EA U Ş ES C U naşterii lui Lemn
Centenarul naşterii lui V.l. telecom unicaţii Deva. şantierul
Lenin prilejuieşte organizarea de construcţii. Spitalul unificat
o numeroase monifeslări - şi D.S.A.P.C. Deva, unde Aure
expuneri, dezbateri, simpo lian Bucur, Mîrcea Deak, Petru
ţiei de consum şl cele ale co ta activitatea de valorificare a Preocuptndu-se de perfecţio lărgindu-şl necontenit legătu terne şl externe a partidului şl zioane ş.a. consocrote acestui Ormindeanu, Vladim ir Anto-
m erţului de statt ele trebuie produselor ţărăneşti, contribu narea continuă a activităţii dc rile cu organizaţiile coopera stalului nostru, la victoria con eveniment deosebit. Astfel, la nescu şl Constantin laremschî
să stabilească împreună zone ind astfel la creşterea venitu construcţie socialistă în Româ tiste similare din ţările socia strucţiei socialismului şi comu Regionala C,F. Deva a avut au făcut ample prezentări ale
le de aprovizionare, sortimen rilo r şi ridicarea bunăstării ţă nia, partidul şî guvernul nos liste şi din toate ţările mem nismului in România, la triu m loc o adunare a salariaţilor în vietîî şl operei marelui dascăl
tele de mărfuri, amplasarea ra rănim ii noastre. Toate acestea tru promovează, totodată, In bre ale A lianţei Cooperatis ful nobilelor Idealuri ale cola al omenirii.
asigurarea serviciilor necesare. ţională a unităţilor pe terito impun cooperaţiei de consum mod susţinut, o politică acti te , Internationale, dezvolttnd borării şi păcii în lume. (Apla codrul căreia, consilierul Mjhai
In centru) preocupărilor con riu. îndatoriri importante pentru vă de dezvoltare a prieteniei schimbul de experienţă coopera uze puternice, prelungite). Setea a vorbit despre însemnă *
ducerilor un iunilor judeţene şi Organele comerţului de stal viitor. Consider că conqresul şi colaborării cu toate ţările tist pe plan mondial, promo- In încheiere, urez congresu tatea operei leniniste pentru Biblioteca Clubului sindicate
ale fiecărei cooperative tre trebuie să înţeleagă că poartă dumneavoastră va trebui să socialiste, a legăturilor şi vtnd forme şi metode de con lui succes deplin în desfăşu proletariatul mondial, iar la lor din Petrila găzduieşte, de
buie să stea achiziţionarea In răspunderea deplină pentru traseze liniile directoare pen schimburilor multilaterale cu lucrare care să înlesnească a- rarea lucrărilor sale, Iar dum şantierul Energomontoj Mintia citeva zile, o impresionantă
cantităţi sporite a produselor desfăşurarea întregului comerţ, tru imbunătătirea în următorii toate statele, fără deosebire de tîl schimbul de produse între neavoastră, tuturor membrilor - sectorul turbine - expunerea expoziţie. Sini expuse cele moi
aqroalimentare ele gospodări alit (a oraşe, cit şi Ia sate. a- ani a întregii activităţi in co orînduirea social-politicâ, pe uniunile nationale, cît şi o mai cooperaţiei de consum din ta „Lenin şi construirea societăţii reprezentative lucrări din opera
ilor ţărăneşti, mai i>una valo tit de stat, c il şi cooperatist. operaţia de consum pentru ca baza princip iilor — tot mai bună cunoaştere reciprocă, în ra noastră realizări tot mai bo socialiste în România" a fost lui Vladimîr llici Lenin. Tot
rificare a surplusului de pro (V ii aplauze). toate unităţile să-şi aducă con larg recunoscute în viata in tărirea prieteniei dintre po gate în muncă, sănătate şî fe prezentată de Victor Nema. aici se vor orgonîzo. in pe
duse ale ţăranilor. Cooperaţia Lucrătorii din cooperaţia do tribuţia efectivă la îndeplini ternaţională — ale suverani poare. ricire I (Aplauze puternice, pre Expuneri cu aceeaşi temă rioada premergătoare zilei de
de consum trebuie să acorde o consum, începind cu cei din rea prevederilor planului cin tăţii şi independentei naţiona Este tn afară de orice îndo lungite). 22 aprilie seri literare cu
atenţie mai mare punerii in Consiliul Uniunii Centrale a cinal pînă in 1975. (Aplauze le, neamestecului în treburile ială că organizaţiile coopera Trăiască Partidul Comunist au avut loc şi la I.M.C. Bîrcea, tema : „V.l. Lenin în proza
valoare a resurselor de care Cooperativelor de Consum, din puternice). tiste din toate ţările, tărgind Român, conducătorul poporului Direcţia judeţeană de poştă şi beletristică ".
dispun gospodăriile populaţiei comitetul său executiv şi ter- interne, egalităţii în drepturi şi şi Intensiflcînd conlucrarea nostru pe drum ul comunismu
din zonele de deal şi munle. niinînd cu cel din fiecare u n i Sllmatl tovarăşi, avantajului reciproc. (Aplauze dintre ele, pot aduce un aport lu i! (Aplauze prelungite).
Stimulind aceste gospodării in tate sătească, au datoria să puternice, prelungite). Româ vatoros la dezvoltarea înţele Trăiască poporul român con
creşterea animalelor, dezvolta depună toate eforturile pentru Succesele pe care poporul nia acţionează cu consecvenţă gerii si cooperării între popoa structor al socialismului; tră
rea pom iculturii şi prelucrarea ridicarea activităţii acestui sec român le obţine în dezvolta în această direcţie cu convin re, la asigurarea păcii si secu iască Republica Socialistă
produselor, cooperaţia con tri tor la nivelul cerinţelor eta rea economiei, ştiinţei, cu ltu gerea că astfel contribuie la rită ţii internaţionale. (VII apla România I (Aplauze prelungite).
buie la atragerea în circuitul pei actuale de dezvoltare a so rii. a Întregii vie ţi sociale, în dezvoltarea colaborării şi co uze). Să se întărească necontenit
economic a noi mărfuri, la sa cietăţii noastre socialiste. edificarea societăţii socialiste operării internaţionale, Ia in Avem deplina convingere că alianţa dintre muncitori şi ţă ÎN IN V ES TIŢIILE
tisfacerea mai bună a cereri Potrivit prevederilor legale, multilateral dezvoltate, repre staurarea unui climat dc înţe .Uniunea Centrală a Cooperati rani ! (Aplauze prelungite).
lor populaţiei şi, totodată, la consiliile populare judeţene, o- zintă o contribuţie la întărirea legere, securitate şi pace în velor de Consum din tara Trăiască pacea şi colabo
creşterea ven iturilor producă răseneştt şi comunale poartă forţei sistemului mondial so Europa şi în întreaga lume. noastră îşi va îndeplini cu rarea între popoare! (Aplauze
torilor. răspunderea pentru modul în (Aplauze puternice). In spiri cinste sarcinile de mare răs puternice, ovaţii: în picioare a-
Cooperaţia de consum are, care sc realizează aproviziona cialist, la creşterea influentei tul acestei politici trebuie să pundere ce-i revin, adueîn- slstenţa aplaudă îndelung *. se
de asemenea, datoria să orga rea populaţiei. In conformitate şi prestigiului socialismului în acţioneze in continuare şi co du-şl contribuţia tot mal acti scandează „PC.R. — P.C.R.", FER O V IA R E
nizeze industrializarea şi senii- cu aceasta, ele au obligaţia de lume. operaţia noastră de consum. vă la înfăptuirea politicii ¡n- „Ceauşestu-Ceauşcscu").
industrializarea unor produse a controla permanent şi de a
agricole, să-şi lărgească acti acorda un sprijin activ unită (U rm a re d io pa?. 1)
vitatea de producţie, comple- ţilor cooperatiste, asigurtnd ca
tlnd astfel resursele de măr satele noastre, ţărănimea să lie
furi cu noi sortimente. O deo aprovizionate In cele mai bu „debutului". Şantierul de construc|il căi ferate Petroşani
sebită atenţie trebuie acorda ne conditiuni. şi-o început activitatea in primo jumătate o anului trecut
le revin sarcini importante tn Darea de seamă a CENTR0C00P
tă producţiei obiectelor de De asemenea, comitetelor ju şi nicidecum la 1 ianuarie 1970. In condiţiile actuale de
artă populară. deţene şi comunale de partid dezvoltare economică nici o unitate de construcţii nu-şi
Creşterea continuă a volu poate permite să irosească un an de zile pentru organi
mului de mărfuri desfăcute, a conducerea şi Îndrumarea ac zarea unor lucrări o căror execuţie durează 3 ani. Or,
întregii activităţi a coopera tiv ită ţii cooperativelor pentru este cunoscută indlcaţio dată de conducerea de partid
ţiei impune mai buna organi ca ele să-şi îndeplinească tot si de stat. conform căreia investiţiile cuprinse în
zare a reţelei de magazine şi mai bine rolul ce le revine în plan trebuie să aibă asigurate anticipat toate condiţiile
unităţi de prestare a servici desfăşurarea comerţului din de execu|ie, astfel incit din primele zile să se m ateriali
ilor, folosirea raţională a spa mediul sălesc şi a schimbului prezeatatâ de tovarăşul Dumitru Reían zeze în ritm accelerat. Faptul că în anul trecut şi în
tiilo r existente, construirea de de mărfuri dintre oraş şi sat. primele luni ole lui 1970. potenţialul uman şi material
noi uniţăli. Organele şi organizaţiile de existent pe şantier a fost „g a rat", o porte din timpul
Ca urmare a dezvoltării ac partid trebuie să Mobilizeze productiv pe „linia m oartă" lasă să se întrevadă că ade
tivităţii lor, cooperativele de cornu o tii, pe toii umbrii şi văratele cauze constau în slaba preocupare a conducerii
consum dispun de importante lucrătorii cooperativelor pen Tn darea de seamă a Consi ce contribuţia la lfirqirea schim noadă baza tehnico-materială deschisă, comerţul prin auto- şantierului, a conducerii Trustului de construcţii căi ferate
fonduri materiale şi băneşti. tru a-şî îndeplini în mod e liu lu i Uniunii Centrale a Coo bului de mărfuri dintre oraş şi a cooperaţiei s-a dezvoltai maqazine si autobulete si al Bucureşti, pentru asigurarea unor condiţii normale de
Este o obligaţie de seamă a xemplar obligaţiile ce le revin perativelor de Consum, prezen sat. la buna aprovizionare a continuu, fondurile investite tele. să de/.voltăm formele ac- execuţie.
Uniunii Centrale, a uniunilor fa|ă de milioanele de consu tată de tovarăşul Dumitru iJe- populaţiei rurale cu o tot mai In acest scop fiind de aproa live de comerţ în bazare. Ur Avind în vedere că manopera la lucrările de construcţii
judeţene şi conducerii fiecărei matori de la sate. Ele trebuie jan, s-a făcut o amplă analiză boqată şi variată qaină de măr pe 2 miliarde lei. In prezent, gii rî. bîlciuri, oboare, precum de cale ferată deţine o pondere destul de însemnată,
unităţi de a asigura gospodă să desfăşoare o intensă acti a activităţii desfăşurate Intre furi. la achiziţionarea de pro reţeaua cooperaţiei de consum Si in alte locuri aglomerate sau mecanizarea principalelor operaţiuni joacă un rol hotărî-
rirea cu maximă răspundere şi vitate educativă în rlndurîle cele două conqrese ale coope duse aqroalimentare şi extin numără peste 29 000 unilăti dc de agrement. Se va asigura tor în desfăşurarea accelerată o execuţiei. Or, modul în
eficienţă a avutului obştesc. cooperatorilor, ale lucrătorilor raţiei de consum şi au fost în derea gamei de prestări de desfacere t u amănuntul şi dc extinderea comerţului pe ba/ă care au fost folosite utilajele din dotare Io locurile de
Este necesar să se manifeste din comerţul cooperatist pen făţişate obiectivele majore ce servicii către populaţia săteas alimentaţie publică, peste 20 000 de remiză, precum şi in trodu
mai activ controlul membrilor tru îmbunătăţirea întregii ac revin acestei orqanizatii eco că. In anii care au trecut de la de unităţi prestatoare de ser cerea gestiunii unice Si a răs muncă ale şantierului în primele două luni reflectă slaba
cooperatori asupra modului de tivită ţi a cooperativelor de la nomico de masă în perioada ultim ul conqres a) cooperaţiei vicii, 832 brutării săteşti, nu punderii colective in magazi preocupare a cadrelor tehnice de la aceostă organizaţie
gospodărire a bunurilor coope sate. (Vii aplauze). 1971 — 1975. In vederea înfăp de consum, volumul m ărfurilor meroase centre de achiziţii si nele cu mai multî vînzălori. de construcţii pentru valorificarea potenţialului tehnic.
rativelor, acţionîndu-se cu toa După cum cunoaşteţi. Con tuirii vastului program elabo desfăcute prin unităţile c o o p ri de prelucrare a produselor a Raportînd despre preocupa Astfel. în luna ianuarie buldozerele au funcţionat numai
tă fermitatea îm potriva ace gresul al X-lea al partidului a rat de Conqresul a) X-|ea al raţiei de consum a fost gricole. InlătiSÎnd preocupările rea si măsurile luate de Consi 78 Io sută din orele programóte, motocompresoorele
lora care risipesc sau sustraq trasat un amplu program de partidului. de 133 miliarde lei. al produc Consiliului CENTROCOOP pen liul si Comiletu) Execuliv 77 Io sută. grupurile electrogene 84 Io sută. excavatoarele
din avutul obştesc. dczvollare economică şi socia Lucrările celui de al V-lea ţiei şi prestărilor de servicii de tru perfecţionarea orqanizării CENTROCOOP pentru îmbună 59 la sută, betonierele 63 la sută. In luno februarie aceşti
O garanţie a realizării cu lă a patriei noastre. In pre Conqres a) Cooperaţiei de Con peste G miliarde lei, iar al pro activităţii comerciale, vorbito tăţirea lormelor $i metodelor coeficienţi in lac să crească s-ou menţinut, ior la unele
succes a sarcinilor cooperaţiei zent, sini în curs lucrările de sum — a spus raportorul — se duselor achiziţionate de 3.6 rul a arătat că s-a trecut la de conducere a activităţii or utilaje gradul lor de realizare a scăzut chior. In această
de consum, a creşterii rolului elaborare şi definitivare a pla desfăşoară In condiţiile cînd miliarde lei. Caracteristic pen organizarea concentrică a u n i ganizaţiilor cooperaţiei de con situaţie au fost betonierele si excavatoarele care ou func-
şi aportului ei în viata econo nului cincinal 1971 - 1975. care întregul nostru popor îşi con tru dezvoltarea comerţului la tăţilor comerciale pe trei trop sum. vorbitorul a înfălisat si o ţionot numai 40 Io sută din timpul planificat şi respectiv
mică Şi socială este dezvolta urmează să fie dezbătut şi a sacră eforturile creatoare în sate este dinamica accelerată a ic — cenlru comercial sălesc. serie de lipsuri a le . organelor 33 Io sută. Dacă avem în vedere şi timpul neuti|izat în
rea democraţiei cooperatiste, probat de Comitetul Central al făptuirii vastului Droqram ela desfacerii bunurilor de folosinţă ţ'omun^l Si zonal —.stabilite in de conducere ■ insuficient con primul trimestru — peste 16 000 om-ore — se pot trage
stimularea participării lot mai partidului şi de Marea Aduna borat de Conqresul al X-lea al îndelungată şi a altor mărfuri funcţie de concentrarea popu trol al. executării propriilor ho- uşor concluziile asupra adevăratelor cauze care au dim i
active a milioanelor de mem re Naţională. In cadru) accslui Partidului Comunist Român, al specifige unui trai civilizat. In laţiei $i frecventa cererii de Itiriri. lendinte de fcntralism nuat volumul reollzărilar.
bri la conducerea treburilor plan se prevăd sarcini sporite cărui obiectiv fundamental îl anul 1969. de exemplu, s-au mărfuri, s-au îmbunătăţii for excesiv, p ra c lk i birocratice în Ca o obligaţie dc mare răspundere pentru conducerea
obşteşti, la întreaga activitate Si pentru cooperaţia de con constituie lărgirea si perfecţio vîndut prin reţeaua coopera mele do aprovizionare a unita coordonarea si îndrumarea ac- şantierului nr. 17, se înscriu ompfificorea si valorificarea
a cooperativelor, la conduce sum; va creste volumul pro narea continuă a bazei tehnico- ţiei de consum de peste I ori rilor. Ca orqani/atic de masă, • ivîlătii. umflarea ncjustifica- intreqului potenţial productiv Io nivelul sarcinilor înscrise
rea statului nostru socialist. duselor desfăcute prin comer materiale a tării, făurirea so mai multe televizoare si frig i cu peste 7 milioane de mem lă a apara'ului lehnico-admi- în programul de modernizare sî raţianolizare a transpor
(Aplauze puternice). ţul cooperatist, se vor diversi cietăţii socialiste multilateral dere. de peste 2 ori mai multe bri. cooperaţia dc consum face nislraliv la toate verigile. tului feroviar pe ruta Petraşani-Simeria. In legătură cu rea
In vederea îm bunătăţirii des fica sortimentele de mărfuri, dezvoltate. maşini de spălat rute şi artico parte din Frontul Unităţii So V orb itoru l a subliniat mai lizarea acestui obiectiv iată ce ne-o declarat şeful şan
facerii m ărfurilor la sate, este vor fi dezvoltate în mod deo Integrală organic tn sistemul le electro-tehnicc şi de aproa cialiste. în cadrul căruia adu departe preocuparea susţinută tierului :
necesară o conlucrare mai sebit serviciile. In acelaşi timp. economiei naţionale socialiste, pe 2 ori mai multă mobilă do- ce o contribuţie activă, mobili- pentru lărgirea legăturilor in „Avem asigurată bozo tehnică-m aterială în structura
strtnsă între organele coopera este necesar să fie intensifica cooperaţia de consum Işi adu cit în anul 1963. In această pe- zînd pe membrii cooperatori la ternaţionale ale orq an i/atiilor cerută de noturo lucrărilor. Am asigurat lucrul în două
traducerea în viată a politicii cooperat isle schimburi la tunelul Citero, la turnările de betoane de la
partidului si guvernului. Bânilo si Peştera Bolii. La staţia de sortare a agregatelor
In aceste zile — a spus mai
In anii viito rulu i cincinal, departe tovarăşul Dumitru Ite- de la Baru, prin măsurile pe core le-am luat. am reuşit
volum ul desfacerilor prin uni să dublăm ca poci ta tea de producţie, ceea ce ne asigură
ja/i — cînd popoarele lumii materia primă necesară noii stotii de betoane din aceeaşi
tăţile comerciale si de alimen
Lucrările Congresului taţie publică ale cooperaţiei do llici Lemn. de la a cărui naş localitate. Creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor
cinstesc amintirea lui Y’ladinvr
n
consum
preconizează
stă în centrul atenţiei noastre. Pentru datările de utilaje
so
tere se împlinesc 100 de ani.
cresle cu 44—46
miliarde lei
întocmit un grafic de funcţionare Io nivelul capacităţii no
la|ă de cea reali/ală in peri membrii cooperaţiei noastre de făcute in ultimul timp, precum şi pentru cele existente am
consum se alătură tuturor oa
oada 196G-ID70. In aceeaşi pe m in a l. Avem promisiuni pentru transferarea unor echipe
menilor muncii din România, de muncitori calificaţi $i maiştri de la alte şanţîere din
contrar-
do
rioadă. volumul
cooperaţiei de consum tări-ar hizitii realizat prin co pentru a aduce un vibrant o- tară. ceeo ce va îm bunătăţi ritmul de lucru la toate punc
omeniri
înlregiî
progresiste,
operaţia de consum va spori
tele
niaqiu celui rare a fost cel mai
înlr-u n ritm susţinui. Astfel. în
1975 achiziţiile de ouă de la mare om al epocii noastre. Conducerea şantierului are in vedere şi unele măsuri
Viata Iui V ladim ir llici Lenin organizatorice mai raţionale, care să creeze un cîmp mai
gospodăriile populaţiei vor a- constituie o pildă strălucită de propice valorificării forţelor de care dispunem. Fără a uza
junqe la 650 milioane bucăţi, de un optimism exagerat, îmi permit să afirm că sintem
fâşurate în perioada 1963 tobil şef Io Cooperativa Agi- Comitetului Executiv al A lia n iar cele de păsări la aproape slu jire fără preqct a umanită
1969. gea, judeţul Constanţa, Ion ţei Cooperotiste Internotiono 10 mii tone. cu 57 la sută mai ţii. ideile tui — o călăuză In pe un drum bun si rezultatele viitoare vor fi mult mai
jm ßm .xji ñt¡. *) lupta oamenilor muncii de pre bune".
3 - Propuneri referitoare la loncu, preşedintele Coopera ie. preşedintele Uniunii Cen mult ca In anul 1970. La plan tutindeni pentru cauza socia Subscriem Io acest optimism în dorinţa ca el să fie ono
elaborarea Proiectului de lege tivei Videle, judeţul Teleor trale Agricole a Cooperative te medicinale se prevede să se lismului si comunismului. rat cu foote.
privind organizarea şî func man, Opreapopa Vasile, pre lor „întrajutorarea ţărăneas livreze 2! 000 tone în anul
prezidenţial al LEGACOOP, şedintele U.J.C.C Mureş, N i fn încheiere, vorbitorul a
ţionarea cooperaţiei de con că'* din R.P. Polonă. Au adus 1975, fată de 16 600 tone. Pen
vicepreşedinte ol Asociaţiei colae Bozdog, ministrul co spus : Încheind darea de sea
sum din Republica Socialistă opoi salutul organizaţiilor tru perioada 1971-1975. volu
cooperativelor de consum ; merţului interior, Gheorghe mă a Consiliului Uniunii noas
România. cooperotiste pe care le repre mul lucrărilor si serviciilor e-
delegaţia Uniunii Cenerole a Androne, preşedintele Coo zintă Leonid Lubennikov - xeculate de unităţile coopera tre mulţumesc încă o dată
Cooperativelor din R.S.F. Iu 4 - Raport cu privire Io perativei Tg. Neamţ. Uniunea Sovietică, Etiler Gun- ţiei de consum va fi de peste Partidului Comunist Român,
m odificările statutului organi
goslavia, condusa de ¡ng. In cuvintul lor, în cadrul nar - Suedia, Van Ten-luen două ori mai mare fată de cel Comitetului său Central, per
Momcilo Koncar, preşedintele zaţiilor cooperaţiei de con dezbaterii générale, vorbito - R.P Chineză, Romeo Guar- realizat în actualul cincinal. In sonal tovarăşului Nicolae
sum din Republica Socia
Unignii ; reprezentantul O r rii şi-au exprimat acordul cu nieri - Italia, ing. Momcilo perioada urm ătorului cincinal, Ceauşescu pentru cuvintele ga-fl fiin (â — acolo unde muneeşli, A
ganizaţiei cooperotiste din listă România. raportul Consiliului CENTRO Koncar — R.S.F. Iugoslavia, se prevăd, de asemenea, in calde, aprecierile si Îndemnu te dărui, lor oam enii o c e |lia se dă
ruiesc muncii.
Mauritius, condusa de Jo 5. - Alegerea Consiliului COOP. prezentat congresului, Abdel Rohman El Shazli - vestiţii In valoare de peste rile înţelepte ce au fost adre Poate că Io oro clnd apoi aceste
seph Rotând Sooprayen ; Uniunii Centrale a Coopera au relevat succesele obţinute Republica Arabă Unită. două m iliarde lei. sate astăzi cooperaţiei de con rînduri, C. Borâscu se «a a fin int/-un
delegaţia Cooperativelor de tivelor de Consum şi a Co de cooperativele de consum Analizîndu-se neajunsurile sum din România. om fiieatru universitar D espic acest
consum din Suedia, con misiei dc cenzori. în judeţele tarii, criticînd, tot In cursul după-omiezii, lu ce se mai manifestă în activi Vă încredinţăm, slim ali to Teodo« Fi tu, omul ,,eore ţin e foar fapt, insă, p iim -to p ito iu l a m n s lo l sâ
nu om intim . „D acă-oş fi in anul M
dusa de Gunnor Etzler, Primit cu puternice aplauze odată. unele neojunsuri în cu crările congresului au conti tatea organizaţiei, s-au stabi varăşi din conducerea partidu te muh Io c o lila la o o te lu lu i* (cum ii sau Iii, poate n-oş protesta. Dor
<a>acletiio colegul sou din scKimbul
nuat în secţiile : pentru pro
preşedintele Consiliului direc- şi adom oţii. o luat cuvintul noaşterea cererii de mărfuri, lit măsuri eficiente pentru În lui şi statului, că atlt noi, de B), Constantin Boiâscu ţl M arin G ă i aşo... încă nici nu ştiu ce inseomnâ
pe care o încearcă un stu
em oţia
toriol ol Kooperotivo Forbun- tovarăşul Nicolae Ceauşescu. care ou dus Io deficienţe de bleme de contractări şi o- lăturarea lor. V orbitorul a legaţii şi învilatii congresului, nă lOM ieoto Io O.S.M. 2 un trio pro- dent In fa ta prim ului examen*.
fesionol pentru care m *ie ,la înseamnă
det ; delegaţia Federaţiei co Salutul secretarului general aprovizionare şi făcînd pro chiziţil ; pentru probleme de subliniat că • Va trebui să asi cît şi milioanele de membri a le confrunta <u tine xllnic, cu aspi Acest ..am ănunt" din preocupările
operativelor ungare „Szovosz", al partidului a fost subliniat puneri pentru îmbunătăţirea producţie, prestări servicii şi gurăm o cercetare organizată ce-i reprezentăm ne vom con ra ţiile tale, pentru a vedeo ce mol sale ne-o a d in cit şi mai m ult înţe le
din R P. Ungară, condusă de în repetate rînduri cu aplau deservirii comerciale la sate. transporturi ; pentru proble a cererii de mărfuri, folosind sacra loate eforturile pentru oi de tăcut, ce mai trebuie să foci sul acelei bucurii despre care ne vor
dr. Sondor Kovacs. vicepro- ze prelungite şi urale de de Vorbitorii au acordat o aten me de circulaţie o mărfurilor, în acest scop, alături de for trium ful politicii Partidului Co pentru ca să fii m ulţum it. Şi pentru boa cd o dă fiecare îl de muncă
şedinţe ol federaţiei : delego- legaţi şi invitaţi. ţie deosebită problemelor lă r alim entaţie publică şi turism; mele clasice de Investigare, u munist Român de făurire a so a găsi oceastă împăcare cu tine eşti trăită, a acelei aprecieri pe caro se
tio Uniunii Centrale o Coo Trecindu-se Io primul punct girii activitâtii de achiziţii. In pentru probleme de con nele metode moderne, să pro cietăţii socialiste multilateral chemat să cauţi mereu, să (ii conti cretatul com itetului de p a rtid o făcea
perativelor de consum „Cen- ol ordinii de zi, tovorâşul tensificarea achiziţiilor de pro strucţii şt proiectări : pentru movăm cu mai multă holărîre dezvoltate tn minunala noastră nuu intr-un neastim por creator. A«a despre m uncitorii com unişti, m a tu riro tl
trosoiuz" din U.R.S.S.. condu Dumitru Bejan a prezentat duse agricole. în scopul unui problemele cooperativelor de formele moderne de comerţ palrie. Republica Socialistă Cum spunea C Bor&scu — a fi pro la dogoarea cuptoarelor de pe p la t
să de Leonid Lubennikov, v i Dorea de seamă a Consiliu larg schimb intre oraş şi sat, credit. ca ■ autoservirea, expunerea România. to n i eu fizicul şi m oralul, eu intreo- form a o te lo n e i.
Lucrările congresului conti
cepreşedinte ol „Centrosoiuz". lui Uniunii Centrale a Coope ol unei contribuţii substanţial nuă.
Oro 9. Delegaţii şi invita rativelor de Consum asupra sporite Io aprovizionarea
ţii salută cu îndelungi ap la u activităţii coooeroţîei de con populaţiei, au subliniat vorbi O
ze. la sosirea în sala congre sum de la ultimul congres şi torii, trebuie să steo in aten Joi dimineaţa, la Polotul
sului. pe tovarăşii Nicolae sarcinile ce-i revin in perioa ţia tuturor cooperativelor. Au Consiliului de Stat, tovorâşul Popularizarea legilor statului - preocupare
Ceauşescu, Ion Gheorghe da următoare. fast înfăţişate, de asemenea, Nicaloe Ceauşescu, împreună
Maurei, Emil Bodnaraş, M o In continuarea lucrărilor m odolitâţi folosite pentru sti cu tovarăşii Ion Gheorghe
nea Mânescu, Dumitru Po- congresului, Constantin Ma- mularea producătorilor, pen Maurer. Emi! Bodr>oraş, M a
pescu şi Ion Păţan. teescu, preşedintele Comisiei tru mărirea volumului de a- nea Mănascu. Dg.-rivu Po- permanentă a consiliului popular
Lucrările congresului ou fost de cenzori o CENTROCOOP, o chizlţiî. pescu şî Ion Pdlon, s-o întîl-
deschise de tovarăşul Dum i prezentat raportul acestei co Vorbitorii s-ou referit, de nil cu reprezentanţii A lian
tru Bejan, preşedintele U niu misii pe anii 1963-1969. A asemenea, la ridicarea nive ţei Cooperatiste Internationa
nii Centrale o Cooperativelor le şi conducerii organizaţiilor Urmărind cu consecvenţă a ţii prin care eram incunoşlin- o îmbunătăţire radicală attt In doi copil minori lipsiţi de m ij
poi. Constantin Filoreanu, vi lului activităţii unitâţîlor pres cooperotiste de peste hotare,
de Consum, care, în numele cepreşedinte al CENTROCOOP. tatoare de servicii, Io »ela- plicarea In viaţă şi respectarea taţi că in unele magazine nu ceea ce priveşte folosirea fo loace de trai. Ne-am deplasat
delegotilor şi invitaţilor, o a a prezentat raportul cu privire ţiile cooperaţiei cu industria core participă Io cel de-ol de către toţi cetăţenii a legilor se respecta curăţenia, ordinea cului, cît şi circulaţia pe şose la faţa locului şi am constatat
dresat un călduros cuvînt de V-leo Congres ol cooperaţiei stalului, Comitetul executiv al şi nu sint afişate preturile aşa lele comunei noastre. că lucrurile aşa se prezentau.
la modificările Stotutului or- producătoare de bunuri de de consum din România.
salut conducătorilor de partid Consiliului popular al comunei cum prevede legea. Desigur că Din numărul mare de hotă- Comitetul executiv al consiliu
gonizoliilor cooperaţiei de larg consum, pentru satisfa
şi de stat. Vorbitorul a trans cerea în condiţii superioare a Tovorâşul Nicolae Ceauşescu Dobra desfăşoară o largă acţi ne-a bucurat reacţia cetăţeni riri, decrete şi leqi, care au avut lui popular al comunei, la
mis un solut reprezentanţi consum dîn Republica Socia şi ceilalţi conducători s-au une de popularizare a legilor, lor şi am luai măsuri penlru un efect pozitiv după ce lc-am propunerea aceloraşi cetăţeni
listă România cerinţelor populaţiei. întreţinut, într-o atmosferă
lor organizaţiilor cooperatiste Cei care au luot cuvintul decretelor şi hotSrîr¡lor adop curmarea neajunsurilor semna adus la cunoştinţa cetăţenilor, care ne-au sesizat, a hotărît ca
de poşte hotare. Delegaţilor Io congres le-o s-au angajat. în numele coo cordială, cu oaspeţii de peste tate de către Marea Adunare late. menţionăm Instrucţiunile cu familia respectivă să fie găz
fost înmînat textul Proiectu hotare. Acelaşi efect pozitiv l-a avut
După alegerea prezidiului şi peratorilor pe care ii repre Naţională, Consiliul de Stal si p riv iie la exercitarea alribu ţi- duită în reşedinţa dc comună,
lui de lege privind organiza asupra cetăţenilor si prelucra
a celorlalte organe de lucru zintă la conqres. să militeze + Consiliul de M iniştri. unilor de autoritate tutelară de ¡ar mama copiilor a lost anga
ale congresului, delegaţii ou rea şi funcţionarea coopera perseverent pentru perfecţio Tovarăşul Nicolae Ceauşescu O ri de cile ori avem în tîln iri rea H. C. M. nr. 2285/1969 către comiletele executive ale jată ca îngrijitoare la şcoală.
adoptat în unanim itate urm ă ţiei de consum din Republica narea activităţii unităţilor ca şl ce<fal(i conducători de cu cetăţenii. în care discutăm privind stabilirea şi sancţiona consiliilor populare municiDale. Desigur, numărul legilor pe
toarea ordine de zl : Socialistă România. Textul re vin in contact direct cu ce partid şi de stat. care au probleme de ordin gospodă rea contravenţiilor la nor ale sectoarelor m unicipiului care lc-am prelucrat cu local
proiectului, cu ¡mbunátá(Í'Íle participat Io şedinţa de des resc, ne rc/ervăm o par'.c din mele de prevenire şi stingere bucureşti, orăşeneşti şi comu
1. - Dorea de seomă o nicii osie mult mai mare. Ne
ce vor fi oduse de deioqoţi, tăţenii, să contribuie la îm bu chidere o lucrărilor congre timp penlru a-i informa pe a incendiilor, H. C. M. nr. nale. lemise în conlorm ilale cu
Consiliului Uniunii Centrale o nătăţirea generală o muncii vom strădui ca şi în v iito r să-i
Cooperativelor de Consum o- urmează să fie înaintat după în toate compartimentele coo sului. ou vizitat expoziţia de larg şi despre conţinutul r olor 2289/1969. privind modificarea prevederile art. 20 din H. C. M. inlormăm pe cetăţeni despre
supro activităţii cooperaţiei congres orqonelor legislative peraţiei de consum. produse realizate în secţiile mai rccenle legi. Dc pildă, Regulamentului pentru aplica 453/1969. După prelucrarea in
de consum de Io ultimul con ale statului. de prestări ale cooperativelor recent am prelucrat în mod or rea Decretului 328/1966 cu p ri strucţiunilor respective s-a ob fiecare holărîre, lege si decret
vire la circulaţia pe drum urile
qres şi sarcinile ce-i revin în A început opoi dezbaterea Preşedintele Comisiei de va de consum şi utilaje şi moche ganizai Holărîrea Consiliului publice. Demn de remarcat es- servat la cetăţeni un interes in parte, şliind că numai fiind
perioada următoare. generală asupra primelor pa lidare, Alexandru Spiridon, a te executate în unităţile de d<* M in işlri nr. 2503/I9G9 cu le laplul că In urma prelucră deosebi» de a depista şi sesiza cunoscute si înţelese de mase
2. - Darea de seomă a Co tru puncte de pe ordinea de prezentat opoi raportul co producţie ole CENTROCOOP, privire la stabilirea si sancţio rii H .C. M. respective nu am cazurile în care minorii nu sini se pot preveni abaterile.
misiei.
misiei de cenzori a Uniunii zi Au luot cuvintul Aron Ra- deschisă într-unul din holu narea contravenţiilor de la mai înregistrat nici un caz de in g i|i|i corespunzător. Nu dc
Centrole o Cooperativelor de dulian, preşedintele U .IC C . Conqresul a Iost salutat de rile Solii Palatului. regulile generale de comerţ. incendiu şi abalen de la regu mull am fost informaţi de un
Consum asupra activităţii des- Prahovo. Tânase Popa, con- Tadeusz Janczyk, membru al (Agerpres) La cîlcva zile după prelucrarea ALEXANDRU TA$COV
liolă rîrii respective, am prim ii lile de circulaţie pe drum urile grup dc localnici că în satul secretarul Consiliului
mai multe sesizări şi reclama publice. Din contră, se observă Lapuşnic a sosit o femeie cu popular al comunei Dobra