Page 80 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 80
lovarăsul Nicolae Ceausescu
Proletari din toate tarile, unljl-vă!
» ' >
a primit pe tovarăşul
Mitia Ribicici
In cursul dimineţii de luni. niştilor din Iugoslavia, în care
24 aprilie, tovarăşul Nicolae se exprimă urări de sănătate şl
Ceauşescu, secretar general noi succese în activitatea pe
al Partidului Comunist Ro care o desfăşoară în fruntea
mân, preşedintele Consiliului partidului şi a statului nos
de Stat, a primit pe tovară tru. La rîndul său, secreta
şul Mitia Ribicici, membru rul general al partidului,
al Prezidiului Uniunii Comu mulţumind pentru mesajul ce
niştilor din Iugoslavia, mem i-a fost adresat, a transmis
bru al Preşedinţiei R.S.F.L, tovarăşului losip Broz Tito,
care în fruntea unei delega Prezidiului U.C.I., un cald
ţii iugoslave se află într-o vi salut tovărăşesc şi urări de
zită de prietenie în ţara noi şi importante succese pe
noastră, la invitaţia C.C. al planul politicii interne şi ex
P.C.R. terne a Uniunii Comuniştilor
La întrevedere au partici din Iugoslavia, a R.S.F.L
pat tovarăşii Paul Niculescu- In cadrul întrevederii s-a
ANUL XXIV. Nr. 5 379 MARTI 25 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Mizil,. membru al Comitetu subliniat evoluţia ascendentă
lui Executiv, al Prezidiului a colaborării pe multiple pla
Permanent al C.C. al P.C.R., nuri dintre România şi Iu
vicepreşedinte al Consiliului goslavia, dintre P.C.R. şl
de Miniştri, şi Ştefan Andrei, U.C.I. şi s-a exprimat dorin
CU mmi IA[FECTIVUl $1 COMPOZIŢIA PAOTIDOIOI, Şedinţa comună a biroului secretar al C.C. al P.C.R. ţa comună de a dezvolta, în
A luat. de asemenea, parte
continuare, relaţiile româno-
Comitetului judeţean Hunedoara al tovarăşul Iso Njegovan, am menea, un schimb de păreri
iugoslave. S-a efectuat, de ase
basadorul R.S.P. Iugoslavia
SEIICTIOMKIA, POIGĂTIOIA $1 PeOMOTAREA CADOEEOO P.C.R. şi a Comitetului executiv al la Bucureşti. ţionale.
cu privire la unele probleme
Cu acest prilej, tovarăşul
actuale ale situaţiei interna
Mitia Ribicici a transmis to
Consiliului popular judeţean varăşului Nicolae Ceauşescu întrevederea s-a desfăşurat
un salut cordial din partea
EfLATURA ORCAAETOR DE PARTID Luni, 24 aprilie a.c., a avut loc şedinţa comună a bi tovarăşului losip Broz Tito, într-o atmosferă caldă, tovă
a conducerii Uniunii Comu-
răşească.
roului Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. şi a Co
mitetului executiv al Consiliului popular judeţean. La pri
mul punct al ordinii de zi a fost analizată preocuparea
consiliilor populare pentru înfăptuirea sarcinilor ce decurg
Din informările prezentate la plenara C.C. al P.C.R. din 18 aprilie îlf PAGINA A II-Ä
din lucrările Conferinţei pe ţară a secretarilor comitetelor
de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale pri
vind lărgirea atribuţiilor, punerea în valoare a resurselor iC
locale, extinderea acţiunilor cu caracter industrial, a pres
Plenara Comitetului Cen şi normelor stabilite de Sta rilor în partid, ceea ce con rit al femeilor în viaţa socia taţiilor de servicii, precum şl rezolvarea problemelor de O înaltele distincţii acordate întreprin
tral al P.C.R., examinînd tutul partidului, de hotărîrile stituie o vie expresie a ata lă, organele şi organizaţiile interes obştesc.
Informările cu privire la e- şi instrucţiunile Comitetului şamentului şi încrederii cla de partid au acordat o mai derilor hunedorene—expresie a preţuirii
iectivul, compoziţia şl struc Central, avînd o bună pregă sei muncitoare în partidul mare atenţie primirii în par După dezbateri a fost adoptat un plan de măsuri cu
tura organizatorică ale par tire politico-ideologică, re- său comunist, o confirmare tid a femeilor. In prezent, prinzător, menit să ducă la îmbunătăţirea în continuare a abnegaţiei şl dăruirii în înfăptuirea poli
tidului, la compoziţia şi miş marcîndu-se prin rezultatele a rolului clasei muncitoare, numărul femeilor membre de întregii activităţi a consiliilor populare din judeţul Hune
carea cadrelor din nomencla obţinute în aplicarea hotărî- de clasă conducătoare în sta partid reprezintă 23,36 la su doara. ticii partidului
tura organelor de partid şi rilor partidului şi guvernu tul nostru. Numărul comu tă din efectivul partidului. La punctul următor, la care a participat ca invitat şl
de stat, dă o apreciere deo lui, în activitatea de produc niştilor muncitori a ajuns la Insuşindu-şi conţinutul mă tovarăşul Ion Olteanu, ministru adjunct la Ministerul Co
sebită muncii politice şl or ţie şi obştească, printr-o con 998 120, adică 45,48 la sută surilor stabilite de Comitetul merţului Interior, a fost analizată preocuparea conducerilor # Mobilizaţi activ ia înfăptuirea tu
ganizatorice desfăşurate de duită demnă în familie şi so din totalul membrilor de Executiv al C.C. al P.C.R. organizaţiilor comerciale şi a celor furnizoare de bunuri de
organele de partid pentru cietate. partid, iar al ţăranilor la privind îmbunătăţirea activi consum, pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii turor sarcinilor, hunedorenii întîmpină cu
continua întărire a rîndurilor La 31 decembrie 1971, Par 535 373 — 24,39 la sută din e- tăţii politico-ideologice, de populaţiei.
partidului şi îmbunătăţirea tidul Comunist Român cu fectivul partidului. In mediul educare marxist-leninistă a In continuare au fost rezolvate probleme ale activităţii entuziasm ziua de 1 Mal
muncii de cadre. prindea în rîndurile sale rural îşi desfăşoară activita membrilor de partid, a tutu
Acţionînd în spiritul hotă- 2 194 627 membri, ceea ce re--- tea 952 000 membri de par ror. oamenilor muncii şi pro curente.
rîrilor Congresului al X-lea prezintă 15,8 la sută din tid, constituind o puternică gramul partidului adoptat de
şi ale Comitetului Central al populaţia majoră şi 21,9 la forţă de mobilizare a oame Plenara C.C. al P.C.R. din
Partidului Comunist Român, sută din populaţia activă a nilor muncii de la sate la în 3-5 noiembrie 1971, organe
organele şi organizaţiile de ţării. Din totalul membrilor făptuirea politicii partidului le şi organizaţiile de partid
partid au desfăşurat o inten de partid, aproximativ 43 la în agricultură, ■ în domeniul au pus un' mai mare accent
să muncă politico-organizato- sută îşi desfăşoară activita edilitar-gospodăresc, pentru pe formarea şi dezvoltarea, fiecare cooiuoist-un activist la locul său de
rică în vederea întăririi rln- tea în industrie, construcţii, ridicarea conştiinţei socialiste la toţi membrii partidului, a
durilor partidului, creşterii transporturi şi comerţ, 31 la a ţărănimii cooperatiste. calităţilor proprii comunişti
influenţei sale în mase, înde sută în agricultură, 12 la su Una din caracteristicile pe lor. Se acordă atenţie sporită
plinirii,’ la nivelul cerinţelor tă în ministere, organe cen rioadei analizate o constituie pregătirii şi desfăşurării adu
actuale, a sarcinilor ce decurg trale şi locale ale puterii şi continuarea încadrării în rîn nărilor de partid, creşterii
din programul făuririi socie administraţiei de stat, unităţi dul comuniştilor a celor mai rolului lor în dezbatereâ şl loocă, un model de comportament şi responsabilitate
tăţii socialiste multilateral medico-sanitare, instituţii de buni specialişti, oameni de soluţionarea principalelor pro
dezvoltate. artă şi cultură, 6,5 la sută ştiinţă, cultură şi artă. In bleme ce stau în faţa'' colec
Prestigiul de care se bucu în instituţii de învăţămînt şi prezent, sînt membri ai par tivelor de muncă, în organi
ră partidul nostru în rînduri- ştiinţă. tidului aproximativ 60 la su zarea activităţii comuniştilor,
le întregii naţiuni şl-a găsit In toate sectoarele şi dome tă din totalul academicieni în ridicarea responsabilităţii A fl comunist — sublinia cut oare pentru modelarea
o vie expresie în faptul că niile de activitate există or lor, doctorilor în ştiinţe . şi acestora faţă de îndatoririle secretarul general al parti AUREL BULGĂREA celorlalţi ?
In cursul anului 1971, anul ganizaţii de partid puternice cadrelor didactice universita statutare. învăţămîntul de dului la plenara C.C. al P.C.R. secretar al Comitetului judeţean Hunedoara ai P.C.R. Puterea de convingere, de
aniversării semicentenarului din punct de vedere nume re, 47 la sută din cadrele di partid a fost axat,' în princi din noiembrie 1971 — presu influenţare emană din tăria
creării Partidului Comunist ric şi calitativ, capabile să dactice din învăţămîntul ‘ li pal, pe formele a căror tema pune a fi un om cu multiple morală a comunistului, din
Român, un mare număr din abordeze şi să soluţioneze cu ceal, profesional şi de cultu tică vizează educaţia partini cunoştinţe ştiinţifice şi cultu a stat munca politică şi or; munca, să depună eforturi, cinstea, corectitudinea şi ata
tre cei mai înaintaţi oameni competenţă problemele ce le ră generală, 53 la sută din că, patriotică şl moral-cetă- rale, care se ocupă continuu ganizatorică desfăşurată" de prebcupîndu^-se continuu de şamentul de care dă dovadă.
aî' muncii — româpi, ma stau în faţă, să organizeze şi totalul inginerilor, 41' la şu ţenea'scă a comuniştilor. S-au de lărgirea orizontului său organele şi organizaţiile de dezvoltarea proprietăţii de Sporeşte pe zi ce trece nu
ghiari, germani şl de alte să mobilizeze colectivele de" tă din al medicilor şi 75 la" spiritual, de însuşirea a tot partid, care dau dovadă de stat şi a celei obşteşti, să mărul membrilor de partid
naţionalităţi — şi-au manifes oameni al muncii la înfăp sută din totalul oamenilor de reactivizat multe forme şi ce este mai înaintat în epo tot mai multă pricepere, care înţeleg că efectul criti
tat dorinţa de a se încadra tuirea politicii marxist-leni- cultură şi artă. metode specifice muncii poli ca sa. A fi activist comunist perspicacitate şi competenţă pună pe primul plan intere cii poate fi obţinut numai în
în puternicul detaşament al niste a Partidului Comunist Compoziţia naţională a tice de masă, care au o pu presupune, pe lîngă aceasta, sele generale faţă de cele condiţiile cind suportul aces
comuniştilor, angajîndu-se şi Român, a sarcinilor ce le re partidului corespunde. In li ternică influenţă educativă, şi capacitatea de a înţelege în soluţionarea sarcinilor ce personale, cunoscînd că bu teia este exemplul personal.'
le au de îndeplinit.
mai activ în efortul general vin din directivele şi hotărîri nii generale, structurii naţio au apărut numeroase iniţia noul, de a elabora pe baza năstarea personală este strîns Fiecare comunist este dator
de ridicare a României so le partidului. nale a populaţiei. Din totalul tive care contribuie la creş noilor cuceriri ale ştiinţei Influenţa colectivă asupra legată de bunăstarea între să manifeste combativitate,
cialiste pe noi trepte ale pro Analiza datelor privind e- membrilor de partid, 89,30 la terea rolului comuniştilor în concluzii teoretice şi practi individului devine tot mal gului popor şi că, asigurînd dar această calitate comunis
fructuoasă. Spiritul de com
viaţa socială.
dezvoltarea generală a socie
gresului şi civilizaţiei. fectivul şi compoziţia parti sută sînt români, 8,09 la su ce pentru transformarea re bativitate, principialitate, e- tăţii, asigură ridicarea şi a tă trebuind manifestată nu
Cei peste 124 000 oameni al dului evidenţiază faptul că în tă maghiari, 1,21 la sută ger In anul trecut, organele şi voluţionară a societăţii ro xigenţa comunistă, elemente numai în şedinţe, ci oriunde
muncii primiţi în rîndul co cursul anului trecut au con mani şi 1,40 la sută de alte organizaţiile de partid au mâneşti. ce se dezvoltă continuu în nivelului său de trai. Aşa te găseşti. Intre vorbă şi fap
muniştilor în cursul anului tinuat să crească atît numă naţionalităţi. Aceste însuşiri, ce-1 carac cum spunea tovarăşul Nicolae tă să existe concordanţă de
trecut corespund criteriilor rul, cît şi ponderea muncito- Ţinînd seama de rolul spo- (ContEnuore in pag, a 4-a) terizează în particular pe fie cadrul vieţii interne de orga Ceauşescu la plenara C.C. al plină. Criticînd lipsurile în
care comunist, transpuse în nizaţie, conduc la creşterea P.C.R. din 18 aprilie 1972, co şedinţe de partid înseamnă a
cadrul general ai acţiunilor conştiinţei socialiste, sedi munistul are „obligaţii seri te angaja să militezi neobo
r Temperaturile minime vor fi întreprinse de organizaţiile mentează mîndria de a fi co oase, inclusiv în ce priveşte sit pentru îndeplinirea sarci
cuprinse Intre S şl * grade, noastre de partid, au devenit munist. Dar, a fi comunist comportarea, felul de viaţă“. nilor în producţie, precum
VREMEA iar maximele Intre 16 şi 20 forţa motrice a mersului îna înseamnă a-ţi însuşi cele mai izolat, el convieţuieşte şi şi pe tărîm .social-cultural
Comunistul nu este un om
înaintate calităţi ale omului
inte. Apreciind rezultatele ob
unde activezi şi acţionezi ca
grade.
ţinute în producţia materială nou care construieşte o so munceşte alături de ceilalţi membru al societăţii.
Să fii gata pentru PENTRU 24 ORE PENTRU URMĂTOARELE şi în celelalte domenii de ac sale, în întreaga lui compor rădăcini adinei şi extinse în tră — relatează tovarăşul
nouă.
acţiunile
cietate
In
constructori al societăţii, are
— In întreprinderea noas
tivitate — confirmate recent
n stabilă, mai ales după-amlaza, DOUA ZILE şi prin locul de frunte ocu tare, comunistul trebuie să actualitatea vie, fiind produ Hodorog Ionel, secretarul co
Vremea se menţine uşor In
dea dovadă de modestie şi
pat de judeţul nostru în ca
sul acestei societăţi şi con
mitetului de partid pe U. V.
apărarea patriei“ cind cerul va fi temporar no- tat. Cerul va fl schimbător, drul întrecerii socialiste or simplitate, să fie curajos, tribuind la făurirea ei. La Călan — numărul membrilor
Vremea se Încălzeşte trep
demn, să combată manifestă
rîndu-i, fiecare comunist es
ganizate între judeţe — ple
de partid se ridică la peste
favorabil ploilor de scurtă du
ros, lavorabü averselor sla
be de ploaie, Însoţite de des rată. Vînt potrivit din nord- nara activului Comitetului ju rile de îngîmfare şi arogan te un modelator. Avînd deci o treime din totalul munclto-
Vîrsta copilăriei fericite, rea patriei socialiste, pen cărcări electrice. Vlntul va su vest. Temperatura — In uşoa deţean de partid din 30 mar ţă, să ducă o viaţă de fami- conştiinţa acestei înalte mi-
vîiTSta cravatelor roşii — tru gloria partidului, tot fla potrivit din nord-vest. ră creştere. tie a.c. a scos pregnant în iie şi socială exemplară. Co misiuni so'clale, el are dato
pionieria ~r e înconjurată înainte !". Sute de glasuri evidenţă că la baza acestora munistul trebuie să iubească ria să se întrebe: Ce am fă- (Coniinuare in pag, a 2-o)
cu dragoste fierbinte de în răspund ca unul singur:
tregul nostru popor. Şi, ca „Tot înainte". Apoi, co
bun părinte, partidul îi în mandantul taberei prezintă Urmărind transpunerea nei. ne spuneau că aceas
drumă paşii pentru ca pio raportul preşedintelui Con în viaţă a sarcinilor reie Duminică, în comunele şi satele judeţului tă acţiune este de fapt o
nierii de azi să fie mîine siliului Naţional al Organi şite din cuvîntarea secre continuare a lucrărilor în
cetăţeni demni ai patriei, zaţiei Pionierilor, tovară tarului general al partidu cepute anul trecut şi că ea
să fie capabili să ducă mai şul Virgiliu Radulian, ad lui, tovarăşul N i c o l a e are drept scop să ferească
departe spre împlinire cau junct al ministrului edu Ceauşescu, la , prima Con Amplă mobilizare la executarea de inundaţii şi exces de
za nobilă a societăţii so caţiei şi învăţămîntului, ve ferinţă pe ţară a secreta umiditate o suprafaţă de
cialiste, iar dacă va fi ne nit să ia parte la această rilor comitetelor de partid 500 ha teren arabil, aparţi-
voie să apere glia strămo mare acţiune a pionierilor şi a preşedinţilor consiliilor lucrărilor de îmbunătăţiri funciare nînd C.A.P. Ilia, Gurasada
şească, cuceririle poporului. din satele zonei Orăştie. populare comunale, cît şi şi fermei din Lăpuşnic a
Grija pentru pregătirea Participă, de asemenea, to din rezoluţia adoptată cu I.A.S. Mintia.
pionierilor şi şcolarilor varăşii Nicolae Androna- acest prilej privind valori rilor. Bilanţul zilei de mun Din comuna Gurasada,
pentru viaţă şi muncă, che, membru al biroului ficarea superioară a poten cooperativa de consum şi că a fost deosebit de fruc am întîlnit pe şantierele de
pentru educarea lor comu Comitetului judeţean de ţialului productiv al pă- unităţile de deservire ale • La Ilia şi Gurasada - 2 000 de participanţi tuos. Tovarăşul Emil Chi- muncă zeci de cooperatori
cooperaţiei
meşteşugăreşti,
nistă, patriotică şi inter- partid, şeful secţiei pro mîntului, prin executarea la muncă pe şantierele de hidroamelioraţii rilă, director general ad în frunte cu Anghel Oană,
naţionalistă, s-a concretizat pagandă a Comitetului ju lucrărilor de desecări, iri poştă, spital, tineri de la 9 Cetăţenii din satele Geoagiu, Geimar, secretarul comitetului de
în hotărlrea luată de con deţean de partid, Gligor gaţii şi ameliorări cuprin şcoala de şoferi şi liceul Renghet, Homorod şi Cigmău, ajutaţi de tineri junct la Direcţia generală partid din C.A.P., David
ducerea partidului de a se Haşa, preşedintele Consiliu din Ilia, precum şi elevi de agricolă a judeţului, apre
trece la pregătirea pionieri lui judeţean al Organiza se în programul naţional la grupul şcolar energetic şi şi elevi, au prestat peste 5 000 ore de muncă cia că s-a făcut o treabă Kafka, preşedintele unită
ţii, loan Oargă, inginerul
lor şi şcolarilor pentru a- ţiei pionierilor, locotenent- de îmbunătăţiri funciare, liceele Decebal şi minier patriotică bună, eforturile depuse şef al cooperativei, Octavi
concretizîndu-se în lucrări
duminică, în satele şi co
din Deva, 'Care au venit să
părarea patriei. colonel Constantin Oloieru, munele judeţului s-a desfă • Cooperatorii din Pricaz au lucrat intens la de adîncire a canalului pe
Pregătirea tehnică — în şeful statului major al găr şurat o amplă mobilizare dea o mînă de ajutor —. finalizarea lucrărilor de irigaţii 2,3 km, taluzări de maluri an Nicola, brigadier de
cercurile tehnico-apUcative, zilor patriotice, Zevedeî de forţe pe şantierele de au executat un important pe 2 km şl rectificarea tra cîmp la brigada din Gotha-
tea.
pregătirea fizică — în ta StSnilă, secretarul comite hidroamelioraţii. volum de lucrări la adîn- • In livezile cooperativelor agricole din To-
bere, întreceri sportive — tului comunal de partid. In raza comunelor Ilia şl cirea canalului principal co teşti şi Peşteana s-a muncit cu spor la amena seului pe 300 de metri. To Mobilizaţi de comitetul
varăşii Tiberiu Valea, se
lector pentru desecarea şi
cunoaşterea unor mijloace Ion Munteanu, primarul co jarea canalelor pentru înlăturarea excesului de cretarul Comitetului comu comunal de partid şi consi
de
eliminarea
excesului
de luptă, toate a-au înge munei Romot. Gurasada, cei 2 000 de par umiditate, la rectificarea umiditate. nal de partid Ilia, şi Teo liul popular, zeci de coo-
ticipanţi la muncă — ţărani
mănat într-o amp/lă acţiu Sînt urmărite ca viu in traseului şi taluzarea maln- dor Vasiu, primarul comu
ne desfăşurată de-a lungul a teres evoluţiile echipajelor cooperatori, salariaţi de la (Continuare în pag. a 2-a)
două zile în Munţii Orăşti- claselor III-IV „Voinicii" Tn mis
ei. Şi-au dat întilnire aici, ştafeta aplicativă. Cind s-a
pe valea Romosului, pio lăsat înserarea, pionierii
nieri din Romos, Romoşel, Be- s-au adunat in jurul tradi
riu, Geoagiu,Orăştie,Vaidei, * ţionalului foc de tabără, în
Sibişel şi Orăştioara, pentru soţiţi de cîntec, joc şi vo
a se întrece într-o ştafetă ie hună. Se sună stinge
aplicativă, în concursul e- rea. Valea Roinosului sie)
chipelor sanitare ori în cufundă in liniştea nopţii.
„lupta" cu „inamicul infil Q Irachetă rOişie spintecă
trat în munţi". Alături de întunericul. Străjile dau a-
micii „luptători" se află larma. Pe creasta Gurguia-
ostaşi ai forţelor noastre t'a s-a semnalat „inamicul".
armate, luptători din gărzi- ] Pionierii se organizează pe
le patriotice. Aliniaţi în ca grupe de cercetaşi şi, în
reu in jurul catargului pe ' frunte cu preşedintele Con
care se înalţă drapelul pa- ' siliului naţîorial — oaspe
triei, pâonierii intonează te în tabără — pleacă în
cîntecul patriotic „Tricolo urmărirea celor care le-au
rul". In liniştea văilor ră tulburat' liniştea. După o
sună bubuituri de petarde, oră şi jumătate, de drum
deasupra creştetelor se a- pe poteci de munte, pio
prind rachete multicolore. nierii, însoţiţi de coman-
Jn această atmosferă so danţii-instructori, de luptă-
lemnă comandantul taberei, Peste 20 de tineri utecişti din brigada dm satul Glodgliileşti a C.A.P. Burjuc, In frunte cu
prof. Nicolae Cătănici, ros S. POP Tineri, utecişti şi elevi, de la liceul şl .şcoaia de şoferi Ilia, grupul şcolar energetic. Liceul secretarul organizaţiei lor. Romi Slrbu, şi secretarul comitetului co munal al U.T.C., Emil Mura, xnun-
teşte chemarea: „Peniru Decebal şi Liceul industrial mini er din Deva lucrează cu slrguln ţa ia taluzarea malurilor canalu ceao cu hărnicie Ia desfundarea şl amenajarea canalului principal de irigaţii de pe terenuri!« co
operativei lor.
lui principal colector de pe şan tierul de hidroamelioraţii lUa.
gloria poporului şi înflori (Continuare In pag. a 2-a)