Page 33 - Drumul_socialismului_1972_04

Proletari din toate fărlle, uniji-vä!
lovarăsul llicolae Ceausescu
I »
a primit pe ministrul francez

Andre Bettencourt

In cursul zilei de luni, 10 a- a avut loc cu acest prilej, au
prilie 1972, tovarăşul Nicolae fost abordate probleme ale
Ceauşescu, secretar general al relaţiilor bilaterale româno-
Partidului Comunist Român, franceze, subliniindu-se cursul
preşedintele Consiliului de pozitiv al acestora, cadrul fa­
Stat, a primit pe Andre Bet­ vorabil pentru adîncirea şi
tencourt, ministru delegat pe diversificarea cooperării eco­
lîngă primul ministru al nomice, tehnico-ştiinţifice, a
Franţei, însărcinat cu proble­ schimburilor de valori cultu­
me de planificare şi amena­ rale. S-a evidenţiat, totodată,
jarea teritoriului, care se a- faptul că există posibilităţi
flă în ţara noastră. pentru continua extindere în
La întrevedere a luat par­ multiple planuri a relaţiilor
te tovarăşul Manea Mănescu, dintre România şi Franţa, în
membru al Comitetului Exe­
cutiv, al Prezidiului Perma­ avantajul ambelor state, al
nent, secretar al C.C. al popoarelor român şi francez,
ANUL XXIV. Nr. 5 367 MARTI 11 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI P.C.R., vicepreşedinte al Con­ al înţelegerii şl cooperării pe
siliului de Stat, jjreşedintele continentul european.
Consiliului Economic. Au fost, de asemenea, abor­
A participat, de asemenea, date problema ale situaţiei
Jean-Marié Le Breton, însăr­ internaţionale.
întrevederea s-a desfăşurat
cinat cu afaceri ad-interim al într-o atmosferă de cordiali­
OAMENII MUNCH HUNEDORENI APROBĂ CU OEPLINĂ Franţei la Bucureşti. tate.
In cadrul convorbirii care

CALOURA SI SATISFACŢIE POLITICA EXTERNA lovarăsul Nicolae Ceausescu
1
I
a primit pe senatorul iranian
A PARTIOULUI SI

Abbas Massoudi

I se umple inima de Contribuţie de seamă la

y Luni la amiază, tovarăşul an un salut cordial şi cele
Nicolae Ceauşescu, secretar mai bune urări de sănătate
şi fericire.
bucurie şi mîndrie dezvoltarea colaborării cultural general al Partidului Comu­ re s-a desfăşurat într-o at­
In timpul convorbirii, ca­
nist
Român,
preşedintele
Consiliului de Stat, a primit
pe senatorul Abbas Massou­ mosferă cordială, au fost a-
di, vicepreşedinte al Senatu­ bordate probleme privind re­
întreaga desfăşurare a să păşească cît mai grabnic lui iranian, preşedintele Gru­ laţiile dintre România şi I-
vizitei tovarăşului Nicolae pe calea dezvoltării de sine ştiinţifice cu ţările africane pului de publicaţii Ettela’At ran, precum şi unele aspecte
Ceauşescu, secretarul gene­ stătătoare, fără nici un a- din Iran, care, la invitaţia ale situaţiei internaţionale. In
ral al partidului nostru, în mestec din afară. conducerii Ministerului Afa­ acest context, s-a relevat
mai multe ţări de pe conti­ Această vizită a contri­ cerilor Externe, face o vizită contribuţia pe care parla­
nentul african, a fost urmă­ buit la întărirea şi cons&li- Ca om de ştiinţă şi cul­ că a patriei cît şi posibilita­ în ţara noastră. mentarii şi presa o pot adu­
rită cu deosebit interes şi darea prieteniei dintre po­ tură, am urmărit toate as­ tea dezvoltării relaţiilor e- La primire a participat Ah- ce la dezvoltarea prieteniei
vie satisfacţie de către toţi porul român şi popoarele pectele, deosebit de variate conomice cu orice stat — mad Ajdari, însărcinatul cu şi colaborării dintre popoa­
cetăţenii comunei noastre. Africii, la lărgirea şi adîn- şi de mare profunzime, ce dar şi de schimbul cultu­ afaceri ad-interim al Iranu­ rele român şi iranian, la pro­
Itinerarul vizitei a fost ur­ cirea cooperării şi colabo­ s-au desprins din recenta ral, tehnic şi ştiinţific. For­ lui la Bucureşti. movarea înţelegerii şi păcii
mărit pe hartă, am ascultat rării fructuoase dintre ele, vizită a tovarăşului Nicolae mele moderne de cooperare Cu acest prilej, senatorul în lume.
Ceauşescu în cele opt ţări
comentariile posturilor noas­ la afirmarea dorinţei reci­ africane. Ele vizează toate directă în producţie, furni­ A. Massoudi a transmis tova­
tre de radio şi televiziune, proce ca în lume să trium­ zarea de către România a- răşului Nicolae Ceauşescu un
relatările presei care ne a- fe cauza păcii şi a priete­ laturile vieţii internaţiona­ cestor ţări de licenţe, do­ mesaj de prietenie şi un sa­
le contemporane, ale acti­
cumentaţie şi asistenţă teh­
duceau zi de zi veşti despre niei între popoare. Spriji­ vităţii multilaterale (cola­ nică, pregătirea personalu­ lut călduros din partea Ma­ Cursuri de
desfăşurarea vizitei, de­ nind cu toate forţele noastre borare politică, tehnică, e- lui tehnic, participarea spe­ iestăţii Sale Imperiale, Mo-
spre primirea extrem de politica externă a partidu­ conomică, ştiinţifică, cultu­ cialiştilor români la studii, hammad Reza Pahlavi Arya- perfecţionare
călduroasă de care s-au lui şi statului, ne angajăm rală), pentru avansarea pe prospecţiuni şi explorări mehr, şahinşahul Iranului.
bucurat solii poporului ro­ să milităm pentru întări­ calea progresului economic geologice, relaţii de schim­ Mulţumind pentru mesajul profesională
mân în ţările vizitate din rea unităţii şi frăţiei, a pri­ şi social, servind progresul buri culturale şi ' artistice ce i-a fost adresat, tovarăşul
partea conducătorilor aces­ eteniei între popoare, ca în general, lupta antiimperia- sîrit contribuţii directe, ne­ Nicolae Ceauşescu a rugat, la a şefilor
tor state, a populaţiei afri­ lume să domnească pacea listă, asigurarea păcii. mijlocite la progresul cul­ Secţia bobinai dc ia F.F. A. „Vîscoza“ Lupeni. Mecanicul Ata- rîndul său, pe senator să de seefoare
cane. Această vizită este o şi buna înţelegere. Am fost impresionat nu tural al acestor ţări, parti­ naşe Dragomlr revizuieşte cu pri cepre şi răspundere maşinile de transmită suveranului- irani-
nouă şi puternică confir­ numai de bogatul schimb ciparea noastră directă la aici.
mare a justeţei politicii ex­ IERONIM GRECU economic — ceea ce dove­ acest proces fiind, totoda­ In cadrul unei recente a-»
terne promovate în mod primarul comunei Boşorod deşte atît puterea economi- tă, dovada capacităţii crea­ nalize efectuate de către
consecvent de partidul şi toare a oamenilor de ştiin­ comisia de coordonare a
statul nostru, politică ce se ţă şi tehnicienilor români. K leierea concursului judeţean perfecţionării pregătirii
bucură de stimă şi aprecie­ Aceste schimburi culturale profesionale a lucrătorilor
re .pe- toate meridianele-glo­ Scrisori şi telegrame ne 'VOr-'permite şî nouă să in interiorii! din C.C.P.. ţinîndu-se cont
bului. Ni se umplu ' inimile cunoaştem mai îndeaproape al gazetelor satirice şi de perete de necesităţile producţiei,
de bucurie şi mîndrie cînd nesecatul tezaur al cultu­ s-a stabilit că cea mai a-
vedem de cîtă consideraţie de adeziune, rii şi artei africane', cultu­ decvată formă pentru re­
şi respect se bucură condu­ ră şi artă ce se impune tot . „Prin tot' ceea ce publicăm gazeta de perete „Minerul" — ciclarea şefilor de sectoa­
re o constituie cursurile
cătorul partidului şi statu­ mai mult pe plan mondial, ziarului să servim transpunerea în fără scoatere din produc­
lui nostru, patria noastră angajamente ferme după ce aceste ţări, ca ur­ viaţă a programului partidu­ E. M. Petrila ; locul II gaze­ ţie, axate pe o tematică
ta de perete „Laminoristul"
socialistă ! mare a eliberării lor de sub' lui de educaţie socialistă" — laminor 800 mm ; locul III Îegată de metodele moder­
Ţara noastră se afirmă jugul colonial, au posibili­ şi-au propus gazetele satirice gazeta de perete „Turnăto­ ne de conducere a sectoa­
astăzi în lume ca luptător Sentimentele de deplină satisfacţie faţă de reuşita tatea să se manifeste liber • Viaţa de partid — hunedorene (inclusiv gazete­ rul" — U. V. Călan. relor productive.
consecvent şl devotat pen­ soliei române pe continentul african, faţă de politica si creator, fără obstrucţia Exigenţă matură faţă le de perete , din întreprin­ Menţiuni: gazeta de pere­ Aceste cursuri se vor or­
tru cauza libertăţii şi in­ înţeleaptă purtată de conducătorul partidului şi sta­ făcută de cultura metropo­ deri, instituţii, C.A.P.) să îşi te din comuna Pui; gazeta de ganiza la sediul centralei,
dependenţei popoarelor, fie tului nostru în ţările recent vizitate sînt exprimate lelor ce le .stăpîneau. de calitatea de membru desfăşoare activitatea., perete „Separatorul" — I.C.I.L. începînd cu data de 14 a-
ele mari sau mici, ca prie­ şi prin numeroasele telegrame pe care oamenii mun­ îmi exprim toată gratitu­ de partid La faza judeţeană. a con­ Simeria ; gazeta satirică .,Cu prilie a.c., vor dura 12 săn-
ten adevărat al celor care cii hunedoreni le-au adresat, în aceste zile, Comite­ dinea si satisfacţia faţă de cursului gazetelor satirice ocaua mică" — Cooperativa tămîni, cu un total de 36
luptă pentru consolidarea tului Central al partidului, personal tovarăşului succesele vizitei de priete­ • „Luna teatrului să­ şi de perete, . care a, în­ de consum Orăştie, şi gazeta de ore. Vor participa toţi
cuceririlor dobîndite împo­ Nicolae Ceauşescu. nie, de colaborare între po­ tesc" — Publicul nu a- mănuncheat un valoros de perete „Energeticianul“ — şefii sectoarelor de pro­
triva imperialismului şi co­ „Comuniştii, oamenii muncii din Valea Jiului poare — serviciu imens pen­ plaudă decît spectaco­ schimb de experienţă, au par­ Termocentrala Mintia. ducţie. ai sectoarelor gene­
lonialismului, să-şi făureas­ — se spune în telegrama adre sată de Comitetul muni­ tru cauza generală a păcii lul de calitate ticipat tovarăşii David Lazăr, Tovarăşul David Lazăr rale electromecanice şi ai
şi progresului — întreprin­
că o viaţă liberă şi prospe­ cipal de partid Petroşani — au urmărit cu deosebit să de conducătorul partidu­ secretar al Comitetului jude­ a adresat călduroase fe­ sectoarelor de transport de
ră. Poporul român şi-a ex­ interes şi profundă mîndrie patriotică vizita făcută lui şi statului nostru în ţă­ (pag. a ll-a) ţean Hunedoara al P. C. R., licitări organizaţiilor de la exploatările miniere din
primat din nou solidaritatea de dumneavoastră în cele opt ţări africane, eveniment rile africane şi arabe. Nicolae Andronache, şeful partid, colectivelor de redac­ Valea Jiului, Acţiunile —
cu popoarele care luptă politic de largă rezonanţă în viaţa internaţională, de- 9 Sport — Cronici, secţiei de propagandă a Co­ ţie ale gazetelor de perete organizate pe bază de dis­
pentru scuturarea jugului Prof. BUJOR VULCU rezuitate, clasamente mitetului judeţean de partid, cuţii şi seminarii — vor fi
colonial, întregul său spri­ (Continuare in pag. a 2-a] preşedintele Societăţi! de şti­ Gheorghe Pavel, redactor şef evidenţiate. Vorbitorul s-a re­ axate pe materialele în­
jin pentru ca aceste popoare inţe geografice Deva (pag. a lll-a) al ziarului „Drumul socialis­ ferit apoi la sarcinile actua­ tocmite în prealabil, gru­
mului“, secretari ai comitetelor le care stau în faţa muncii pate pe probleme, pe caro
a municipale, orăşeneşti şi co­ politice de masă, a agitaţiei cursanţii urmează să le
munale de partid, responsabili vizuale în lumina programu­ primească anticipat pentru
cu problemele de propagandă lui partidului de educaţie so­ studiu individual.
din comitetele de partid şi cialistă. Temele luate în studiu
Deviza fiecănti cotecîlv <le muRcS : organizaţii de bază, respon­ — privitoare la structura
In continuare tovarăşii Ti-
'' .......................... ....... ................ ...... , "■■■" ' , ' ^ Calcar siderurgic peste pian sabili ai colectivelor de re­ beriu Istrate, redactor şef ad­ organizatorică a centralei,
dacţie ale gazetelor de perete,
a exploatărilor miniere şi
O MAŞINA Şl NICI UN UTILAJ de calcar Băîţa-Crăciuneşti la înregistrarea acestui ziarişti. junct al ziarului „Drumul so­ a sectoarelor productive. Ist
BÂIŢ.'V. Colectivul carierei
cialismului“ şi Dumitru Gheo-
teoria şi practica conduce­
Pe baza activităţii depuse,
succes se afiă tovarăşii
nea, redactor, : au expus în
şi-a demonstrat lună de lu­ Traian Munteanu, Petru a eficienţei avute în contex­ faţa celor prezenţi problema­ rii, la utilizarea eficace a
timpului de lucru al con­
Ö RANDAMENTUL PLANIFICAT, nă hărnicia, trimiţînd către Borca .şi Petru Buda, ope­ tul muncii politice de masă, tica şi preocupările care stau ducătorului, la trecerea de
C. S. Hunedoara cantităţi
juriul judeţean a apreciat şi
ratori Ia sfărîmarc, Ghe.
sporite de calcar siderur­ Munteanu, I. Galca .şi D. evidenţiat următoarele' gaze­ în prezent în faţa presei de la organizarea lucrărilor pe
partid, a gazetelor satirice şi
cicluri la organizarea în
NiCl ÜN MINUT NELUCRAT!“ gic. Activitatea desfăşura­ Bordean, lăcătuşi, N. Stoia te : Gazete satirice : locul I ga­ de perete, ceea ce trebuie în­ flux, la aspectele şi conse­
şi A. Avram, mineri, R.
tă dc acest colectiv s-a do­
vedit a fi deosebit de rod­ Lazăr, artificier, I. Borza zeta satirică „Ce fac ei cînd treprins pentru creşterea efi­ cinţele concentrării extrac­
ţiei etc. — vor fi coordo­
cienţei lor.
noi muncim T\ I.C.S. Hune­
şi I. Mihăilă, excavatorişti,
Timpul -unu! din parametrii nică şi cînd s-a făcut bi­ Stoia, maiştri la carieră, doara ; locul II gazetele sa­ larg de păreri, de experienţă nate de specialişti cu ex-
A avut loc, apoi, un schimb
Cornel Keutky şi Dorin
perinţă de la C.C.P.
lanţul primului trimestru.
tirice „Piconul“ — E. M. Pe-
încheierea
programului
Producţia marfă dată pe­ comunişti şi fără de partid, trila şi „Sfredelul" — E. M. între responsabilii colective­ de perfecţionare a şefilor
Lupeni ; locul III gazelele sa­
oameni hotărîţi să ridice
lor de redacţie ale gazetelor
eficientei economÎGe. Cum este i ste plan se cifrează la pe­ zărilor în întrecerea socia­ tirice „Reflectorul" — E. M. de perete. de sectoare so va face prin
tot mai sus ştacheta reali­
susţinerea de către aceştia
ste 34 000 tone calcar. In­
Aninoasa şi „Petrică Băieşu"
In adunare s-a hotărît să
a unui examen de absol­
Petroşani? tre cei care au contribuit listă. — I. M. Barza. se lanseze un nou concurs al vire. T. MORAR
Gazete de perete: locul I
gazetelor satirice.
Folosirea completă a tutu­ vînd condiţii - optime în a- bului II şi exUndeera schim­ bll ziua şi mai mult senin
noaptea. Vintul va sufla slab
ror capacităţilor de produc­ ceastă direcţie. Ne referim a- bului III la toate locurile de VREMEA din vest. Temperatura minimă Imperativul major al activifăţii pe ogoare
ţie a fost una dintre princi­ tît la forţa de muncă de care muncă ce ne permit acest lu- va fi cuprinsă între 4 şl 6
palele probleme asupra că­ dispune, cît şi la cerinţele DUMITRU GHEONEA PENTRU 24 ORE grade, iar cea ma.ximă între
reia s-a insistat în mod deo­ sarcinilor de producţie. Vreme In general frumoasă 22 şi 24 grade.
sebit la Conferinţa pe ţară a Atît în .secţiile de bază cît (Continuare in pag. a 2-a) şi călduroasă, cu cerul varia-
cadrelor de conducere din în­ şi în secţiile auxiliare ale u- imme zi folosită din plin
treprinderi şi centrale indus­ zinei, indicii de utilizare a
triale şi de construcţii. maşinilor sînt încă reduşi
La Uzina de utilaj minier faţă de posibilităţile existen­
din Petroşani, utilizarea ra­ te, cu toate că în primul tri­ f
ţională a fondului de timp mestru al acestui an ei mar­
face obiectul preocupării per­ chează unele creşteri faţă de
manente a comitetului oame­ anul trecut. Astfel, în secţi­
nilor muncii şi a comitetului ile de bază ale uzinei — tur­ La consfătuirea judeţeană nie se impune cu acuitate ca văluc, care lucrează la se­
de partid, a tuturor salaria­ nătorie, construcţii metalice, privind cultura porumbului forţele şi mijloacele mecani­ mănat şi va face şi întreţi­
ţilor. Deoarece mulţi munci­ mecanică, reparaţii — acest s-a subliniat necesitatea ca ce din cooperativele agrico­ nerea culturii, cît şi coope­
tori care aveau în subordine indice este la această oră de în condiţiile specifice aces­ le şi fermele de stat să fie ratorii cărora li s-au reparti­
elevi-ucenici îl puneau pe a- peste 76 la sută. mai redus tei primăveri, unităţile agri­ mobilizate cu întregul poten­ zat în acord global 60 de hec­
ceştia să lucreze, iar ei su­ fiind în secţiile auxiliare, cole să ia măsuri . tehnice şi ţial la însămînţarea porum­ tare (fiind prevăzut ca restul
pravegheau numai, s-au luat sculărie, metrologie, mecanic organizatorice în vederea de- bului pe toate suprafeţele suprafeţei să se erbicideze)
măsuri concrete ca pe fie­ şef, fabrica de oxigen. O clan.şării şi încheierii mai de­ stabilite, în timpul cel mai îşi dau tot interesul să exe­
care maşină să lucreze efec­ creştere substanţială — de la vreme ca de obicei a însă- scurt posibil. Ţinînd seama cute lucrări de calitate ire­
tiv muncitori calificaţi, să în­ 76 la sută la 83 la sută — a mînţatului culturii respective. de avansul calendaristic al proşabilă. Ca un aspect ne­
treţină şi să utilizeze maşini­ înregistrat indicele de ulili- Dealtfel, experienţa anului timpului, ne spunea tovară­ gativ este de semnalat fap­
le cu cea mai mare atenţie, zare a maşinilor la Fabrica trecut a demonstrat convin­ şul loan Popa, inginerul sef tul că nici pînă acum (!) nu
prclungindu-le astfel durata de stîlpi hidraulici din Vul­ gător că în unităţile unde se­ al C.A.P. Deva, în acest an s-a rezolvat problema bun-
de funcţionare fără reparaţii. can, ca urmare a unor mă­ mănatul s-a început înainte însămînţarea porumbului s-a cărelor pentru administrarea
De asemenea, a fost redistri­ suri concrete, energice, efi­ de 1.6 aprilie şi ,s-a încheiat început înainte de sfîrşitul
buită echilibrat forţa ^ de ciente. mai înainte, de sfîrşitul deca­ primei decade a lunii apri­ îngrăşămintelor chimice con­
muncă între cele trei schim­ — Avem toate condiţiile — dei a treia a lunii respècti- lie a.c., pînă ieri lucrarea comitent cu însămînţalul.
buri, incit să lucreze efectiv declara directorul U.U.M. Pe­ ve (C.A.P. Lăpuşnic, Rapoltu realizîndu-se pe mai mult de O preocupare susţinută
şi muncitorii din schimburile troşani, ing. Gheorghe Olariu Mare, Cigniău, Cristur, Deva, 13 la sută din suprafaţa nla- pentru a asigura condiţii de
II şi III, care nu-şi prea fă­ — să obţinem indici superi­ fermele I.A.S. Simeria etc.) nificată — 120 hectare.' Sînt creştere a producţiei se în-
ceau în întregime datoria îri ori de utilizare a maşinilor, s-au obţinut producţii supe­ asigurate condiţii ca lucraren
serviciu. Trebuie menţionată de folosire raţională a tim­ rioare prevederilor planului. să so termine mai devreme tîlneşte, de asemenea, la
aici şi preocuparea ce se a- pului de lucru de către fie­ Cu atît mai mult, urmă­ decît în anul trecut, existînd C.A.P. Geoagiu, Cristur şi al­
cordă generalizării schimbu­ care salariat. Măsurile în a- Atelierele Centrale Crişcior. Modelorii în lemn Alexandru Că tuna şl Nicolae Tudoran execută rind realizarea unor recolte pregătit terenul pe mai mult tele, unde se lucrează cu for-
lui II şi extinderii schimbu­ ceastă direcţie sînt multiple. modelul unui nou cuzlnct la mo ara eu bile. Foto: V. ONOIU cît mai mari la unitatea de de jumătate din suprafaţă.
lui III, U.U.M. Petroşani a- Pe lîngă generalizarea schim­ suprafaţă, în actuala campa- Atît mecanizatorul Pavel Pă- (Continuare in pag. a 2-a)