Page 34 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 34
«wwu^AijeuMLBJgBWlMJ irjiiMMWMMuw^wjiBinm JlMlJLiJIJlilUWJIimBM^MB—
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5367 •: MA«T* H APRILIE 1972
Luna feafruluS săfesc*'
II
^ ---------------------------------------------------------------------------------------------— ^ ^ --------------’ i — . ' ■ • - ' • ■ • ________________’ - ' • ' • . . ' • ■ ■ ■ - V * ' * . > ' I ■ t.v' •:
HUNEDOARA. In micro-
raionul 6 din oraş, a fost
dat în folosinţă un nou Ziua de duminică a mar meroase spectacole susţi
bloc, cu denumirea L 4, nute pe scenele proprii şi
care are 40 de apartamen cat o nouă etapă a „Diunii în deplasare, precum şi a
teatrului sătesc“. In cadrul
te. Noii locatari sînt fa unei îndrumări atente din
miliile unor muncitori de aceleiaşi atmosfere de emu partea instructorilor, forma
laţie
caracteristică
vieţii
la diferite întreprinderi spirituale a localităţilor ru ţiile din Pricaz (instructor
ale municipiului. Noul bloc
In această etapă, cînd ro litatea viitorilor membri de de partid faţă de cel ce se care a fost predat astăzi rale, la căminele culturale Salomia Igreţ), Cimpa (in
lul partidului creşte tot mai partid. pregătesc pentru a deveni „la cheie" — ne spunea în din Turdaş, Zdrapţi, Cimpa structor Maria Pătrăşcoiu) şi
mult în toate domeniile vie — Fizionomia politică, mo membri de partid ? ziua • respectivă tovarăşul fi Iscroni' fi-au dat întilni- Turdaş au evoluat la un bun
ţii materiale şi spirituale, rală şi profesională a comu — Comitetul nostru de Aurel Candrea, şeful sec re colective de artişti ama nivel artistic, un aport de
sporeşte şi exigenţa faţă de nistului presupune o atitudi partid a luat, în acest sens, torului clădiri din I.G.C.L. tori, dornici de a-şi afir osebit adueîndu-şi majorita
calitatea de membru de ne înaintată faţă de politica o măsură pe care noi o apre ma încă o dată calităţile tea interpreţilor, dintre ca
partid. In amplele documen internă şi externă a parti ciem ca bună. In ce constă Hunedoara — urmează al interpretative, de a-şi adu re s-au evidenţiat Valeria
te educaţionale elaborate de dului, faţă de muncă şi de ea: fiecare membru din co tor două care au fost pre ce contribuţia la îmbogăţi Vlad (Turdaş), Emilia Dan
plenara din 3-5 noiembrie avutul obştesc, poziţie prin mitet şi-a asumat sarcina de date pînă acum de la în rea peisajului cultural-artis- şi Ionel Stanca (Pricaz), Ni
1971, tovarăşul N i c o l a e cipială, cinstită, corectă în a se ocupa personal, de pre ceputul anului. In luna fe tic al satului. colae Sas şi Rudolf BenkS
Ceauşescu a formulat cu cla toate împrejurările, interes gătirea politică, profesională bruarie, 40 de familii s-au Un element relevant ce se (Cimpa).
ritate cerinţele pe care le continuu pentru îmbogăţirea şi morală a unui viitor co desprinde din spectacolele Totodată, trebuie să men
pune partidul în faţa mem cunoştinţelor de specialitate, munist. Această sarcină, înde mutat în blocul J1, situat de duminică constă, de astă ţionăm şi existenţa unor ca
brilor săi. In viziunea parti întrunesc asemenea calităţi plinită cu responsabilitate, va tot în microraionul 6. Iar dată, in conţinutul reperto renţe de ordin organizato
dului, a fi comunist înseamnă cei 12 muncitori primiţi re duce, fără îndoială, la îm în 4 aprilie a fost predat riului, profund ancorat in ric, datorate lipsei de preo
a-ţi însuşi marxism-leninis- cent în rîndurile partidului? plinirea acelor trăsături pe realitatea satului contempo cupare din partea unor ac
mul în mod creator, înseam — Am urmărit îndeaproa care trebuie să le întruneas blocul B1, din microraio ran, cu problematica sa, cu tivişti culturali, care, deşi
nă a fi cinstit, curajos, demn, pe întreaga conduită a celor că un membru de partid. nul 4, cu 66 de apartamen mutaţiile sociale ce au loc au constituit colective de
a pune pe primul plan inte ce au cerut să fie primiţi în — Găsim bună şl metoda te. Mutarea oamenilor în in mediul familiar ţărănesc. teatru, nu s-au prezentat cu
resele poporului muncitor, a detaşamentul de avangardă de a invita, la unele adunări noile locuinţe, cu un înalt Privită prin această prismă ele la manifestările din ca
iubi munca, a lupta pentru al clasei muncitoare. Sudo generale, pe cei care urmea a noului cadru .social de drul „Lunii teatrului să
adevăr, pentru dreptate şi li rii loan Rusu şi Gheorghe ză să fie primiţi în partid grad de confort, îi bucu terminat de dezvoltarea tesc". In această situaţie se
bertate. Trăsăturile politice, Toma, de exemplu, sînt frun — precizează inginerul Can ră atît pe ei, cît şi pe complexă a relaţiilor de găsesc căminele culturale
morale şi profesionale pe ca taşi în producţie, activitatea dín Trifan, locţiitorul secre constructori şl pe noi, cei producţie din cooperativele din Cîmpu lui Neag, Băni-
re trebuie să le întrunească lor profesională fiind pildă tarului comitetului de partid care îl însoţim spre noile agricole, tematica pieselor ţa, RapoUu Mare, Băcia şi
comunistul se întrepătrund, pentru mulţi. Comportarea pe secţie. Maturitatea, com Bine pregătit profesional, har nic .?! conştiincios in serviciu, case. montate reprezintă ^momen Valea Brad. Considerăm că
formează un tot. De aceste ca lor din producţie se întîlneşte bativitatea cu care se dezbat modest şi disciplinat — lată atri butelo pentru care strungarul loan te din viaţa şi munca celor ar fi fost necesară o mai
lităţi adunarea generală a or fericit cu cea din afara ei. Nu problemele, dau posibilitate Platner de la atelierul mecanic al I.I.L. Deva este apreciat şl care participă la edificarea intensă preocupare pentru
stimat.
ganizaţiei de bază, care dis există o discrepanţă între u- acestora să vadă cît da des şi transformarea socialistă a organizarea spectacolelor şi
cută cererea de primire în na şi cealaltă. Cocsarul Mi- chis şl de principial se dis satului românesc. din partea comitetelor de
partid, trebuie să ţină seama hai Pop îşi completează, la cută, cum se ajută comuniş Piesele de teatru „Asta e cultură şi educaţie socialis
cu multă răspundere. Pentru seral, studiile liceale, mani tii, cum iau atitudine faţă de nora pe care o vreau“ de tă din municipiul Petroşani
aceasta ea trebuie să cunoască festă un interes major pen abateri. Radu Boureanu, „Două fe şi oraşul Brad.
bine întreaga activitate şi viaţă tru ridicarea nivelului său de Există Ia comitetul da par te şi-o comoară“ de Mihail Prezenţele de duminică
a calui ce solicită să intre în cultură generală. Un alt coc- tid din secţia cocserie o pre Dorinţa vie a colectivului Davidoglu, ca şi „Mireasa au relevat necesitatea unei
rîndul comuniştilor. sar, lenăşel Pribeag, primit ocupare majoră faţă de pro Şcolii generale nr. 6 din Pe tiere ale frumosului şi uti este, de fapt şi mobilul pen cu maşina“ de Hans Kehrer mai mari atenţii rezolvării
lului. Scrisorile sosite la re
lia comitetul de partid din recent în rîndul comuniştilor, blema întăririi exigenţei Ia troşani de a face din lăcaşul tru care răspunsurile la che — în versiunea românească aspectelor legate de sceno
feecţla cocserie a U.V. Că- îşi ridică calificarea la şcoa primirea în partid. Cei aleşi lui de cultură cea mai fru dacţie cuprind numeroase o- marea Şcolii generale nr. 6 a lui Gh. Ţentulescu şi grafie, recuzită, costumaţie
lan, cele patru organizaţii de la de maiştri. Oricare exem să conducă. ştiu că în sta moasă şi bine organizată uni biective majore în realizarea din Petroşani sînt, am spune, Charlotte Militz — interpre şi ţinută scenică, elemente
cărora sînt angrenaţi elevii.
bază au primit, în primele plu aş da, toţi sînt oameni diul de dezvoltare politică în tate şcolară din judeţ s-a personale, specifice, putîn- tate de formaţiile căminelor proprii, vitale în realizarea
luni din acest an, 12 membri bine pregătiţi, pentru care care ne aflăm, la primirea în materializat într-o iniţiativă du-se scrie despre fiecare în culturale din Pricaz, Tur unui spectacol de teatru. In
de partid. comuniştii şi-au dat adeziu organizaţia de partid trebuie ce a găsit un larg ecou în „Cea mai frumoasă parte. Valoros este însă fap daş, Zdrapţi şi Cimpa au aceeaşi ordine de idei, se re
— Fără îndoială că la ba nea deplină, conştienţi fiind să primeze calitatea. Şl pen rîndul elevilor şi cadrelor di tul că aceste posibilităţi au oferit spectatorilor posibi comandă o muncă mai sus
za dezbaterilor de primire în că prin ei, prin munca şl tru aceasta, înainte de a pu dactice din judeţul nostru. şi bine organizată fost găsite. litatea de a se recunoaşte ţinută asupra textului, ast
organizaţie au stat trăsăturile întreaga lor activitate, orga ne în discuţia adunării o ce Numeroase colective şi-au unitate şcolară Timpul scurs de la lansa şi de a medita asupra întim- fel ca artiştii amatori să
politice, morale şi profesio nizaţia de partid va cîştiga rere de primire, organizaţia propus, sub îndrumarea or din judeţ" rea chemării a fost marcat plărilor care se derulau cu pătrundă şi să înţeleagă na
de trecerea efectivă la în
nala ale celor ce au solici în forţă» şi coeziune. de bază caută să răspundă la veridicitate pe scenă. O al tura personajelor şi a con
tat să intre în partid — sub — Se ştie că trăsăturile mo- întrebările : ce fel de oameni ganizaţiilor de partid, obiec făptuirea măsurilor propuse. tă categorie de piese, in- flictului, pentru, a putea
liniază tovarăşul Gheorghe ral-politlce cîştigă şi mai solicită primirea în partid şl tive a căror materializare să De la Liceul din lila sau de Elevii s-au constituit în gru ţjJjxse în repertoriul cămi să-l aducă şi transpună pe
Naum, secretar al comitetului mult în valoare prin activi ce anume scontează organiza antreneze întreaga masă de la Brad, de la şcolile genera pe pentru întreţinerea cură nului cultural din Cimpa, o spectator în atmosfera pie
de partid pe secţie. In ulti tatea desfăşurată de organi ţia să obţină da pe urma a- elevi şi cadre didactice, or le ale Hunedoarei sau Văii ţeniei, pentru înfrumuseţarea reprezintă cele aparţinînd sei.
şcolii ori construirea de mo
mele luni se simte, în rîn zaţiile de partid. In această cestui fapt 7 ganizaţiile U.T.C. şl de pio (Ţiului, din numeroase sate dramaturgiei clasice româ Cu un scop bine definit
dul comuniştilor, o mai ac idee am vrea să ne spuneţi nieri în acţiuni menite să ne-au sosit scrisori, adevărate bilier. Acum, însă, cînd tim neşti —- „Idolul şi Ion Ana „Luna, teatrului sătesc" tre
pul frumos se îngemănează
centuată exigenţă faţă de ca- cum acţionează organizaţia L LICIO facă din şcoli adevărate şan- planuri de măsuri judicios cu zilele vacanţei, elevii par poda" de Victor Ion Popa buie să ducă la o-dezvolta-
întocmite (pe baza unor te şi „Arvinte şi Pepelea" de re a mişcării teatrale de
meinice analize ale posibi ticipă cu entuziasmul lor ca Vasile Alecsandri. Ele între amatori, la extinderea şi
lităţilor locale), care să ga racteristic la finalizarea a ce gesc varietatea tematică a integrarea ei tn complexul
Fiecare zi folosită ranteze realizarea lor. Fie că ea ce şi-au propus. II Intîl- repertoriului teatral reali- de manifestări artistice, e-
nlm în parcurile (jraşelor, în
Scrisori si rea unor cabinete, de dezvol cartiere, muncind la amena zînd un echilibru necesar ducative, care se desfăşoară
este vorba despre organiza
la sate. Trebuie ca teatrul
între creaţia actuală şi cea
tarea bazei tehnico-materiale jarea şi întreţinerea zonelor moştenită de la înaintaşi. Se sătesc să devină o perma
lâ iiisăminfătul poro: cu mijloace proprii — prin verzi; sînt prezenţi pe lotu cuvine să remarcăm, apoi, nenţă viabilă, o tribună de
confecţionarea tn atelierele- rile şcolare ori pe păşunile tendinţa pozitivă de aborda propagandă şi educaţie, un
şcoală de mobilier, de diver cooperativelor agricole de mijloc eficient în formarea
(Urmofs din pag. 1) că Ieri la această unitate s-a producţie executînd lucrări re a dramaturgiei militante
lucrat la însămînţatul porum se materiale didactice, mate de sezon : curţile şcolilor sînt de către formaţia de teatru gustului pentru frumos al
ţe sporite la semănatul po bului cu două maşini S.P.C. 6. riale pentru înfrjimuseţarea adevărate furnicare unde a căminului cultural din spectatorului. Din acest
rumbului. In legătură cu ac exterioarelor —, ori despre Iscroni, prin piesa „Man punct de vedere este demn
(Urmare din pag. 1) ţiunea amintită tovarăşul Au Mecanizatorii Romulus Toa- îmbogăţirea fondului muzeis mîini harnice aduc frumosul de urmat exemplul colecti
der şi loan Buda execută cu tic al şcolii, amenajarea unor şi utilul la dimensiunile rea sarda“ de Dan Tărchilă.
monstrînd contribuţia eficientă a României la cre rel Cisţnaş, şef de fermă la multă conştiinciozitate însă terenuri de sport, buna gos lităţii. împletite armonios Colectivele de actori ama vului de teatru amator din
Cimpa, care "realizează ade
area unui climat de pace, prietenie şi colaborare în C.A.P. Geoagiu, ne spunea mînţatul, lucrare care se face podărire şi întreţinere a şco cu activităţile culturale •' şi tori, alcătuite din munci vărate stagiuni permanente,
lume. In perioada vizitei recent ,încheiate, mi sub directa supraveghere a lilor etc. distractive, orele de muncă tori, ţărani cooperatori şi
nerii Văii Jiului, toţi oamenii muncii au ac Inginerului şef Alexandru Caracterul concret al obi devin plăcute. intelectuali, posesori ai unor printr-o snită de piese in
cluse în repertoriul său.
ţionat cu toate forţele pentru transpunerea în Ciornei şl a brigadierului Ion ectivelor reliefează strădanii Iată de ce această vacanţă se reale calităţi interpretative, Se aşteaptă evoluţii şi
viaţă a hotărîrilor Congresului al X-lea al partidu Cadran Şofronle. le pentru punerea în valoare desfăşoară, pe lîngă obişnui au pus pasiune şi dăruire mai concludente la viitoa
lui, pentru realizarea sarcinilor ce le revin în actu Timpul fiind prielnic, este a unor posibilităţi reale, scoa ta recreere, şi sub semnul în realizarea artistică a ro rele manifestări din aceas
lurilor, s-au străduit să fie
ala etapă a ţării noastre de făurire a societăţii socia de aşteptat ca începerea în- terea lor din starea de la major şl responsabil al mun cît mai aproape de „bio tă lună a teatrului, o pre
liste multilateral dezvoltate. Strînşi uniţi în jurul sămînţăril porumbului să nu tenţă. Ar trebui citate prea cii, şcoala avînd, practic, în grafiile" personajelor, să ocupare şi mai susţinută
partidului, al Comitetului său Central, în frunte cu mai fie tărăgănată în nici o multe asemenea obiective, fiecare localitate adevărate pentru realizarea dezidera
dumneavoastră, tovarăşe secretar general, vă asigurăm DEVA. Clubul sindica unitate agricolă, existînd con pentru că fiecare- colectiv şantiere unde prind viaţă an transmită convingător publi telor acestei acţiuni, ştiut
că ne vom mobiliza toate capacităţile constructive şl telor a găzduit un intere diţii favorabile ca lucrarea şi-a propus realizarea acelor gajamentele mari luate drept cului mesajul de idei al pie
sant cadran internaţional să se desfăşoare în ritm sus răspuns la chemarea şcolii selor. Ca o rezultantă a u- fiind faptul că publicul nu
elanul creator pentru a da înfloritoarei noastre in ţinut, foloslndu-se la întrea lucrări care să contribuie la nei activităţi permanen aplaudă decât spectacolul de
dustrii şi mal mult cărbune, pentru a contribui cu e- la care au participat nu ga capacitate maşinile de se îmbunătăţirea condiţiilor pro din Petroşani. te, concretizată in nu- calitate. STRAJAN
meroşi mineri, preparatori,
ficienţă mereu sporită la progresul, prosperitatea şi tehnicieni şi ingineri de la mănat. Urmînd exemplul u- prii de învăţătură. Acesta S. POP
prestigiul scumpei noastre patrii". E.M. Deva, Uzina de pre nităţllor fruntaşe, este posibil
Un mesaj cu vibrant ecou de mîndrie patriotică, parare şi atelierele de la şi necesar totodată ca în fie
de angajare, au adresat conducerii partidului siderur- suprafaţă. Urmînd itine care C.A.P. să se realizeze vi Pregătirea familiilor de al
giştii hunedoreni: „Simpatia, dragostea şi considera rarul vizitei tovarăşului teze zilnice sporite la semă bine pentru sezonul apicol rifice din plin culesul de la
pomii fructiferi şi salcîm.
ţia tuturor popoarelor din cele opt ţări africane vi Nicolae Ceauşescu în cele natul porumbului, cadrele începe încă din timpul iernii, familiilor de albine Odată cu încălzirea tim
zitate, aprecierile de adîncă stimă şi preţuire la adre opt state africane, tovară tehnice avînd datoria să nu cînd se recondiţionează stu pului, se procedează la lăr
sa personalităţii dumneavoastră, iubite tovarăşe şul loslf Nelega, secretar al admită nici un rabat la ca pii şi inventarul apicol. Pen girea cuiburilor cu faguri de
Nicolae Ceauşescu — se spune în telegrama siderur- comitetului municipal de litate. tru aceasta se procură prin culoare închisă în special la
giştilor hunedoreni — reprezintă o expresie deplină a partid, a relevat înaltele magazinele A.C.A. toate ma familiile puternice şi mijlo
prestigiului politicii externe şi interne a României so principii care stau la baza terialele apicole necesare în culesului cii.
cialiste, politică ce exprimă interesele, gîndurile şi politicii externe a politicii stupină cum ar ii: rame, fa La familiile puternice de
sentimentele întregului popor. De aici, de pe platfor partidului şi statului nos Concursul guri artificiali, biostimulalori, albine, cuibul se poate lărgi
mele fierbinţi ale cuptoarelor, siderurgiştii combina tru. Vorbitorul s-a referit zahăr candel şi medicamentele etc. Odată cu revizia stupi lipsa fagurilor cu miere se introducînd periodic — o dată
pentru prevenirea şi comba
tului hunedorean îşi exprimă încă o dată deplinul a- pe larg la relaţiile de coo servire n terea bolilor la albine. Toate lor se vor scoate din cutii face cu sirop de zahăr în la 7-10 zile — cîte un- fagure
cord faţă de politica înţeleaptă şi clarvăzătoare a perare existente între ;; aceste pregătiri trebuie să se fagurii care au pete de dia proporţie de 1:1 (1 kg za clădit, plin cu sirop, între
partidului .şi statului nbstru şi vă asigură, stimate România socialistă şi ţări Comitetul judeţean al facă din vreme pentru că a- ree, mucegai, sînt alteraţi ori hăr la 1 1 apă) preparat pe fagurii cu puiet din mijlocul
tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vor precupeţi nici le africane în realizarea în U.T.C., în colaborare cu cum, după venirea primăve fără rezervă de hrană sau nu bază de ceai de muşeţel, su cuibului. Acest procedeu
un efort pentru a participa activ la înfăptuirea aces comun a diferitelor obiec I.J.E. Coop, a organizat rii, a început activitatea al sînt acoperiţi de albine. Cu nătoare, coada şoricelului şi poartă numele de „spargere a
tei politici prin îndeplinirea exemplară a angajamen tive industriale, în dome pentru tinerii care îşi des binelor în afara stupinei. De această ocazie se înlocuiesc mentă, ce se va turna călduţ cuibului".
Pe măsura înlocuirii albi
telor asumate în chemarea la întrecerea socialistă pe niul cercetării şi exploată făşoară activitatea în uni aceea este necesar ca fiecare fundurile de la stupi cu al în faguri, în preajma puietu nelor vîrstnice şi a încălzirii
care am lansat-o către toţi siderurgiştii ţării". rii diferitelor zăcăminte tăţile cooperaţiei de con apicultor să facă revizia a- tele curate şi dezinfectate, lui. Operaţia de completare timpului şi începerea culesu
Constructorii, cei care au pus temelie Hunedoarei miniere. sum o întrecere ce a avut mănunţită a familiilor de .al iar dacă acestea nu sînt de a hranei sau de stimulare a lui de nectar, albinele încep
industriale şi urbane, se angajează în telegrama a- Vorbitorii Alexandru drept scop ridicarea con bine, cu scopul de a stabili taşabile, se curăţă de albine familiilor de albine se face să producă ceară. In cea de
dresată secretarului general al partidului: „Noi, cel Cosma, Mihai Popa şi tinuă a pregătirii lor pro starea lor şi de a putea în le moarte şi de resturile de numai seara după ce albine a doua perioadă a primăverii
de pe şantierele Hunedoarei, vă asigurăm, iubite con Maria Szabo, şi-au mani fesionale, mobilizarea în drepta eventualele deranja ceară rezultate din descăpă- le îşi încetează activitatea în lărgirea cuiburilor se face cu
ducător, că mu vom precupeţi nici un efort şi vom de festat ataşamentul deplin realizarea exemplară a mente. Controlul stupilor se cirea fagurilor cu miere con afara stupului. Hrănirea de faguri artificiali, care se a-
pune toată capacitatea noastră de muncă pentru a faţă de politica externă sarcinilor de plan, condui face repede, pentru a nu .se sumată în perioada de iarnă. stimulare sau de completare şează alături de ultimul fa
ne îndeplini în mod exemplar sarcinile. In acest fel profund realistă a partidu tă civilizată faţă de cum- j pierde căldura necesară cui Tot în această perioadă se a hranei se poate face în hră gure cu puiet. Lucrările de
dorim a ne exprima adeziunea noastră totală faţă de lui şi statului nostru. părători. Intitulat „Buna j bului pentru creşterea puie recoltează a doua probă de nitoare de tip uluc, de cuib, lărgire a cuibului sînt de
activitatea neobosită pe care aţi desfăşurat-o pe tim servire", concursul s-a des tului. albine moarte sau în stare sau deasupra cuibului. Fieca mare importanţă pentru că
pul vizitei şi vă dorim din suflet multă sănătate şi LIVIU MIRCEA făşurat în două etape : fa Cu ocazia reviziei, famili muribundă şi se trimit la la re apicultor trebuie să ştie asigură spaţiul necesar creş
putere de muncă pentru binele ţării şi al întregului maistru principal la E.M. za de masă la care au fost ile puternice şi mijlocii ră boratorul veterinar judeţean că o familie de albine, pen terii puietului. Procedînd ast
nostru popor", , Deva antrenaţi toţi tinerii din mase fără matcă trebuie să pentru analize. tru a se putea dezvolta în fel, familiile de albine ajung
cooperaţia de consum şi fie unificate cu o altă fami In cazul familiilor cu pro condiţii normale, are nevoie la o dezvoltare normală îna
faza judeţeană, treaptă pe lie mijlocie, sau li se va găsi vizii insuficiente, necesarul de o rezervă de cel puţin 6-7 intea culesului principal ' de
■ a care au reu.şit să păşească o altă matcă. Pentru ca uni de hrană se completează cu kg de miere hrană în cuib, nectar.
80 de concurenţi. Această ficările să dea rezultate, fa faguri cu miere de la rezer necesară creşterii puietului.
etapă a întrecerii s-a des- miliilor li se va da acelaşi va stupinei sau de la fami Lipsită de această rezervă, DAVID DEM EA
fă.şurat pe trei categorii. miros, fie cu ceapă şi ustu liile la care mierea prisoseş familia nu se va dezvolta, secreiar tehnic la filiala Deva
La categoria lucrători ai roi pisat, alcool sau parfum te. Completarea hranei în pentru a fi capabilă să valo- a A.C.A.
magazinelor de desfacere a
mărfurilor alimentare şi
nealimentare, cel mai des
(Urmare din pag. 1) tode în această direcţie. Ne II peste prevederile de plan, toinici s-au dovedit Elisa-
dăm seama, desigur, că folo 10 trolii pneumatice de ma beta Zugrav (Ilia), Victoria
cru, pe lîngă redistribuirea sirea completă a fondului de nevră pentru combine, mai Diniş (Zam), Aurelia Hără-
forţei de muncă, acţiune pe timp aduce evidente sporuri mult de 3 000 de stîlpi hidra guş (Buceş), care au ocu
care o efectuăm cu maximă de producţie. O atenţie deo ulici cu marca F.S.H. Vul pat, în ordine, primele trei
exigenţă, ne preocupă şi alte sebită acordăm şi respectă can, un mare volum de pie locuri. Intrecîndu-se la ca
aspecte ale problemei în dis rii graficului de reparaţii cu se de schimb. Aceste rezul tegoria gestionari, vînză-
cuţie. Este vorba, în primul rente şi capitale a parcului tate, şi altele la fel de bune, torl şi ospătari din unită
rînd, despre disciplină. de maşini-unelte, aprovizio vor fi amplificate în lunile ţile de alimentaţie publi
La U.U.M. Petroşani nu se nării corespunzătoare a lo viitoare. Aplicarea cu consec că, tinerii luliana Burcă,
mai admite nici un rabat de curilor de muncă cu semifa venţă a măsurilor amintite,
la disciplina muncii. Intîrzie- bricate şi cu repere, precum munca politică mai susţinută Mircea Bota (ambii din I-
rile de la serviciu, absenţe şi cu scule, unelte, dispoziti la fiecare loc de muncă, spi lia) şi Maria Poştei (Orăş-
le nemotivate sînt sancţiona ve etc. Iar disciplina pe pri ritul de înţelegere şl întra tle) s-au clasat pe locurile
te cu severitate. De aseme mul plan. jutorare — toate acestea în I, II şl III, iar Ia catego
nea, se acţionează energic Toate aceste măsuri meni seamnă mai multe transpor ria cofetari şi bucătari cel
pentru reducerea la maxi te să asigure eficienţă econo toare T.R. II, vagonetc de mal bine pregătiţi s-au do
mum a timpilor auxiliari, mică sporită sînt aplicate — mare capacitate şl colivii bas vedit Doina Olaru, Maria
creşterea gradului de asigu unele cu mai multă hotărîre culante, înseamnă mal multe Moloţ (ambele din Orăştie)
rare cu cadre calificate — şi responsabilitate, altele cu trolii de siguranţă pentru şi Rodica Cioara (Brad).
prin diferite forme de cali mai puţină — la U.U.M. Pe combine, grinzi metalice de Alături de tinerii clasaţi
ficare şi de ridicare a pregă troşani. Faptul că li se dă abataj şl stîlpi hidraulici, în pe primele locuri la faza
tirii profesionale a salariaţi atenţie sporită este reflectat seamnă producţii sporite de judeţeană s-au remarcat
lor —, organizării mai judi în rezultatele tot mai bune cărbune din minele Văii Jiu zeci de cadre, care au fă
cioase a muncii. obţinute de colectivul uzinei, lui. Colectivul U.U.M. Petro cut dovada stăpînirii teo
— Toţi factorii răspunză expediind zilnic spre abata şani este unanim angajat în retice şi practice a mese
tori din uzină — spunea in jele Văii .Ţiului utilaje şi pie ace.ste direcţii, hotărît să dea riei. In cursul acestei 'luni.
ginerul Aurel Dula, şeful ser se de schimb de bună caii- • finalitate exemplară prevede cîştlgătoril primelor locuri
viciului producţie — sînt täte. Numai în luna martie rilor partidului nostru, să ur se vor întrece în meserie,
preocupaţi de mai buna des a.c., U.U.M. Petroşani a livrat meze neabătut politica sa în cadrul fazei pe zonă.
făşurare a activităţii uzinei, exploatărilor miniere din ba clarvăzătoare, marxist-lenînis- ROMULUS DRAGOS Echipa de lăciituşî condusă de loan Jurca, de la atelierul mec^anlc aJ I. M. Barza, în timpul montărh răcltoarelor la un co mpresor de acraj.
acţionînd prin multiple me- zin cu 24 transportoare T. R. tă.