Page 38 - Drumul_socialismului_1972_04

■BMesHBemee WtWBMlWaBJIMIWMUMIilJIJMILR JBB»a«SBICTIWM«ail»»IIMIMmiJIW' <
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 368 @ MIERCURI 12 APRILIE 1972
■UPaiWJWWW'iWWWIBaWggB
Constantin Burcă (1912-1936)
Teliucu Inferior, Cinciş-
1 CALDĂ PREŢUIRE POLiTiCi! EXTERNE ACTiVE ! Cerna, Izvoarele, Ghe-
lar. Ruda, Plop. Sint şase
sate din Munţii Poiana
Ruscăi, şase sate de pădu-
reni. Din moşi-strămoşi, [xeşlu de dăruire pentru
! PROMOVATE DE PARTIDUL S! STATUL NOSTRU ! din tată în fiu, oamenii a-
cestor meleaguri au fost
renumiţi crescători de a-
nimale, agricultori, mineri.
Aşa-s şi astăzi.
Prilej de mîn- Scrisori şi teicgrome satele de munte sînt mai cauza internationalistă
Cooperativele agricole din
mici, au, am zice, condiţii
drie pentru mai grele ca cele din lun­
de aprobare naanima ca Mureşului, de pildă. Dar
oamenii nu ţin seamă de
fiecare oetă- aceste condiţii. Hărnicia Se împlinesc, la 12 aprilie, Comunist Român l-a acordat nla, a locuit In oraşul Alba-
încrederea de a-1 primi în
cate, unde se instruiau mem­
Preţuirea, satisfacţia, a- nicitate, corespunzător apre­ continentul african, ducînd lor nu ţine seamă de loc... oO de ani de la naşterea lui rîndurile sale. In acelaşi an. brii Brigăzii a 14-a interna­
Constantin Burcă, participant
In această primăvară mun­
teao român deziunea manifestate de oa­ cierilor făcute de specialiş­ solia de prietenie şi simpa­ ca lor este mai bogată. Ce la lupta poporului spaniol Constantin Burcă este ales ţionale. De aici avea să plece
menii
muncii
tii străini asupra tehnicii
hunedoreni
membru în comitetul sindi­
tic a poporului nostru faţă
împotriva fascismului, care
faţă' de reuşita delegaţiei din ţara noastră". de lupta pentru libertate a a dus la mii de kilometri de­ catului C.F.R. Paşcani, în- pe front cu gradul de sublo­
cotenent, fiind comandantul
A fost într-aclevăr emo­ române pe continentul afri­ Expresia preţuirii şi a- popoarelor africane. De pe părtare de patrie mesajul de credinţîndu-i-se răspunderea unui pluton de mitraliere în
ţionant pentru oricare pa­ can sînt sintetizate prin vi­ deziunii faţă de roadele vi­ aceste meleaguri străvechi, pace al poporului român, al pentru munca sindicală în Batalionul 9 al Brigăzii a 14-a
triot să audă, la mii de brante mesaje — scrisori şl zitei conducătorului parti­ leagăn al formării poporu­ Valenţele Partidului Comunist Român. rîndurile tineretului. Sub internaţionale.
kilometri de ţară, în inima telegrame — adresate Co­ dului şi statului nostru în lui şi a limbii române, oa­ Constantin Burcă s-a năs­ conducerea sa, tinerii munci­ In timpul deplasării. Bata­
Africii, oameni scandînd mitetului Central al parti­ ţările din Africa e exprima­ menii muncii din unităţile cut la 12 aprilie 1912 la Bîr- tori feroviari de la Atelierele lionul 9 a fost îndrumat pe
numele României şi al pre­ dului, personal tovarăşului tă şi în telegrama adresată economice şi instituţiile o- hărniciei lad, fiind al şaselea copil în C.F.R. Paşcani au participat, o cale greşită, într-o ambus­
şedintelui ei. Nicolae Ceauşescu. In aces­ de Comitetul orăşenesc Ha­ raşului Haţeg îşi exprimă familia muncitorului ceferist în anul 1934, la puternice cadă pregătită dinainte. Sin­
Vizitele oficiale ale pre­ te calde scrisori, oamenii ţeg al P.C.R., în care se deplina aprobare faţă de Gheorghe Burcă. Şcoala pri­ acţiuni revendicative care a- gura soluţie în aceste condi­
şedintelui României socia­ muncii hunedoreni îşi ex­ subliniază, printre altele : politica internă şi externă a mară a urmat-o la Paşcani, veau drept scop obţinerea u- ţii era retragerea. Pentru a-
liste constituie o confir­ primă sentimentele de pro­ „Noi, comuniştii, toţi oa­ partidului şl statului nostru au făcut mai întîi ? La iar după terminarea celor 7 nor importante drepturi e- coperirea retragerii au rămas
mare strălucită a principi­ fundă satisfacţie faţă de menii muncii din Ţara Ha­ şi vă asigură, mult iubite C.A.P. Teliucu Inferior clase a intrat ucenic la Ate­ conomice. De asemenea, ei au pe poziţii patru mitraliere,
ilor politicii externe pro­ politica înţeleaptă, clarvăză­ ţegului ne mîndrim pentru tovarăşe Nicolae Ceauşescu, s-au transportat 1 400 tone lierele C.F.R. Paşcani. In a- participat la acţiunea de spri­ comandate de tînărul sublo­
movate de partid,, principii toare dusă de partidul nos­ faptul că dumneavoastră, că vor participa cu întreaga gunoi de grajd, la Cinciş- nul 1930, pe vremea cînd încă jinire a luptei conducătorilor cotenent Constantin Burcă,
care corespund întru totul tru pentru pace, prietenie stimate tovarăşe Nicolae putere şi capacitate de Cerna — 1 200 tone, la Iz­ era ucenic, a fost primit în muncitorilor ceferişti şi pe­ care timp de 24 de ore au
cerinţelor fundamentale ale şi colaborare cu popoarele Ceauşescu, sînteţi primul muncă la înfăptuirea măre­ voarele — SOO tone, la sindicatul lucrătorilor din trolişti, cerînd eliberarea lor
contamporaneltăţii, păcii, lumii. Ecoul pe care l-a a- conducător al statului ro­ ţului program de edificare cooperativele din Ghelar, Atelierele C.F.R. Paşcani, iar imediată. Lucrătorii de la A- reuşit să acopere retragerea
progresului şi bunei înţe­ vut vizita în opt ţări din A- mân care a întreprins o vi­ a societăţii socialiste mulţi-- Ruda şi Plop de aseme­ apoi în rîndurile Uniunii Ti­ telierele C.F.R. Paşcani au batalionului. Insă, în noaptea
legeri între popoare. Ele frlca a polarizat atenţia fie­ nea nu se mai află gunoi neretului Comunist. In ca­ colectat şi trimis conducăto­ de 24—25 decembrie 1936, fo­
au constituit o puternică cărui cetăţean român. Iată zită plină de semnificaţii pe lateral dezvoltate". pe Ungă grajduri. O dată drul acestor organizaţii, tînă- rilor luptelor muncitorilor ce­ cul concentrat al fasciştilor
manifeetare de solidaritate ce se spune în telegrama pămintul îngrăşat, s-a tre­ rul Constantin Burcă a des­ ferişti închişi la Jilava ali­ a pus capăt vieţii tînărului
Internaţională a României adresată secretarului gene­ cut la efectuarea însămîn- făşurat o vastă activitate. mente şi îmbrăcăminte. Ca comunist român în vîrstă de
cu statele care au scuturat ral al partidului de comu­ ţărilor din prima epocă : Sub conducerea comuniştilor, delegat al lor pentru preda­ numai 24 de ani. Astfel, a-
iugul Imperialist, cu cei niştii, de către oamenii ovăz şi trifoi, la plantatul utecistul Constantin Burcă rea coletelor a fost desemnat colo, pe malurile Guadalqui-
care luptă pentru indepen­ muncii din municipiul ■ De­ Susţinem efervescentul cartofilor. participă la organizarea tine­ tînărul Constantin Burcă. virului, în apropierea străve­
denţă, pentru progres. va : „In tot timpul vizitei Prin munca mai plină de rilor lucrători pentru apăra­ In toamna anului 1934, chiului oraş Cordoba, Con­
Căldura, cordialitatea şi am fost alături de dum­ răspundere a îngrijitorilor, rea intereselor lor. Cel care Constantin Burcă a fost în­ stantin Burcă aducea jertfa
stima cu care conducătorul neavoastră şi am împărtă­ prin mai buna hrănire a l-au cunoscut îşi amintesc cu corporat şi trimis să-şi sa­ supremă în lupta împotriva
partidului şl statului nos­ şit din plin entuziasmul şl mesaj de solidaritate animalelor s-a redus sim­ emoţie despre tînărul cu păr tisfacă stagiul militar la Flo­ fascismului, simbol înflăcă­
tru a fost întîmplnat pre­ bucuria popoarelor africa­ ţitor mortalitatea, în timp blond, cu ochi albaştri, cu în­ tila I aviaţie din Iaşi. In pe­ rat al spiritului patriotic şi
tutindeni au creat cele ne, care prin solii poporu­ ce procentul de natalitate făţişare de moldovean blajin, rioada aceasta, el a transmis internaţionalist.
mai bune auspicii pentru lui nostru au primit în ţă­ Popoarele a opt state africane au asociat în zilele a crescut, la C.A.P. Ghe­ dar în al cărui piept bătea tovarăşilor săi de arme cu- Figură luminoasă de mili­
convorbiri rodnice, care au rile lor prieteni dragi, sin­ din urmă cuvintele „Ceauşescu—România", încadrîn- lar, Ruda şi Plop, la peste inima înflăcărată şl devotată vîntul de luptă al Partidului tant, luptător dîrz şi hotărît
deschis o perspectivă în­ ceri, apropiaţi, însufleţiţi du-le de cel mai impresionant respect. 90 la sută. Im adresa aces­ a unui revoluţionar proletar. Comunist Român. Incepînd pentru cauza celor mulţi, tî­
floritoare relaţiilor cu a- de rezultatele obţinute prin Cei mai bine de 150 comunişti care lucrează în tor trei cooperative agri­ In anii 1932—1933, alături din .septembrie 1936, Constan­ nărul comunist Constantin
ceste ţări. Din relatările contactele ce le-aţi avut la comerţul haţegan ştiu că prestigiul României s-a cole se mai cere consemnat de alţi muncitori din Paşcani, tin Burcă, odată cu mutarea Burcă rămîne în istoria po­
presei şl televiziunii s-a cel mai înalt nivel şi cu afirmat avînd la bază înţeleaptă politică promovată un fapt de laudă: au în­ Constantin Burcă a partici­ atelierului de montaj de Ia porului român, în Istoria
desprins că în toate aces­ populaţia ţărilor vizitate, a- de Partidul Comunist Român, care înţelege că res­ cheiat contracte cu statul pat la acţiunile ceferiştilor din Paşcani la Iaşi, se încadrează P.C.R., ca unul dintre cei
te ţări se constată dorinţa probăm întru totul politica pectul, înţelegerea şi colaborarea servesc coexistenţei pentru întregul număr de localitate, care au culminat în organizaţia de partid Iaşi, mai buni fii ai săi, ca un
unanimă de a dezvolta înţeleaptă a partidului nos­ paşnice. Ne integrăm şi susţinem prin munca noas­ animale planificat. cu luptele din ianuarie—fe­ activînd la Atelierele C.F.R. ostaş credincios care nu a
larg colaborarea cu Româ­ tru de a întinde mîna prie­ tră şi prin roadele el efervescentul mesaj de solida­ ...Şase cooperative agri­ bruarie 1933. Astfel, datorită „Nicolina". De aici, răspun-
nia, în toate domeniile de teniei şi de a acorda tot ritate pe care prezenţa tovarăşului Nicolae cole de producţie despre combativităţii sale revoluţio­ zind chemării înflăcărate a pregetat să-şi jertfească viaţa
activitate şi, ca urmare, sprijinul dezvoltării libere Ceauşescu l-a transmis continentului african. care se vorbeşte mai rar. nare, el a fost ales, în timpul Partidului Comunist Român, pentru împlinirea idealurilor
s-au stabilit o serie de în­ şi independente a acestora. In 1971 ne-am depăşit principala sarcină — des­ Oamenii care muncesc aici care îndemna pe muncitorii sale, împletind organic dra­
ţelegeri de cooperare în După ce apreciază politi­ facerea mărfurilor industriale şl alimentare — cu, 2,4 sint vrednici şi întreprin­ grevei din februarie 1933, ca români la acţiuni de solida­ gostea neţărmurită pentru
domeniul tehnic-ştiinţific, ca înţeleaptă a partidului, milioane lei, iar în primul trimestru din acest an cu zători. An de an au obţi­ delegat al atelierelor montaj ritate cu lupta Republicii patria şi poporul său cu sen­
economic şi cultural, pen­ al cărui înalt mesager a peste un milion de lei. In trimestrele viitoare şi la nut — la posibilităţile pe locomotive, In comisia care democratice spaniole împo­
tru a asigura popoarelor fost conducătorul partidului sfîrşit de an vom reedita mai rodnic acest bilanţ, cel care le au — roade tot mai trebuia să discute cu direcţia triva fascismului. Constantin timentul datoriei internaţio­
noastre o rapidă dezvolta­ şi statului nostru în recenta 317 lucrători din comerţul nostru adueîndu-şi unanim bune în muncă. Anul aces­ atelierelor revendicările for­ naliste.
re economico-socială, bună­ sa vizită pe continentul a- şi modesta lor contribuţie la înfăptuirea liniei poli­ ta sînt hotărîţi să le de­ Burcă pleacă la 28 noiem­
stare, fericire şl indepen­ frican, inginerul Marlus Go- tice a partidului, la susţinerea prin fapte a înaltului păşească. Pentru aceasta mulate de ceferiştii aflaţi în brie 1936, alături de alţi vo­ lOAN DON
denţă. ia, şeful atelierului instala­ mesaj pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a purtat muncesc mai bine, cu mai grevă. luntari, în Spania. După un GHEORGHE PIRVULESCU
Ecoul internaţional al ţii termice şi gaze de la pe continentul Africii timp de 27 de zile. multă chibzuinţă şi răs­ In anul' 1934, pentru înal­ scurt popas făcut la Paris, Ia
mesajului de prietenie, pa­ Institutul de proiectări Hu- "Vizita efectuată în cele opt ţări africane ne-a ofe­ pundere. tele sale calităţi morale, pen­ începutul lunii decembrie cercetători ştiinţifici
ce şi cooperare transmis nedoara-Deva, mărturiseşte rit încă o dată imaginea vie a stimei şi respectului tru combativitatea, fermita­ 1936 trece, împreună cu alţi Muzeul de istorie
de conducătorul partidului într-o scrisoare ; „Pentru pe care popoarele din această parte a lumii o poartă I. IGNAT a partidului comunist,
şi statului nostru, tovară­ noi, lucrătorii din proiecta­ României şl conducătorului ei. tea şi energia revoluţionară de voluntari, clandestin, Munţii a mişcării revoluţionare şi
şul Nlcolae Ceauşescu, es­ re, această vizită reprezintă VIOREL IŞVANE5CU care a dat dovadă. Partidul Pirinei. După sosirea în Spa- democratice din România
te prilej de mîndrie pen­ un imbold în munca noas­ tecretarul comitetului de partid comerţ - Haţeg
tru fiecare cetăţean român. tră de creaţie, îndemnîn-
du-ne să întocmim docu­
Ing. ELENA ALMAŞAN mentaţii cu eficienţă maxi­ Cu clteva luni tn urmă .s-a gurează informări politice, dez­
bateri pe tema „Cum no străduim
Centrala minereurilor mă în execuţie, economice întreaga vizită a condu­ scris In coloanele ziarului despre să Înfăptuim idealurile societăţii
activUatea cultural-educatlvă des­
neferoase Deva şi Ia un înalt nivel de teh­ cătorului partidului şi sta­ mă — exprimată atît In cu- făşurată In sprijinul producţiei noastre", Intiinirl cu fruntaşii In
vîntărl cît şl în comunica­
tului nostru a constituit o tele comune — ca între de către Clubul sindicatelor din producţie, ciclul de conferinţe
„Să cunoaştem legile statului, să
Gurabarza. Se consemna atunci
emoţionantă şi puternică România şi statele africane REALIZAT EXEMPLAR o doză mare de lipsă de interes le respectăm", seri cultural-dls-
manifestare de prietenie şi să se statornicească şi să se din partea conducerii — favori­ tractive pentru minerii frimiaşl,
zată, In parte, do clteva cauze
Solidaritate cu muncitorii solidaritate internaţionalistă dezvolte, pe cele mai mul­ Zi de ZI * La fofi indic'aiorji >• obiective — care au determinat vitatea clubului o constituie ac­
simpozioane.
O pondere importantă in acti­
cu popoarele continentului
înscrierea clubului intr-un ano­
de
tiple
relaţii
planuri,
african, un bun prilej de prietenie şi colaborare fră­ nimat dăunător. Pentru desprin­ ţiunile In sprijinuj producţiei. A-
derea din această stare se impu­
cestea vizează. In ultimă instan­
cunoaştere şi apropiere în­ ţească, afirmîndu-se dorin­ ® Lună de luni 81 La toafesorfirmniefe nea intervenţia factorilor răspun­ ţă, tot resorturile de conduită,
de pe meridianele Africii tre popoarele român şi afri­ ţa unanimă de a depune (Urmore din pag. 1) tăţirea nivelului productivi­ tului de partid al Întreprinderii. ductive. In plus, urmăresc con-
preocuparea in sfera muncii pro­
zători, In primul rind a comite­
can, de statornicire a unor
toate eforturile pentru a-
relaţii de cooperare şl co-
firmarea In relaţiile dintre
care
sînt
optim
rezolvate
porţie de peste 140 la sută. tăţii muncii. In condiţiile în
"Vizita tovarăşului Nicolae cu înalţi demnitari din ţă­ Dinamica productivităţii mun­ lucrărilor, de asigurare a a- Legarea de viata întreprin*
problemele de proiectare a
Ceauşescu în cele opt ţări rile vizitate, au fost re­ cii la abatajul cameră nr. 1
ale Africii ne-a relevat, pe afirmate bunele intenţii ale [motionantă manifestare — stratele 17-18, blocul III provizionăril şi asistenţei teh­
lingă multiplele sale valen­ poporului român pe care le — este semnificativă în ceea nice, de cointeresare mate­ derii e vitalizatoare pentru
ţe de cooperare economică, nutreşte faţă de toate sta­ ce priveşte orientarea colec­ rială maximă a tuturor sala­
de trainice legături priete­ tele care luptă din răspu­ tivului sectorului spre îmbu­ riaţilor. Referitor la ultimul
neşti, de prosperitate şi teri pentru a scăpa de do­ nătăţirea indicatorilor teh- aspect, la nivelul exploatării
pace, şi o altă realitate minaţia colonială, pentru mesajului de prietenie nico-economlcl. Dat în ex­ sînt în curs de realizare o activitatea clubului
pregnantă: pe continentul a-şl fortifica independenţa, ploatare în condiţii tectonice serie de măsuri care vor
african există şi se dezvol­ faţă de toate statele care noi (înclinare variabilă şi contribui la legarea mal
tă cu paşi repezi o clasă doresc pacea. grosimi majorate faţă de nor­ strînsă a remunerării fiecă­
muncitoare care începe să De fapt, România a fost laborare multilaterală în ce­ state a principiilor coexis­ mal ale pachetului de stra­ rui angajat de rezultatele Modul in care s-a realizat acest cret ridicarea calificării lucrăto­
se afirme. Ne bucurăm că întotdeauna alături de po­ le mai diverse domenii, re­ tenţei paşnice, pentru stin­ ie), acest abataj a înregistrat concrete ale muncii sale. In lucru 7 rilor. La realizarea lor un deo­
Cu prilejul unei noi vizite, se­
sebit aport îşi aduc cadrele teh-
acolo, la mii de kilometri poarele din Africa, le-a ciproc avantajoase pentru gerea focarelor de război la finele lunii februarie o acest sens se remarcă intro­ cretarul comitetului de partid de nlco-lnglnereşti, mobilizate In-
depărtare de România, a- susţinut în lupta lor eroică ambele părţi. din lume, pentru triumful productivitate a muncii de ducerea, de la data de 1 a- la I.M. Barza, tovarăşul Loghln ir-o măsură însemnată de con­
Dlneş, ne relata că „Faţă de a-
vem prieteni mineri, side- pentru oîştigarea şi apăra­ Dialogul direct, nemijlo­ raţiunii şi păcii. 4,18- tone/post. Ca urmare a prilie a.c., a salarizării în a- nul trecut, activitatea clubului ducerea clubului. Acestea susţin
ciclurile de expuneri pentru ridi­
rurgişti şi constructori, de rea independenţei, iar a- cit, avut de către solii po­ Succesul deplin al acestei asimilării elementelor noi ce cord în raport cu gradul de s-a Îmbunătăţit, crelndu-se o am­ carea pregătirii profesionale.
Aşa cum se precizează In do­
care ne unesc aceleaşi i- cum. prin cel mai de vază porului nostru cu cei ai po­ vizite ne însufleţeşte şi ne au caracterizat tehnologia de îndeplinire atît a normei, cît bianţă propice desfăşurării unei cumentele de partid şi de stat o
munci fructuoase. In fiecare tri­
dealuri de libertate şi fe­ sol al său, tovarăşul Nicolae poarelor din ţările africa­ mobilizează şi mai mult în lucru, a rezolvării problemei şi a planului brigăzii, prin mestru, in comitetul de partid, atenţie deosebită se acordă mun­
ricire, de pace şi progres Ceauşescu, a adus noi con­ ne vizitate, ai mişcărilor de activitatea noastră, ne sti­ aprovizionării cu material aceasta realizîndu-se o mai analizăm modul In care se rea­ cii din cadrul grupelor sindicale.
social. tribuţii la relaţiile noastre eliberare naţională de pe mulează forţele şi energiile lemnos şi a reducerilor tim­ bună corelare a activităţii lizează activitatea cultural-edu- Lunar, se ţin expuneri pe teme
profesionale, economice, de poli­
cativă, măsurile ce se impun a
Am văzut primirile deo­ de prietenie şi colaborare acest continent, a contribuit pentru a munci cu şi mai pilor de nefuncţionare a uti­ grupelor şi a întregului sec­ fi luate in continuare". tică internă şl externă. Un spri­
sebit de călduroase făcute reciprocă pe toate planuri­ la întărirea prieteniei şi multă abnegaţie în vederea lajelor, la sfîrşitul lunii mar­ tor, precum şi o tendinţă de Orientlndu-se in funcţie de rea­ jin susţinut se acordă prin inter­
de oamenii muncii africani, le, la fortificarea solidarită­ solidarităţii internaţionale înfăptuirii sarcinilor puse tie a.c. brigada lui Dumitru stabilizare a noilor cadre de lităţile existente, de unele greu­ mediul concursurilor „Cine ştie.
ciştigă", pe teme de N.T.S., „Să
tăţi care s-au manifestat, comi­
din cele opt state vizitate, ţii noastre muncitoreşti. A- dintre popoarele român şi de Congresul al X-lea în Vişan a raportat realizarea muncitori. Pentru reuşita a- tetul de partid, organizaţia sindi­ ne verificăm cunoştinţele", „Cine
celui mai ilustru reprezen­ probăm din suflet rezultate­ african. Manifestare pu­ faţa agriculturii socialiste, a unei productivităţi de 8,34 cestel acţiuni au fost efec­ cală şi conducerea clubului au ştie meserie, răspunde", „Metode
moderne
aplicate
de
exploatare
organizat un calendar al depla­
tant al poporului nostru, le vizitei delegaţiei de par­ ternică a solidarităţii in­ politicii externe a partidu­ tone/post din abatajul sus­ tuate prelucrări cu toţi şefii sărilor permanente ale formaţiilor Ia I.M. Barza". Punctul de con­
conducătorul partidului şi tid şi guvernamentale ro­ ternaţionale cu lupta po­ lui şi statului şi afirmarea menţionat. Succese asemănă­ formaţiilor de lucru, urmînd artistice in satele In care locu­ sultaţie deschis in incinta biblio­
statului — tovarăşul Nicolae mâne în cele opt ţări afri­ poarelor care şi-au cucerit României ca o forţă tot mai toare au înregistrat şi grupe­ ca, decadal, să se analizeze iesc salariaţii Întreprinderii. A- tecii clubului este zilnic vizitat
de salariaţi care pun diverse în-
Ceauşescu — dovadă că şi cane şi ne alăturăm glasul nu demult timp, cu mari activă şl mai puternică în le conduse de Romulus Boia, rezultatele obţinute şi să se coastă acţiune, cu profunde va­ trcb.ări, cărora li se răspunde lot
lenţe educative, cuprinde, alături
ei, ca şi noi românii, îi a- şi eforturile cu muncitorii jertfe şi sacrificii, liberta­ viaţa internaţională, în lup­ Constantin Trifan, Traian acţioneze în sensul eliminării de spectacole, .şi intiinirl cu mem­ de către cadrele tehnice din în­
preciază şi stimează pe oa­ africani pentru o viaţă mai tea şi independenţa şi care ta pentru victoria păcii şi Pop, Simion Budescu, Evian eventualelor deficienţe ivite. bri al comitetului de partid şi treprinderi, de către profesori de
specialitate.
menii care propagă pacea şi bună, pentru pacea şi pros­ îşi dedică toate forţele fău­ socialismului în întreaga Bob şi alţii, care la finele De asemenea, se studiază conducerii de la I.M. Barza. Cu „Vorbind despre eficienţa ac­
acest prilej, au Ioc scurte expu­
bunele relaţii între state, peritatea popoarelor. ririi unei vieţi libere şi lume. trimestrului I au înregistrat posibilităţile de sporire a neri cuprinzind aspecte ale dez­ ţiunilor cultural-educatlve şi In
care luptă pentru înfrăţirea prospere, vizita a relevat PAVEL TURCU productivităţi superioare ce­ ponderii muncii în acord prin voltării mineritului, sarcinile ac­ sprijinul producţiei — relata se­
tuale puse de partid, iau naşte­
cretarul comitetului de partid —
Intre toate popoarele lumii. GHEORGHE COCIOABA năzuinţa şl dorinţa unani- preşedintele C.A.P. Toteşfi lor din anul trecut. extinderea formei de salari­ re discuţii apropiate. concrete faptele cotidiene vorbesc de Ia
In cadrul întîlnirilor tova­ miner şef de brigadă zare în acord global (aplica­ între organul de conducere şi lu­ sine. Se constată o reducere în­
semnată a abaterilor de Ia disci­
răşului Nicolae Ceauşescu E.M. Teliuc Rezultatele de ansamblu tă şi pînă în prezent cu suc­ crători. cei cu rezultate deosebite plină, a absenţelor, fondul de
sint felicitaţi In faţa consăteni­
favorabile arată că este posi­ lor. Se creează astfel un dialog timp este tot mai bine valor-ti-
ces la lucrările de construc-
cat, a crescut preocuparea pen­
bilă menţinerea şi îmbună- ţii-montaj) şi prin găsirea viu, educativ, util. tru îmbunătăţirea calităţii mine­
Cu acest prilej, se deplasează
modalităţilor de normare şi şi brigada artistică de agitaţie, reului. Se poate afirma că la
de recepţionare a unor acti­ care cu textul „De prin secţii toate acestea a contribuit şl clu­
Semănatul * v’ • ■- ",V', I /"Tí; , „■« vităţi auxiliare de deservire. daptat Ia condiţiile localităţii res­ rabarza devine tot mal mult o u-
bul, prin acţiunile organizate".
adunate", mereu reînnoit şi a-
In felul acesta, clubul din Gu­
ia
pective,
împotriva
atitudine
In scopul urgentării pune­
acelora rare absentează nemoti­
rii în funcţiune a unor noi vat, nu sint preocupaţi de soarta nitate culturală caro prin inter­
mediul unor acţiuni eficiente îşi
aduce un aport concret la mun­
producţiei, au abateri de la dis­
capacităţi de producţie, au
porumbului fost organizate o serie de tică, gazetele satirice „Reflector", ca de culturalizare şl educare a
ciplină. „Alături de brigada artis­
oamenilor. Un aport care, prinir-o
brigăzi de avansări rapide,
preocupare susţinută din partea
conducerii sale, sub îndrumarea
urmărindu-se realizarea de prezente la club şi in întreprin­ comitetului de partid, trebuie să
dere, au o deosebită eficienţă e-
100 şi 200 metri în cursul lu­ ducatlvă, determină Îndreptarea devină tot mai mare. Prin stră­
lipsurilor ce se manifestă", ne
multe alte unităţi între care danii şl căutări, soluţii se gă­
{Urmare din pag. 1) nii aprilie (brigada Constan­ mărturiseşte directorul clubului,
se numără C.A.P. Rapolt, tin Trifan la pregătirea aba­ loan Bucureşteanu. sesc Întotdeauna. O demonstrează
Foit, Aurel Vlaicu, Sîntan- In planul de activitate cultu- faptele.
nat. Sînt asigurate condiţii tajului frontal In panoul 4, ral-educativă a clubului mal fl- M. BODEA
— teren pregătit şi fertilizat, drei, Orăştie etc. stratul 18, bloc II nord, Ro­
maşini şi tractoare — pentru Important de subliniat este mulus Baia la preabatajul nr.
ca, realizîndu-se o viteză că în toate unităţile agricole 7, blocul III, Filaret Ungu-
zilnică de peste 76 de hecta­ socialiste trebuie să se treacă reanu la săparea axului de
re la semănat, lucrarea să se şi să se lucreze din plin la transport nr. 1). Realizarea 0 nouă secţie de croitorie
încheie în 6 zile bune de semănatul porumbului. Or­ acestor viteze de avansări va
lucru în eîmp. ganele comunale de partid atrage după sine creşteri
şi de stat, specialiştii tre­
I.a C.A.P. Cristur, ne in­ buie să vegheze pentru ca a- considerabile ale productivi­ DEVA. In micro-complexul comercial din cartierul
forma tovarăşul Inocenţiu ceastă lucrare să se încadre­ tăţii muncii, pe seama îmbu­ „Dacia" al municipiului Deva a luat iiinţă de curînd
Tetea, inginerul şef al uni­ ze în timpul optim şl să se liiil nătăţirilor organizatorice, şi o nouă secţie de croitorie a cooperativei meşteşugă­
tăţii — mecanizatorul Doru respecte cu stricteţe tehnolo­ iii posibilităţi de sporire a cîş- reşti „Mureşul*. Noua secţie are un centru de primi­
tigurllor realizate de mineri.
Gheorghe a însămînţat cu giile de lucru — viteză, a- re şl un cabinet de producţie, iar orarul său de
porumb 16 hectare. Toată su­ dîncime de semănat, densita­ Baza de plecare bună pe funcţionare este asemănător cu cel al altor unităţi
prafaţa destinată acestei cul­ te etc. — într-un cuvînt în­ care o constituie experienţa comerciale: 8,00—12,00 ; 17,00—21,00. La această sec­
turi .se fertilizează cu azotat treaga lucrare să fie făcută acumulată în trimestrul re­
de amoniu, iar pe 20 ha s-au la un înalt nivel calitativ, a- cent încheiat şi preocupările ţie se execută confecţii de tot felul pentru bărbaţi
administrat şi îngrăşăminte ceasta fiind una din condi­ întregului colectiv de asigu­ precum şi paltoane şi pardesie pentru femei.
organice. .Şi la C..A.P. Bră- rare a premiselor îndeplini­ Pînă la 1 mai a.c., în acelaşi micro-complex co­
nişca mecanizatorul Axente ţiile principale care asigură rii tuturor indicatorilor teh- mercial vor fi date în folosinţă o frizerie şl un ate­
nico-economici constituie ga­
Negrilă a semănat primele obţinerea de recolte sporite Pentru depi.stavca .surplusului de metón diu galerii, nictanometrelc trebuie să funcţioneze ire­ ranţia că E. M. Uricani îşi va lier de reparaţii radio-televlzoare.
proşabil. Conştient de acest lucru, verificatorul Gheorghe Bădoiu, de la mina Uricaiil, execută cu
8 hectare cu porumb. Aceas­ de porumb pe unitatea de multă atenţie Încercarea acestor aparate. Foto: V. ONOIU îndeplini şi în continuare
tă lucrare a început şi în suprafaţă. sarcinile de plan.