Page 39 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 39
3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4748 $ SIMBÄTÄ 11 APRILIE 1970
LENIN SIUNEREm Spectacol pentru cei mici Simpozion
La căminul cultural din
Valea Bradului a avut loc
Formaţia păpuşarilor de la Clubul sindicatelor din Sl- un simpozion cinematografic
Moscova, l octombrie 1920. monllor interni şl externi, asto Cuvintele lui Lenin au semni merla, care se pregăteşte pentru „Festivalul Vaslla- pe marginea filmului româ
La căminul sovietelor de pe să fie sarcina cea mai impor ficaţia adîncâ a unui program che“ a prezentat In premieră pentru micii spectatori nesc „Baltagul". Despre par
strada Sodovo - Kudrinskoio, tantă ? Atît aşteaptă potria so* ol viitorului, concretizat mai piesa „Păcală argat" — după o povestire de Petre Dul- ticularităţile filmului şl ale o-
unde erau cazaţi congresişti'. vieticâ de la noi ? tîrziu în planul de electrificare fu. Regla artistică aparţine tehnicianului Nicolae Şoca* perel Iul Mihalţ Sadovcanu
domnea animaţia caracteristică Nedumerireo din sală este o tării. Astăzi, afirmaţîo lui clu. au vorbit profesorii Aurel
ajunului unui mare eveniment. Lenin primeşte valenţe noi, Cu acest prilej Şl*au lăcut debutul ca mtnultorl Şl Munteanu şl Ludovic Koper.
sfârimatâ de logica perfectă a
Seara, atunci cînd s-a aflat că gîndirll leniniste : „Tineretul legotâ de revoluţia tehnico-ştiin- Interpreţi strungarul Marin Rădulescu. tehnicianul Con După cum ne transmite Nu-
la Congres va lua cuvîntul Vio* trebuie să înveţe comunismul" ! ţifică, prevăzută in mod gentaf, stantin Lungu şl lăcătuşul Adalbert Gorbe de la Uzi ţlu Moţlu, de la sectorul ci
dimlr lllci. entuziasmul nu mai încă de pe atunci de conducă na M.M.R. Un lrumos succes l-au obţinut casnicele nematografic Brad, simpo
spune Viadimir llicî. Tezo lui
avea margini. Despre ce va torul unei lumi noi, autorul „mi Constanta Urlţescu, Nell Pascu. precum şl Vatertca zionul s-a bucurat de partici
vorbi Vlodimlr lllci ? Cum va Lemn se baza pe încredereo ne racolului" sovietic. Breja $1 Mariana Nlculescu. funcţionare la Oficiul parea unul mare număr de
califica munca de pîno acum a strămutată in victoria osupro Omul de ştiinţă comunist nu P.T.T.R. SImerla. La realizarea spectacolului o contri spectatori.
poate considera învăţarea, buţie deosebită a adtts-o şl pensionarul Ştelan Nusz-
(avem în vedere procesul de bam care semnează scenografia.
Cu acest spectacol, păpuşarii din Stmerla vor între
C E N T E N A R U L N A S T E R I I L U I osimilore a cunoştinţelor) ca o prinde deplasări in diferite localităţi din judeţ.
delectare „pur intelectuală", co 13000 cârti
„un scop in sine", fără nici un IOSIF MERCEA
W Ê B H Ê Ê Ê Ê ţel. Eo se leagă direct de scopul citite
vieţii sole, construcţia comunis
to, perfecţionarea necontenită, De la începutul anului,
fără limite in spaţiu sau timp, Contribuţia fermelor zootehnice bibliotecile publice din
organizaţiei comuniste de ti duşmanilor comunismului I Che a societăţii noi. Forma supe sistemul aşezămintelor
neret ? Noaptea o trecut în marea luí se adresa viitorului, rioară a procesului de învăţare, culturale de pe raza mu
discuţii şi presupuneri... perioadei de construcţie paşnică, cercetareo ştiinţifică este inexis Unităţile agricole coopera rile planului pe primul tri nicipiului Petroşani au
2 octombrie 1920. de creoţie, cînd noua generaţie va tentă fără creaţie, fără nou, el tiste din iudetul nostru si-au mestru al anului. Astfel, Ia cunoscut o creştere re
Salo de şedinţe o universită fi chemată să dovedească în fata însuşi presupunind ceva mal clştlqat un bun renume in livrarea tineretului bovin marcabilă a numărului
ţii comuniste „Sverdlov", arhi lumii superioritatea societăţii co perfect, reclamat de practică, ceea ce priveşte onorarea planul s-a depăşit cu 117 ca de cititori şl a volume
plină, osculto cu atenţie cuvin- re exclude exploatoreo omului singurul criteriu al adevărului. sarclpllor de livrare a pro pete, Iar la greutate cu 67 de lor citite (1950 noi citi
ţările delegoţilor. de către om. asigurînd dezvol lată o parte doar din bogăţia duselor animaliere la export. tone. tori şl 13 000 cărţii). In
cetăţe
scopul atragerii
Deodată... aplauze puternice. tarea plenară a fiecărui membru de idei care se desprinde din O dovadă grăitoare fn acest Cea mai însemnată contri nilor de toate vlrstele
sens o constituie şi modul
In sală a pătruns Lenin, core se al societăţii, care se clădeşte cuvîntarea lui Viadimir llicî, cgm s-au realizat prevede- buţie (a depăşirea prevede spre lectură, au fost or
apropie de masa prezidiului. Are ovînd la temelie sîngele vărsat adresată tinerei generaţii. A rilor şl-au adus-o fermele
AceollA lolo g ro fle o fo it fâcgtâ Incordfirl din Ultimul tim p fl nu ganizate numeroase ac
Io P o lciib u ro In anul 1896, la iar- chiar lă n fito i. Fotogrofla din 1896 cuvîntul... I Simplu şi calm, ca de inaintaşl, in lupto pentru ceeaşi bogăţie de idei se des zootehnice cu gestiune eco ţiuni dc popularizare a
viciul da llg u ro n ţfi, da către foto- fficutfi la llg u ro n ţfi il în tâ ţlfo a ifi in de obicei, Vlodimir Mici îşi în libertatea de a trăi, libertoteo prinde şi din răspunsurile date nomică internă de la C A P. volumelor existente fn
graiul panilonclerulul. In perioada o c e a itfi ila re *. Elle evident că o- de n se puteo numi om I de Viadimir Mici delegaţilor in Concurs
a re ito rll fi detonţiol Iul V. I. U lto- ce a itfi fotografie luată din fa ţă a cepe cuvîntorea, care cuprindea Deva. Orăştle, SImerla. Ra biblioteci, seri şl meda
nov, In co iu l „U n iu n ii de luptă pen fo it făcută in acelaşi tim p cu a de fapt programul educaţiei co Urmeoză explicaţia detaliată pauză sau 7n timpul lucrărilor. „Meseria — lioane literare, recenzii
tru ollberorea e la ie l m uncitoare* altó fotografío fficutfi In Inch iio a - muniste o tinerei generaţii. „To o noţiunii de „Învăţare a co Lenln subliniază că forţa or- polt ş a., de la fiecare din a etc.
d in Petenburg. re din p rofil, U lterior, ambele fo varăşi I - a început Lenin - aş munismului* de către tinăra gonizaţîel de tineret constă în cestea llvrîndu-se peste 20
In noaptea de 0 ip re 9 decembrie to g ra fii ou fo it trim ite de departa brăţară de aur i i R. BALŞAN
1895, V lodim lr llle l )! un mare grup mentul p o liţie i la ţoale lo rv iciile de vrea să stăm de vorbă astăzi generoţie. conducerea ei de către partid. capete tineret bovin.
de tovarăşi de luptă al oceatulo din siguranţă, de la Petersburg plnă la pe tema : core sînt sarcinile „Ştim că societatea comunistă Organizaţia comunistă de tineret
„U n iu n e a de luptă* au fo it ores- K ro in o ion k, pentru a fl lip ite Io f i trebuie să unească în rîndurife Astăzi, în secţiile complexu
ta ţi. V lod lm it llle l a lo it încarcerat şele de evidenţă. fundomentole ale Uniunii Tine nu poate fl construită dacă nu
■Ingur In cameră la Inchlioarea de Din păcote, nici negollvele, nici retului Comunist şi, in legătură reînviem industria şî agricultura sale majoritatea generaţiei sole, lui de pe str. Mihall Kogăt*
preven(le. Dar nlel aici V lodim lr p o iitiv e le — o rlg ino le le ocesior por cu oceasto, cum trebuie să fie şl că ele trebuie reînvîote nu s-o educe şi s-o conducă. nlceanu ale cooperativei „So Creşte zestrea comunei
llle l n-a încetai activitatea revelu- trete — nu s-au păstrat. E siltă doar lidaritatea" din Deva. se va
|le n o r6 , e rg o n liln d im edlot legfitu- un singur controtip (reproducere) de organizaţiile de tineret într-o pe bazele vechi. ‘ Trebuie să le Au trecut cincizeci de ani de
ra cu te va ra fil d in Inehiioare. El o pe fişa do la serviciul de siguran republică socialistă în general". reînviem pe o bază modernă, cînd Lenln o pronunţat memo desfăşura faza judeţeană a
folosit num ele coniplrotive de par* ţă din Moscova pe care sint lip ite Apoi a continuat. „Terenul este rabila cuvîntare în faţo delega concursului „Meseria — bră Anul acesta locuitorii comunei Boşorod şl-au stabilit
tld alo tovarăşilor lâ l din „U niu ne a doua fotografii. M ina p oliţistu lu i o construită după ultimul cuvint al ţară de aur", organizat dc un pian de contribuţie voluntară fn bani de 159 466
de lu p tă ” şl, cu ajutorul că rţilo r pe scris po fişă i „U fio n o v le n ln Vlo- curăţat. Iar pe acest teren tînăro ştiinţei. Ştiţi că această bază ţilor Io Congresul al lll-leo ol
care le prim ea de le a ceftlo , utl- dlm lr*. Deci, inscripţia a fost fă generaţie comunisto trebuie să este electricitatea... înţelegeţi Comsomolului. De atunci şi Uniunea judeţeană a coope lei. Din această sumă vor executa o serie de lucrări
lliln d un cifru, a p ă că lit lig u ra n ţa cută ulterior, deoarece V iadim ir llicl construiască societoteo comunis pînâ astăzi familia comunistă raţiei meşteşugăreşti La în de Interes major pentru toţi sătenii. Se va termina
fl a o b ţin u t din a fa ră m aterialele fl-a luat numele de „le n ln * In foarte bine că oamenii fără trecere — constînd în construirea şcolii de 4 ani din satul Bobala, se va
de care oveo nevoie. 1901. tă. Pentru a puteo realiza o- ştiinţă de carte nu se vor putea s-o îmbogăţit cu state noi. cu
Primul Interogatoriu a avut loc la Timp îndelungat s-o eresul că ti ceasto sarcină tineretul trebuie apuca de electrificare şi sîmplo generaţii noi, care păşesc pe probe teoretice şf practice — construi un drum de 5 kilometri spre satul Urslcl, se
2 Ianuarie 1096. Deci, oceoitâ fote- no din aceste fo to g ra fii, fl anume să învele, din nou să înveţe !... drumul deschis de Revoluţia So participă 22 de croitori. 9 vor procura materiale pentru începerea construiri! şco
g rofle a putut fl făcută înaintea p ri cea de foţă, o fost publicată pen ştiinţă de carte nu e de a]uns frizeri şl 9 coafori din ju lilor de 4 ani din Tlrşa şf Prthodlşfe.
m ului Interogatoriu, adică cel flrzlu tru prim a oarfi In anul t924. Abia Sala. atentă Io cuvintele con pici. Aici nu e de ajuns să ştii ce cialistă din Octombrie. Cuvin Lăudabil este faptul că In primele trei luni din acest
la 2 Ianuarie 1B96. V lodim lr lllel o* recent s-a re u jit a so stabili că ca ducătorului partidului si statu tele lui Lenin însă işl vor păstra deţ. care la fazele prece
veu atunci 23 de onl. In fotografie a fast publicată pentru prim a oară este electrîcltotea ; trebuie să întreaga valabilitate şi contem- dente, organizate pe coope an contribuţia voluntară a fost Încasată In sumă de
arată Insă cu m ult mal In v lrito . In revista „ lik r o ” , anevó a i io rut ut lui sovietic, nu reoctioneoză In ştii cum s-o aplici din punct de rative. au ocupat primele 147 529 lei (peste 92 la sută).
Sora Iul V lodim lr llle l. Ana »¡ci burghei „R uu ko e lle v o ". In august poraneltate, ele vor prinde vloţâ
na, roferlndu-ie Io aeeoită ln fă |l* 1917. Atunci guvernul proviioriu II nici un fel Pe feţele delegoţilor vedere tehnic şl in Industrie, şi locuri.
fa ta neobişnuita a fratelui (fiu In urmărea cu înverşunare pe le n ln se conturează nedumerirea I Oare oriunde pe pâmint va exista
aceaitâ fotografie, a ic r li In memo pentru a-l aresta şi a decapito re fn agricultură, şl în diferite ra un comunist.
riile lo le t V lodim lr llle l o fo it a* voluţia. în condiţiile ruinei economice, muri ale Industriei şl ale opri-
restat o b o ilf do activitatea p lln fi de (A.P.N. 1969)
războiului civil, atacurilor duş- culturii*. Prof. E. FIRCZAK R A D I O
Săptămîna viitoare ia
CULTURA - - televiziune o c lu o lllo ţl : 7,00 Rodlojurno! ; 7,13 Se-
PROGRAMUL I ; 6.05-9,30 M utică :l
lecţlunl din Covolcoda ritm u rilo r; 9,30
CARTOFULUB Duminică 23,00 închiderea em isiunii. Tv t M io riţe ; 10,03 Piese instrum entale ;
10.30 Din ţă rile socioliste; 11,05 M u
tică uşoorâ de H. M ălln eo n u ; 11,10
noapte; 22,25 Salonul llteror
Concert Theodor R o g o liki, 11 45 Slotul
m edicului; 12,00 Recital M oría C allas;
8,13 Teleşcoolâ. Zohoride (chim ia
12,15 CTntâ Trio A lp in ; 12.30 In tîln irs
dozele V III-X II); 8,45 M otlneu du- cu m elodia populară şl Interpretul
m inicol pentru copii şl şcolari; 10, 1S Joi preferat; 13.00 R od io ju rn al; 13,10
Ora io tu lu i; 11,15 Conced zimfo- 12,30-13,30 „A polto-13". Prima Avonprem ierâ co tidio n ă; 13.22 M uzică
Lucrări de calitate, Emisiune in lim ba m aghiară ; 14,00 plim bare pe Lună. Transmisiune d i P ublicitate ; 14,00 R odioczpediţle p io
n ic ;1 2 ,0 0 De strajă p a trie i; 12,33
uşoorâ; 13,30 Rodioelub tu ristic; 13.45
17,30 Emisiune în
rectă;
lim ba
Fotbol :
S te a u a -jlu l
Petroşani,
nierească; 13.00 Do la 3 la 7; 16,00
Transmisiune de Io stadionul Re m aghiaro; ¿8,50 Film serial. O liver R adiojurnal; Bulelin m eteo-rutlcr ;
Twisi (V fj; 16,35 M u lt e dulce şl
p u b lic ii din C o p ita lă ; 17,30 Mozaic frum oasă; 19,00 Telejurnalul de 19.00 Gozeto radio; 19,30 Sâplăm ina
d u m in ica l; 19,00 Telejum olul dc seară; 19,25 A ctualitatea in eco unui melom on; 20.05 Tableta de
în timpul o; tim fic e ; 19,(0 Flori de prim ăvară. Emi cului popular : Florico Brodu ; 19,42 seorâ de Plus B rlnreu; 20.10 36S de
19,20
N outăţi
cinem atogra
seara;
nom ie; 19,35 O interpretă a cinte*
Argheziono. Nu om.
c in ltc e : 20.20
m uiică
de
populară;
20,00
siune
Recllă
G h eoighiul 20.25 Zece
Sonn
Prim plan. Sculptorul Romul Ladoo;
Film artistic. Cristîne.
O producţie
de
Seară
20,20
Reflector;
20,10
a studiourilor franceze; 21,40 Ecouri teatru Tv. Răpirea preafrum oaselor m elodii p referai»; 21.00 In jurul g lo
b u lu i; 21,20 Form aţie Sincron; 3' 30
In Judeţul nostru cultură car cuiburi pentru soiurile semltîr- de a p ril. Divertism ent m gticol-core* sabine; 2t,13 Cuvîntul lu i lem n. Moment poetic; 21.35 Solistul serii -
tofului ocupă o .pondere Însem zii şi lu z ii Şi 45 000-50 000 cui fl'o lie ; 22,00 Telejurnalul de noapte; A m intiri ole revoluţionarilor rom ăni Andy W illia m s; 22,00 R adiojurnal. Bu
22,20 Telespert; 22,50 Parada vede-
1. Lenln.
nată, "Gu toate acestea, recol buri la solurile tim purii şl se- te lo rf 23,15 închiderea em isiunii. caro l-au cunoscut pe V. în Româ letin m eteorologic: 22.20 S port; 22.30
Râspindirca
leninism ului
tele s tJ z tiY ^ o b ţin u le în u lti m itim purii. Dacă se folosesc n ia ; 21,33 A vonprem ierâ; 21,50 Tele Muzică de dans; 23,00 Expres m o lo d ii;
0.03—6,00 Estrada nocturni.
mii ani dovedesc că nu In toa tuberculi mici, de 30-40 gra Luni jurnalul dc n oapte; 22,00 A nligone
te unităţile s-au valorificat me sau bucăţi de tuberculi de 18.00 C onfruntări. Şontierele line- - o producţie a televniunîi ceho PROGRAMUL H ; 7.00 R odiojum ol.
slovace; 22,45 Motive cu va rla ţiu n i
condiţiile favorabile existente. 30-35 gr, densitatea trebuie te lu lu i; 16,20 Sceno: 10,43 Inter- - emisiune de muzică uşoară; 23,00 Buletin m etee-ruller ; 7,10 Program
A obţine doar o producţie , de măTită la 60 000 cuiburi la hec mezto co ral; 18,33 A nunţuri - Pu închiderea em isiunii. muzical de d im in e a ţfi; 6.10 Tot
in c in te ; 0,23 M ori Interpreţi - Valen
5-10 tone la heclar, cînd exis tar. b lic ita te ; 19,00 Telejurnalul de tin G heorghlu; 9.00 Muzică p opulară;
tă condiţii să se realizeze cel Pentru a putea efectua lu seara; 19,25 Contractul tn a cţiun e ; Vineri 9.10 Corel m unicipiului Bucureşti, d i
un
Erotă
19,35 Repertoj Tv.
la
puţin 15*20 tone la unitatea de crările de întreţinere şi recol manual de geo g ra fie; 19,30 Reflec 11,00-1 1,50 - „A pollo-13* - cea rija t de Ştefon M ureşanu; 9.33
supralată. nu înseamnă altce tare mecanizat cu actuala sis tor; 20,00 Roman foileton : Război de-a douo plim bare pe Lună. Troni- Fragmente din ciclul „A n i de pele
rine j" da L in i; 10.05 Rad'oenclclope-
va decît neglijarea unor reguli temă de maşini, distanţa m in i şl pace (episaodele VII şl V ili] ; misiune d ire ctă ; 17,00 Telescoolo. die pentru tin e re l; 10 30 Recunoaşteţi
21,33 In tre metronom şi cronometru
organici cu azot (chim ie
Compuşi
elementare de cultivare a a- mă posibilă între rînduri va - emisiune concurs; 22,35 Agenda el. a X ll-a). Film didactic : Centrale Interpreţii t — muzică uşoorâ ) 11,00
cestel plante. fi de 70 cm. In situaţia actua p o litic ă ; 22,45 Telejurnalul de term oelectrice (fizică cl. V lll-X Ii) ; Pcginl din opero „lu iz a * de C harpen
m elodii
Vechi
tie r;
pop u lara ;
11,30
noapte; 23 00 Inchidorea «m isiunii.
Cartoful, se ştie bine, face lă, pentru urgentarea planta 17.30 „A pollo-13". Reîntoarcerea de 12.03 Avanpremieră c o tid ia n ă ; 12.15
pe Lună. Transmisiune d iroctă; 10,00
part© dintre culturile care răs tului, este necesar să se lu Musieă distractivă interpretată la Concert de prinz; 13,02 Tineri Inter
pund cel mai bine la în g riji creze în paralel cu maşina de F.C. Orăştle. Aspect exterior al noii secţii de fabricare a oxidului de fier. Marti vio a ră ; 16,10 lum ea copiilor. C opiii preţi ol clnteculut şl Jocului p o p u la r;
18.00 Lumea c o p iilo r; 10,30 Anche
rile ce i se acordă, iar în con plantat, la care să folosim tu ta econom ică; 19,00 Telojurnalul de vă oşie o p tâ ; 16,40 Instrumentele 13.30 Poglnl din opara; 14,03 C ă lă
diţiile clnd nu î se aplică mă berculi întregi de mărime m ij seară; 19,25 La volan - emisiune populare romăneşli : n a iu l; 19,00 torie m u z k c lâ ; 14,50 C opiii clntă -
19,20 Con
Telejurnalul dc
seară;
surile cerute de biologia plan locie, şi semimecanizat pentru pontru conducătorii a uto ; 19,40 A. tractul In acţiun e ; 19,30 M ai aveţi muzică co ro lă ; 14.43 A rii din opera
tom ul —
necunoscuta
această
tei. producţia este mult dim i tuberculii mici şi tăiati, asi- Traiectorii In corpul omenesc; 20,OS o inlrebare 1 Emisiune de cultură Interpretata de M ih a ll A rnâutu; 13,00
nuată sau cliiar compromisă. gurînd astfel scurtarea perioa Reflector; 20.13 Oameni şi focuri ştiin ţifico . Timpul şi calendarele In V iaţa de concert o C a p ita le i; 15,33
p e 'ip e cfivo m odernă; 20,45 Reflec
Cerinţele sporirii substanţia dei de planlare. istorice; 20,35 „PicoH o" - film de to r; 20,53 Film a rtistic ; V ii şl Noi înregistrări de muzică p o p u lo rfi;
le a producţiei impun necesi Lucrările de întreţinere au desene o nim ate; 20,45 Film artistic : m orţi (II) ; 22,20 Telejurnalul de 16.00 Radiojurnal. Bulelin meleo-ru-
Un pahar eu bere; 22,00 Telejurno-
ccastă privinţă în anii trecuţi, Forţa productiva a muncii
tatea ca tehnologia culturii un rol determinant asupra Iul de noapte; 22,10 Teleglob. noopte; 22,30 Codran. Emisiune de (1er ; 16,20 Program Interpretai de
cărţoiului tn condiţiile acestui producţiei. A v in d in vedere G uineea: 22,35 M uziceramo Tv. Re actualitate in te rn a ţio n a lă ; 23,00 în form aţia „Eugène Ysoye* condusă de
chiderea em isiunii.
an să prevadă întreg ansamblul neajunsurile manifestate în a- visto a c tu a lită ţilo r m u tice le ; 23,00 Lolo Bobescu ; 17,03 Anteno tin ere lu
de măsuri care să asigure un Inchidereo em isiunii. Sîmbată lui J 17.20 Clnlec, Joc şl voie bună;
grad ridicat de rentabilitate tehnologia ce se aplică trebuie 17,33 Teatru serial. Aurul negru de
cultu rii şl îndeplinirea Inte să asigure efectuarea meca Mieron»' 17,00 Emisiune In lim be germ onfij Cezar Petrejcu. Serla o Vl-a, U ltim o
10.00 Es-Terro ’70 Emlsiune-coneuri
grală a obligaţiilor contrac nizată a unui volum mai ma la o întreprindere Io olto chiar un însemnat volum de produc* pontru (c o lo ri; 16,30 A ctualitatea 18,13 Cheio oroşului. Emisiune- noapte; 17,57 Conced de m utică popu
concurs
Participă
pentru tineret.
tuale. re de lucrări, in cazul plan atunci cind obiectivul activităţii ţie. musicolâ Preludiu la cel de-al echipele re prcientotive ale oraşelor la tă ; 18.30 O dă lim bii române (re lu a
Ce) mai im portant factor ca tării plane, imediat după plan S S S 'S i şi structura organîzotorico sint S-lea Feslival şl Concurs In te rn a tio Cluj şi Boia Mare. Tronsmisiune de re ); 19,00 V arie tă ţi m uzicale; 19 30
nal muzical „G eorge Eneseu” ; 10.53
re contribuie la realizarea u tare să se aplice grăpatul, ian osemănătoore. Rezidă deci con Indici de folosire o fondului A n u nţuri-p ub licito te; 19,00 Telejurna la Boia M a re; 19,00 Telejurnalul da Bibliotecă de poezia rom ânească; 19,30
seară; 19,20 Festivalul naţio n a l al
nor recolte mari şi stabile este al doilea grăpat se va efec cluzia că această rezervă de de timp maxim disponibil mai lul de seară ; Acţiuneo ,,L” - Legu artei studenţeşti. E diţia 1970. Trans N oapte bună, copil i; 20.00 Concert
solul. Practica a dovedit că te tua in momentul cînd buruie sireo capacităţilor de producţie, creştere o productivităţii muncii mici decît medio pe iudet şi m icultu ra ; >9 33 M icrorecilal G iuli m isiune de Io C lu); 19,33 R eflector; Cealkovskl; 22.00 Remonte vechi; 22 20
renuri deosebit de favorabil© nile au răsărit şi sînt în lazâ a utilajelor şi instalaţiilor din este insuficient valorificată ia decit propriile realizări din anul C io h c li; 19,45 Anchotfi Tv. U nii si 19,50 Tele-enciclopedia; 20,40 M icro- Din muzica pentru pion o Iul Claude
20,45
Film serial.
ovonprem ierâ;
c e ila lţi; 20,13 Tefecinem oteco. Că.
culturii sînt cele cu textură de cotiledoane. Numai astfel dotare s-au înregistrat unele unele întreprinderi, că în această trecut ou înregistrai Centralo pilo n ul Bloed. O peliculă tum oiă R ăzbunătorii; 21,35 Profil pe 623 Debuszy. Studii (caietul II) ; 23,03
lutoasă sau luto-nisipoasă. De lucrarea va avea efectul scon succese. în sensul că la majori direcţie consiliile de administra cărbunelui Petroşani, F.C. Orăş in 193S; 22,05 Intermezzo muzical- lln jl (Interviziune). Emisiune muzicol- Muzica românească ozl. Baloda-ora-
aceea, deşi amplasarea cartofi tat, respectiv distrugerea crus tatea unităţilor indicii de utili ţie şi comitetele de direcţie mai tie, Fobrica de produse refrac coregrafic; 22.16 Telejurnalul de co regrafică; 22,30 Telejurnalul de toriu „M lo rlţo * de Slgltm und Toduţâ;
n oapte; 22,40 G im n oiticâ . Compia-
lor a fost făcută Încă din tei şi în special a buruieni zare a ogregatelor sînt într-o ou încă multe de făcut. , tare Boru şi „Marmura" Simerio. notele internaţionale ole României | 24,00—1,00 M a rii rom antici. Fronz
toamnă, este necesar să se re lor. In timpul răsăririi se exe continuă creştere, nu se poate La minele din Valea Jiului, 23.30 închiderea em isiunii. Schubert.
vizuiască neintîrziat şi acolo cută cel de al treilea grăpat. spune acelaşi lucru despre utili O altă rezervă cu mare con fondul de timp neutilizat din
unde nu î s-au destinat cele Cînd plantele au 15-20 cm zarea forţei de muncă şi o fon tribuţie la creşterea productivi diverse motive depăşeşte 900 000
mai bune suprafeţe, să se facă înălţime încep praşîlele, res dului de timp maxim disponibil. tăţii muncii şi la realizarea pio om-ore, din care aproape CINEMA
corecturile necesare. pectiv muşuroirea. La început Avem încă multe întreprinderi nului insuficient volorificato este 127 000 om-ore sînt învoiri şl
C ondiţiile climatice din u lti se face o bilonare mică. Du care păstrează o structură in creoreo condiţiilor de muncă şî obsenţe nemotivote. Din couza DIALOG CU CITITORII
ma perioadă nu au permis e- pă 10-14 zile se face al doi adecvată a forţei de muncă. de vioţa necesore pentru per absenţelor şi învoirilor de la
xccuiarea lucrărilor de pregă- lea musuroit cu bilon mai Personalul tehnico-administrativ manentizarea cadrelor la locul de lucru ou mai pierdut însemnate DEVA; Elvîra M adigon (Cinema-
1 ire a terenului pentru plan niare, urmat de o praşilă ma şi cel indirect productiv are muncă. Pe ansamblul judeţului contitoţi de producţie CE.I.L. la g ra lu l „P otria*1) ; Un glonte pen
tru genera' („A rio ") ;
SIMERIA ;
tare. ceea ce impune în con ti nuală, care distruge buruieni încă o pondere mare în totalul s-a înregistrat o mare fluctuaţie Deva, C.M.N. Devo, I.M. Hune- Infringeiea lui A leio n dru cel Mare G. Constantin — Hunedoara. „M ica publicitate". A ic i se p i
nuare o bună organizare a le pe rînd, complelînd totoda salariaţilor, ceea ce conduce Io a forţei de muncă şi în acest doaro, C.S. Hunedooro, I.I.L. O- („M u re ş u l"]; HUNEDOARA: Beru Fiind pensionar cu pensi© inte publica diferite feluri de anun
muncii şl folosirea utilajelor la tă lucrarea de bilonare. La în scăderea productivităţii muncii. trimestru. Din totalul muncitori răştîe. şî comisarul San Antonio („C o n grală pentru lim ită de vlrstă ţuri. Pe dumneavoastră vă in
structorul") ; Păcatul dragostei şî
întreaqa capacitate în vederea ceputul în flo ririi plantelor de Pentru că. după cum se Ştie, nu lor care lucrează în industrie Cele orătate în prezentul ma C ălătorie prin mica p ublicitate aveţi dreptul — aşa cum pre teresează modalitatea de trans
recuperării răm înerilor în ur cartof se execută a treia mu- este tot uno docă o întreprin peste 16 la sută au o vechime moi terial sint doar cîteva exemple („S id e ru rg islu l") ; C A lA N : Sherlock vede art. 59 din Legea pensii mitere a unor felicitări şi nu *
Holmes („11 Iu n ie *); TELIUC: Sub-
mă. Pentru reuşita acţiunilor, şuroire, de data aceasta cu dere are în structura forţei de mică de 3 luni la octualele locuri menite so demonstreze că în teronul („M in e ru l* ); PETROŞANI: lor — să prim iţi pe lîngă sala tum iri prin intermediul accsleii
specialiştii au datoria să con bilon mare. Cînd în prima de muncă. Numărul muncitorilor cadrul întreprinderilor industriale Sim paticul domn ,,R” (,,7 Noiem riu, pensia în întregime, pe rubrici, Transmiterea de fel) -
troleze permanent starea tere parte a perioadei de vegetaţie muncă 10 sau 20 de salariaţi care au schimbat locul de mun din judeţul nostru există insem* b rie * ); Famata inderotnicâ („R e timpul cil sînteti angajat cu ţări cu ocazia zilelor onomas' -
nului. să concentreze tractoa cad ploi multe, este necesar tehnico-odminislrativî la o sută că in primul trimestru este mai nate rezerve Revalorificate care p u b lic a *); LUPEN1: C ălugăriţa, se contract de muncă pe durată ce, de naştere, căsătorie sau de
(„C u ltu ra l") ; IO N EA i
riile l-JI
rele pe tarlalele unda se pot să se aplice a doua praşilă de muncitori. Se înţelege că cu mare ca anul trecut cu 1 156 la pot contribui la ridicarea pro Soarele vo ga b e niile r („M in e determinată de pîna la 4 luni, m ulţum iri pentru modul c u m
realiza lucrări de calitate, ur manuală. Cit numărul celor Indirect pro intrări şi cu 1 525 Io plecări. O ductivităţii muncii şî in final a ru l“ ) ; Pentru incâ p u ţin i dolari fn cursul unui an calendaristic. au fost în g rijiţi sau tratati u;>
(,,7 N o ie m b rie ");
V U LC A N ; M ai
mărind să evite tasarea solului Dacă plantarea se face cu ductivi este mat mic in totalul circulaţie mai intensă o forţei eficientei întregii activităţi pro periculoase decit b ărb a ţii (,.M un A ve ţi aşadar dreptul să lucraţi pacienţi de către medici şi pr *
şi formarea bulgărilor. Pregăti bilon, grăpatul al doilea se în forţei de muncă, cu otît produc de muncă cu efecte negative o- ductive. Reolizârile bune şî de- citoresc” ) ; U R I C A N I : Şapte 4 luni pe an. sonalul mediu sanitar din ui -
rea terenului grădinăreşte este locuieşte cu o praşilă oarbă. tivitatea medie o muncii va fi supro productivităţii muncii s a foliile negative din activitatea oameni de aur („7 N oiem Lucretia Trifan — Ocişor. A - tăţile spitaliceşti ale ju de ţu lui
absolut obligatorie în cazurile După răsărirea plantelor, cînd mai mare. înregistrat la unităţile forestiere, întreprinderilor pe primul tri brie") ; ORAŞTIE: Războiul domni- vînd 49 de ani şi mijloace pro s© poate face prin trimitere ©
(eloi („P a tria *) ; Alezandru cel fe
cînd la plantare se folosesc acestea au 10-15 cm înălţime, Pe ansamblul judeţului, la fie Centrala minereurilor neferoase mestru pot şi trebuie să con ricit („F lo c â ;a "); GEOAGIU-BAl : prii de existentă, dumneavoas textului felicitării sau m u ltu rn -
tuberculi secţionaţi. se trec© la bilonare, aplicin- care salariat teltnico-odminislra- Deva, I.M. Hunedooro. Centralo stituie o bazo pentru iniţiereo Comisorul X şl bondo ,.3 clini tră nu Îndepliniţi condiţiile riî respective şî taxa de p u l:l i
du-se în continuare aceeaşi v e rii'1; H A ţE G ; O peraţiunea la d y pentru a prim i ajutor social. cítale. Pentru fiecare cuvi ' 1
Urgentarea administrării în tiv revin 7.2 muncitori, lor pon cărbunelui Petroşani etc. Credem măsurilor necesare in vederea Chaplin („P o p u la r"); BRAD: Sin A u dreptul la ajutor social cei taxa este de 3 lei. Banii se tri
grăşămintelor organice şi natu tehnologie ca şi în cazul derea acestui personal în tota că in faţa cifrelor arâtote nu sporirii eficientei muncii depuse gurătate in del („S teaua roşie") ;
plantării plane. I LI A : Paria („L u m in a "). care sini lipsiţi de mijloace mit prin mandat poştal pe «
rale. asigurînd fertilizarea fie este nevoie de o argumentare
Aplicarea tehnologiei reco lul salariaţilor utilizoti esto de de fiecore soîoriot Io locul său proprii de existentă şî au v ir - dresa » Redacţia si adm inistra
cărui hectar de teren destinat speciala pentru o demonstra ca
mandate este condiţională în 12.2 la sută la industria republi de muncă. sta de 57 ani, femeile. ţia ziarului „D rum ul sociali i-
cultu rii cartofului cu cel puţin cană şi de 12,3 Io sută la in in condiţiile cind forţo de lucru Cornel Covaclu — Orăştie, m u lin “ , str. Dr. Petru Grora,
20-30 tone de gunoi de grajd, mare măsură de modul in ca dustria locală. Pe întreprinderi fluctuează de la un loc de muncă nr. 35 — Deva, cu m e n ţiu n ii
90 kg azot şi 80 kg fosfor re sînt pregătite utilajele din la oltul, randomentul muncii este In conformitate cu prevederile
dotarea I.M.A. şi în special această pondere voriozâ intre 19.30 Desene anim ate; art. 31 din Legea pensiilor, co „Penlru mica publicitate". Tex
substanţă activă la hectar, se moi scăzut, Intrucît orice sala
mecanizatorii. Pentru aceasta, 7.1 la sută Io „Vidra" Orăştie 19,43 T cle-enclclopcdio; piii au dreptul la pensie de ur tul se trim ite în plic tot prin
înscrie ca o acţiune de maximă riat în primele zile la un nou 20,40 M icreavanprem lerâ;
în fiecare unitate înaintea în şi 22.9 la sută Io întreprinderea maş, ptnă la virsla de 16 ani, poştă. In cazul cînd cineva c
însemnătate pentru toate con loc de muncă produce moi pu 20.30 Transmisiune In direct de Io
ceperii lucrărilor de pregătire de industrie alimentară Deva. sau, dacă continuă studiile, p l reşte, textele respective pot f
ducerile de unităţi. In legătură ţin. lansarea novei cosmice „A -
a terenului si plantare să se Ponderi foarte ridicate sint pollo-13"; nă la terminarea acestora, fără întocmite In redacţie. In a c ’ ^t
cu aceasta este de reţinut că Fondul de timp maxim dispo 21,23 Film docum entar;
facă Instruirea celor care lu la I.E.C. Devo 22,9 la a depăşi însă vîrsta de 25 de caz trebuie să precizat! c!'
in cazul plantării semimecani- 21,35 Film seria l: „R ă zb u n ă to rii*;
crează cu utilajele, să se re sută, Fabrico de produse nibil a fost folosit de către uni ani. cuvinte să cuprindă textul, iar
7.ate rezultate economice mai tăţile industriale in proporţie de 17.00 Emisiune in lim bo germ ană; 22.25 Cinteca de petrecere! In legătură cu cea de-a doua
bune se obţin dacă administra vizuiască cu multă atenţie refractare Boru 17,6 la 94,7 la sută, cu 0,1 la sută mai 18,OS Bună searo. fele I Bună sea 22,50 Telejurnalul de noapte Ie le- în raport de numărul acesteia
ra. băieţi I
spori;
rea gunoiului se face conco starea maşinilor şi reglajul sută, Centrala minereurilor ne puţin co în trimestrul I din anul 19.00 Telejurnalul da îeară ! 2),15 Porada com ediei. întrebare, răspunsul tl puteti să trim iteţi taxele de publicita
obţine de la comitetul sindica
mitent cu plantarea pe brazde. lor. Supravegherea permanen feroase Deva 16,0 la sută. I M. trecut. Pierderile de timp dato tului. Noi considerăm că in te. Toate anunţurile, indi fere ^ *
de natura lor, se inserează la
O subliniere aparte merită fap tă a desfăşurării lucrărilor şi Borza, 14,0 la sută şi I.M.C.
aplicarea corectă a tehnolo rate intreruperilor, învoirilor şi demnizaţia pentru concediu de „M ica publicitate" numai m
tul că numai In condiţiile folo Bircea 13,6 la sută In ceeo ce
giei arătate constituie sarcini absenţelor nemotivote sînt cu 3 boală vi s-a calculat In confor plata anticipată.
sirii dozelor de îngrăşare Indi priveşte numărul de muncitori
de mare răspundere pentru procente moi mari. In total mitate cu prevederile legii. Rozaba Abrudean — Hun -
cate se poate compensa in care revin la un salariat tehnico- timpul pierdut din aceste couze L O T O I. Popesc« — Hunedoara şî
mare măsură efectul negativ al specialiştii din producţie, cu- administrativ, se poate arăta că doara. Secţia de distribuţie a
noscînd că numai In aceste echivalează cu munco a 461 C. M artin — Orăştle. întrebări energiei electrice din H u ne
calităţii slabe a m aterialului de el variază intre 3.4 la Industria
condiţii se vor putea executa muncitori core puteau reolîzo Rezultatele tragerii spe 30. 15. 9. asemănătoare cu ale dumnea doara este instituţia căreia tro—
plantare. lucrări de calitate, care să alimentară Deva şî 9.4 Io Cen o producţie suplimentară de ciale din 10 aprilie 1970 : Extr. a IV-a : 82, 26, 9, voastră am mai -primit şî dc la buie să vă adresaţi penlru cla
Sc cunoaşte că nivelul pro Extr. 1 : 36. 68, 16, 75, 32, 64, 50, 21. alţi c itito ri din judeţ şi vă răs
ducţiei este holărît în mare contribuie la sporirea produc trala cărbunelui Petroşani. cel puţin 20 milioane lei. Iotă 74, 19, 38, 58. Extr. a V -a : 90. 20, 61, 34, rificarea situaţiei privind pta'M
măsură de numărul plantelor ţiei de cartofi. Rezultă, din cifrele prezentate, deci că intr-un singur trimestru, pundem cu plăcere. curentului electric. Acolo p u
pe ansamblul judeţului, reduce Ex-tr. a II-a: 60, 62, 8, 6, 24, 13. 89, 35. Ziarul nostru, venind în în- teţi afla dacă aveţi restan! t
la hectar. Numărul optim de că structura personalului utilizat 37. 40. 47. Fond de premii : 3 158 727
tulpini principale la hectar se Ing. MIRCEA SILVESTRU şi ponderea personalului teh rea unei părţi destul de mici din lîmpinarea unor cerinţe exp ri majorare, taxă pentru contur
etc.
realizează in cazul unei densi- director adjunct la Direcţia timpul pierdut ca urmare a feno Extr. a lîl-a : 72, 32. 26, lei. mate de cetăţeni, a pus şi pune
lăti la plantare de 40 000-45 000 agricola judeţeană nico-administrativ diferă mult de menelor negative echivalează cu la dispoziţia celor Interesat! N. ZAMFIR