Page 78 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 78
m m I JTjqMmpcr^vftOTiKgraT V • •
"^g'^WBWWf.WJWUHWlw'»■ IIIIWJIUII ui"»ii»wHiJJIiWUBaiW«Hi«¿liy'llilJLHIJ.HII lUMIWHMIiümMI
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 378 ® DUMINICA 23 APRILIE 1972
rjTjuingangu'Æ
Hunedoara - prezentă activă
ile întregului popor pentru
societăţii noastre socialist
(Urmare din pag. 1) rodnic. Ia o asemenea apre ţiatorul întrecerii între con care mal bine de jumătate
ciere pe plan naţional a e- siliile populare judeţene. oţeluri aliate, 3 200 tone la
forturilor depuse şl rezulta Două unităţi industriale, cu minate, peste 32 milioane
Succesele de înalt presti telor obţinute este momen tradiţie de devotament şl kilowaţi-ore energie elec
giu obţinute de organizaţia tul să felicităm, în numele hărnicie — C. S. Hunedoa trică şi alte produse. Din
judeţeană de partid, de con opiniei publice hunedorene, ra şi E. M. Lupenl — au sarcinile anuale de investi
siliul popular, de colective colectivele de muncă de la chemat la întrecere toate ţii s-au realizat în ianuarie-
le unităţilor industriale şl C. S. Hunedoara, I. M. Bar martle 20,8 la sută.
de construcţii-montaje hu- za, I.P.B. Bîrcea, I.C.S. Hu colectivele din două ramuri Conferinţa pe ţară a se
nedorene In confruntarea cu nedoara pentru activitatea importante ale producţiei cretarilor comitetelor de
toate judeţele ţării, cu Ca depusă, activitate care a dat materiale. Prin angajamen partid şi preşedinţilor consi
pitala, constituie afirmarea noi valenţe prestigiului ju tul raportat conducerii par liilor populare comunale, de Ia Almaş-Sălişte
tidului de către adunarea
matură a judeţului nostru deţului nostru. activului Comitetului jude congresul ţărănimii coope
în vastul efort al întregului Tot ceea ce s-a obţinut ratiste au mobilizat locui
popor pe drumul spre cul oglindeşte creşterea compe ţean de partid din 30 mar torii satelor la o activitate
mile înalte ale progresului tenţei, a capacităţii de or tie a.c. fiecare comunist, fie susţinută pentru sporirea la „Alaiul primăverii
şi civilizaţiei socialiste. Ne care om al muncii din ju contribuţiei agriculturii
ganizare şl mobilizare a or deţ este antrenat efectiv şi noastre la formarea fondu
amintim cu satisfacţie că
la producţia globală indus ganizaţiei judeţene de par obligat moral să se dăru lui de produse ale statului, Cele 59 de picturi, în ulei re majoritate locuri cunos
tid, a organelor şi organi
trială de 7,3 miliarde lei zaţiilor de partid din judeţ. iască cauzei îndeplinirii e- la îmbunătăţirea aprovizio — Reşiţa ‘72 şi acuarele, aflate într-o ex cute de cei care au trecut
realizată anul trecut peste Organele şi organizaţiile de xemplare a sarcinilor de nării populaţiei. In trimes poziţie deschisă în sala mi sau poposit pe valea Rîului
trul I s-a reuşit să se rea
plan de industria ţării noas plan în activitatea profesio
partid au dovedit, anul tre nală şi să contribuie la ri lizeze efectivele de anima că a Casei de cultură din Mare. Intr-un număr re
tre, Hunedoara a contribuit le planificate şi au fost de Am lăsat în urmă satele, u- cii şi veselia neaoşelor
cu 374 milioane lei. Sarci cut, un plus de iniţiativă, dicarea nivelului edilitar- păşite livrările de lapte că nul după altul. In faţa noas sărbători. „Am venit de pe Haţeg, îl fac cunoscut vizi marcabil de acuarele este
nile la export au fost de şi-au concentrat atenţia spre gospodăresc al municipiilor, tre fondul centralizat cu tră se depănau fără de sfîr- păraie / Cu dube şi cu cim tatorilor pe profesorul imortalizat peisajul iernii,
păşite cu aproape 12 mili problemele de fond ale pro oraşelor şi comunelor. peste 4 500 hectolitri, iar la şit coline verzi, unele împă poaie, / Cu fete şi cu feciori / Gheorghe Gulie de la cate secondat de imagini ale
ducţiei materiale, au adop Faptele atestă că organi durite, altele cu grîul ridicat Ca la noi în sărbători", e
oane lei valută, iar benefi-" tat măsuri eficiente. De a- carne cu 200 tone. mostră poetică populară ce ar dra de desen a liceului din nopţii surprinsă în plină
ciile suplimentare obţinute zaţia judeţeană de partid, Distincţiile acordate, che de un lat de palmă din ară localitate. O incursiune în natură, ori apusuri de soa
tură. Plutea în inefabil sen
se ridică la 102 000 000 lei. semenea, s-a reuşit să fie colectivităţile noastre de mările la întrecere lansate, zaţia drumurilor lungi, cu i- gumentează nesecătuita ple
nitudine spaţială a spirituar
Primul an al cincinalului angrenate mai organic con muncă depun o intensă ac sarcinile ce ne stau în faţă magini mereu altele, cu ace lităţii satului, drept consecin lumea peisajelor şi a na re în paleta bogată a toam
s-a încrustat, pentru judeţul siliile populare, sindicatele, tivitate creativă. In primul obligă la o responsabilitate laşi oameni, încrezători în ţă a rodniciei muncii. E chin- turii statice, oglindite în nei.
Hunedoara, în Istoria edifi organizaţiile U.T.C., celelal trimestru al acestui an pla majoră. Stă în putinţa co recoltele ce vor veni. Pretu , tesenţa aproape metaforică a
cării noii societăţi prin cî- te organizaţii de masă şi nul producţiei globale in tindeni, bunii şi harnicii o- tot ce s-a înscăunat tradiţio
teva realizări de un deose obşteşti în activitatea poli- dustriale a fost depăşit, pe muniştilor, a oamenilor goarelor acestui pămînt ro nal în satul nostru de oriun
bit conţinut mobilizator. La tico-organizatorică desfăşu judeţ, cu 76 milioane lei, muncii hunedoreni de a mo mânesc erau aidoma oame de, indiferent dacă rostirea
fontă, oţel, laminate, ener rată de organizaţia judeţea iar al producţiei marfă vîn- biliza toate eforturile, pu nilor din autocarul nostru — vremurilor păstrează culoarea
gie electrică au fost obţi nă de partid pentru mobili dută şl încasată cu 74 mi terea şi capacitatea de mun vestiţii dubaşi din Almaş-Să locală.
nute cele mai substanţiale zarea activă a oamenilor lioane lei. Se materializea că, experienţa cîştlgată, re lişte — deşi venirea acestora De loc miraculos sau spec
depăşiri din toţi anii cinci muncii la îndeplinirea ho- ză, astfel, un deziderat ma sursele materiale şi umane din urmă, pentru cîteva zile tacular, „Alaiul primăverii"
nalelor. In agricultură, la tărîrilor partidului şi sta în cetatea de foc a Reşiţei, a pornit indubitabil de la
porumb, grîu, sfeclă de za tului. jor al activităţii economice, pentru rezolvarea cu tot mai era alta, una ce ţinea de da premisa unei desfăşurări de cele mai multe dintre ta ...JExpoziţia de picturi a
hăr, cartofi, recoltele la hec Cel de-al doilea an al cin acela de a realiza o cores mult succes o măreţelor o- tină străbună, ei fiind desti forţe ale autenticului folclo blouri, dă greutate mărtu profesorului Gheorghe Gu
lie reprezintă o conjugare
tar au fost mal mari decit cinalului a fost abordat de pondenţă organică Intre biective stabilite de Con naţi a purta făclia melosului ric, manifestare ce conţinea risirii autorului. armonioasă între talent, dă
producţia valorică şi cea fi
popular hunedorean pe aces
iniţial în sine valoare. Au
Pasiunea profesorului pen
tot ceea ce s-a realizat pînă organizaţia judeţeană de zică. Au fost, la fel, depă gresul al X-lea al partidu te meleaguri ale ţării. spus-o folclorişti de talie ca tru peisajul montan prinde ruire şi pasiune. Exponatele
în prezent. Gospodărirea partid, de muncitorii, ţăcă şite livrările la export. lui, pentru întîmpinarea Dubele lor au răsunat plin dr. docent Romulus Vulcănes- contur în pînzele cu tema trezesc un viu interes şi-n
municipiilor, oraşelor şi co nii şi intelectualii hunedo- Economia naţională a pri Conferinţei Naţionale a Par de autemtic. Dar, de astă da cu şi George Antofi. Pentru „Lacul Galeş", „Panoramic faţa multora dintre ele vi
munelor a cunoscut un im reni cu responsabilitate spo mit suplimentar din partea tidului Comunist Român cu tă, nu prin farmecul inesti ei, formaţia din Almaş-Săliş- spre Gura Zlata“, „Tăul de zitatorii se opresc şi medi
mabil al colindelor, ci în ca
tează îndelung la drumefii
portant progres calitativ. rită. Judeţului nostru i-a judeţului peste 7 000 tone rezultate demne în toate drul altui obicei, „Strigarea te a constituit un reviriment, pe Valea Rea şi Colţii Pe- imaginare. Coloritul, un
legii", „leacul Bucura — ve
incluzînd realmente substan
La un asemenea bilanţ revenit cinstea de a fi ini fontă, 8 000 tone oţel, din domeniile de activitate. peste sat" sau, în limbajul ţiala priză la public. dere". Culorile naturale şi ghiul de vedere al pictoru
autohton, „Lenco-morolenco". Cotată drept o zi festivă, imaginea „geamănă" cu rea lui, recunoaşterea locurilor
A fost actul de prezenţă, sem această duminică de aprilie oglindite (în marea majori
nificativ şi consistent în pa n-a epuizat un subiect ce litatea trădează calitatea, tate din peisajul montan al
norama „Alaiului primăverii“, ţine de tradiţie, ea consem- gustul şi mal ales talentul Ţării I-Iaţcgului), dar mai a-
Succes formaţiilor hunedorene festival consacrat integral o- nînd doar ereditatea folclo semnatarului. les un autentic specific im
S P O R T - M A G A Z I N 9 notimp. rică de primăvară, fapte al primează tot peisajul şi în pune picturii profesorului
In ce priveşte acuarela,
biceiurilor altoite acestui a-
participante ia concursul In dimineaţa zilei de du căror început stă ‘sub pavă (iheoi-ghe Gulie un morilo-
Divizia A — minus selecţlonabUU — a Intrat In vacantă. Liniş za timpului românesc, fasci rîndurile lui un prim lor’
te ! Tricolorii se pregătesc. Adică de ce linişte, clnd „problemele“ minică s-au pornit pe bule col al unui tot integrat, per i-iu stil personal.
de alcătuire a naţionalei penttu meciul cu Ungaria abundă. Dar, vardul central al oraşului revine colţurilor de natură
pentru rezolvarea lor există oameni pricepuţi, plătiţi pentru treaba cultural-artistic al elevilor I sute de artişti amatori, mesa petuat de-a lungul spiritiuili- din zonele montane, în ma- PETRE FARCA.ŞIU
asta. Să-l lăsăm să-şl facă meserl a. Ca uvertură Ia acest meci, azi 11 geri ai unor obiceiuri nepre tăţii vechilor artişti spre nou.
vom vedea pe „olimpici" în compania selecţionatei Perului. Cam
pionatul s-a întrerupt acum clnd a redevenit interesant. Prea se (Urmar« din pag. 1) le cu specific folcloric şi-au ţuite, specifice primăverii, ce AURELIAN SÎRBU
grăbiseră unii să-l încheie. Apele s-au tulburat şl In vîrful clasa poartă amprenta strălucirii
mentului şl Ia coada sa. U.T.A. nu mal e slgirr campioană. C.F.K. găsit interpreţi desăvîrşiţi în ritualurilor agrare, cele care
mai are şanse de salvare. In schimb, pe GU Măxdărescu !1 neliniş luează în continuare soliştii membrii corului mixt al Li
teşte perspectiva de a Juca la anul cu C. Teaşcă. Dar, campiona de muzică populară Drăgan ceului pedagogic şi al fanfa ţintesc optimist mana ogoa
tele au Intrat In linte dreaptă şl de acum Încep să se clarifice toa Munteanu (Liceul pedagogic relor şi vitelor.
te situaţiile. Chiar şl a Corvlnuiul. Mare derbi, azi, la Deva : locul rei Grupului şcolar minier
2 — Metalul Oţelu Roşu cu locul 3 — Mureşul Deva. De rezultatul Deva), Silvia losif (Liceul Lupeni. Din completul pro Din Bihor şi Maramureş,
meciului — şl nu ne Îndoim că va fl favorabil devenllor ! — de- „Aurel Vlaicu" Orăştie), Ma- gram prezentat de elevi n-au din Hunedoara şi Caraş-Seve-
-plnde relansarea Mureşului In curs sa pentru titlu. După surprinză rinela Vaslu (Grupul şcolar rin, solii primăverii s-au pe
toarea victorie la U.P.A. Sibiu, echipa Constructorul Hunedoara va lipsit montajul literar-muzi- rindat într-un veritabil car
căuta o victorie şl Împotriva Unirel Alba, pentru a-şi uşura situa sanitar Hunedoara), tarafuri cal (Liceul Petroşani), spec Ion Dinu — Hunedoara. convinge că aţi avea încli recomandăm mai multă stră
ţia... Recent s-au încheiat Întrecerile concursului Judeţean de aero- le Liceului pedagogic Deva naval, pe străzi, pe scenă,
modelism al pionierilor şl şcolarilor „Săgeata argintie". Campioni t tacolele brigăzilor artistice de răsplătiţi la tot pasul cu a- „Vei veni singur" are doar naţii spre creaţia poetică. duinţă pe manuscris.
Victor Petric (Deva), Al. Pâtruţ (Hunedoara), Mlhal Moisluc (Deva)i şi Grupului şcolar minier agitaţie (Liceul nr. 2 Hune plauze entuziaste de un pu cîteva imagini reuşite. Este Nicolae Balea — Deva. Cu
Maria Mihâilă (Hunedoara). Iile Jitariuc (Hunedoara). Pe echipe, lo Gurabarza, formaţiile de dan doara, Grupul şcolar minier necesar să lucraţi mai mult. Rodica Dărăian şi I.iicia
cul întii a revenit Casei pionierilor Deva. In sala Constructorul din suri ale Grupului şcolar si blic avid de frumuseţea por astfel de imagini sărace („Cu
Hunedoara, Ieri, a avut loc etapa Judeţeană a campionatului indl- Lupeni), repriza de gimnas tului şi obiceiurilor populare. loan Vasiu — Orăştie. Mai Micle — Hunedoara. încer flori le-am întreţinut relaţii"),
vidual-Bcniori — la box. La Deva, pe terenurile liceului pedagogic derurgic Hunedoara şi Liceu tică artistică (Liceul „Avram Muzica, jocul şl versul au trimiteţi. sonetul dv. nu poate fi pu
se desfăşoară etapa a Il-a interjudeţeană a c.ampionatului de califl- lui pedagogic Deva, grupul lancu" Brad), dansul modern N. Gherman — lyfesteacăn. carea dv. despre Hunedoara blicat.
cărl-handbal. La Orăştic, continuă etapa Judeţeană a campionatului vocal de muzică populară al (Liceul „Decebal"), muzica fost la mare preţ, nimic şi Poezia dv, este nepublicabilă. nu este realizată.
pentru calificarea in divizia şcolară de handbal. La Călan — cam aceluiaşi liceu, solistul dan nimeni în această zi nu le Rcinus Benca — Stejerel.
pionatul de volei al şcolilor profesionale din Ministerul Metalurgiei. sator Ion Băndroi (Şcoala cultă prin solista vocală Ma putea cel puţin egala. O nouă Nicolae Mureşan — Haţeg. Costică Tătaru — Deva. Mai trimiteţi.
N. S. riana Moraru (Liceul „Dece lecţie de bun gust, de „Ceea ce ne-aţi trimis nu ne Imagini stîngace, grdşeli. Vă RED,
Corvintil Hunedoara — Gaz metan Mediaş 2-0 (0-0). Au înscris profesională Călan). bal") şi orchestra de cameră trăinicie, oferite de cei
Dondoş {autogol — min. 67) şl Munteanu (mln. 88). Alte relatări Cîntecul închinat patriei ?î a aceluiaşi liceu, recitatorii care trăiesc taina mun
în ziarul nostru de marţi. __i
partidului, ca dealtfel şi ce- artistici Sorin Moţoc, (Liceul
nr. 2 Deva) şi Corina CotOc
(Liceul „Decebal"), formaţia
de teatru a Liceului din Pe
troşani.
la Ministerul Educaţiei si orchestra de muzică uşoară
Cu mult succes au evoluat
a Liceului din Haţeg, soliş
tii vocali 7.oe Tiidoran (Li
Lucrările de numire şi şi biologie, din localităţi fă onate, se poate face numai în ceul pedagogic Deva) şi Iile
transferare a personalului di ră regim de concurs, în acest măsura în care solicitanţii Lorinez (Grupul şcolar sa
dactic de predare pentru a- an se pot face operaţiuni de sînt titularii unor catedre de FIL
nul şcolar 1972-1973 se vor numire în învăţămînt numai aceeaşi specialitate. nitar Hunedoara).
efectua în lunile aprilie-mai în situaţiile în care sînt soli Pentru celelalte catedre şi Publicul i-a aplaudat în
a.c., în condiţiile stabilite de citate pentru apropierea de repetate rînduri, chiar la
Regulamentul privind numi soţ (soţie) transferat (ă) în posturi publicate vacante lu scenă deschisă, pentru evolu
rea, transferarea şi evidenţa interesul serviciului şi cu do crările de numire şi transfe ţia lor frumoasă, pe care am lor sălbatii
personalului didactic de pre miciliul permanent în loca rare se vor face ca şi în a- dori-o la fel şi pe scena con
dare, aprobat în anul 1969, litatea (comuna sau oraşul) nul trecut cursului din oraşul do pe ma
Departe de a ti film de a-
cu următoarele precizări : unde se solicită postul. Cererile de numire şi trans lul Bcgăi Tuturor, celor ca venturi, creaţia lui Heinz Si- ună cu ei diferenţe mari de
Pe catedrele publicate va Transferarea personalului ferare se pot depune la inspec re evoluează în ampla con elman, semnatarul regiei şi climă, trecem prin ţinuturi
sălbatice, departe de lumea
cante la specialităţile limba didactic titular pe catedre va toratele şcolare judeţene pî fruntare de astăzi le dorim imaginii (alături de Cieorge civilizată, urmărim atenţi
română, limba latină, chimie cante, la specialităţile menţl- nă joi, 27 aprilie a.c. succes. ''J'heilacher), ne poartă în ţi studiile lor îndreptate spre o-
nuturi sălbatice de o deose bic'ciurile marilor păsări, ale
bită frumuseţe. Autorii ne elanilnr, urşilor negri ori ale
propun să-i însoţim într-o ex animalelor care îşi duc viaţa
AUTOBUZUL 31-HD-471 ţia şoferului au dus la răs fecţiunea- survenea într-un pediţii’ ştiinţifică de peste în apele reci ale Arcticii.
Expunere POATE PLECA. turnarea vehiculului, avari- loc unde autovehiculul cir 15 000' de kilometri. Pornim, Realizat în culori, filmul a-
aşadar, sub conducerea lui
DAR ŞOFERUL? indu-1. cula cu viteza maxim,î ad Heinz Sielman în traversarea duce în faţa spectatorului a-
misă şi ar fi părăsii par
Pe aceeaşi şosea s-a răs
cea nuanţă do veridic, pe ca
dedicată Autovehiculul condus de turnat şi autoturismul 1-HD- tea carosabilă ? De fapt în Amcricii de Nord pentru... un re numai peisajul aiitenlic
Hanches Nicolae asigura 5416 condus de Busuioc Io trebarea trebuie să şi-o pu an şi jumătate. Străbatem, nu ţi-o poate da. Ca şi filmul
fără peripeţii şi inedit, jun
nă cei care au verificat au
nel din Brad. In autoturism
..Galapagos" realizat tot dş
măreţei transportul de persoane pe se aflau 5 persoane şi nu tovehiculul înainte de ple gla subtropicală a Floridei, a- Heinz Sielman. „Farmecul ţi
ruta Deva-Geoagiu, la data
jun.gcm în Munţii Stîncoşi ai
carea în cursă.
nuturilor sălbatice" farmecă
sărbători de 6 aprilie a.c. Fiind oră mai întîmplarea a făcut că INTILNIREA Canadei, traversînd nesfîrşi- nu numai prin inedit dar şi
nici una să nu fie acciden
de vîrf pentru transportul
ta tundră pentru a poposi în
tată grav, deşi autovehicu
DE DUMINICA
în comun aştepta încărcat lul a fost distrus. Fabrica de produse re „ţara" eschimoşilor din nordul prin bogăţia faptelor şi in
formaţiilor pe care ni ie
a muncii cu persoane decizia impie fractare Baru Mare are o Golfului Hudson şi insulelor transmite despre ţinuturi şi
gatului de mişcare. „Liber"
Pribilof din strîmtoarea Beh-
1 s-a dat autobuzului din echipă de fotbal. Tineri en ring. pentru ca apoi să ne în vietăţi ale căror taine n-au
tuziaşti, dornici să se afir
Autogara Deva şi la cea din toarcem, prin Alasca, în Mun fost încă descoperite de civi
DEVA. In această perioa Orăştie. Şi autovehiculul a me în sportul pe care 1-aii ţii Stîncoşi. lizaţie. Toate acestea sînt
îndrăgit. Recent aveau meci
dă, pe întreg cuprinsul ju pornit mal departe spre ca la Lupeni. Şi cum ziua de Cuvintele de mai sus sînt mobiluri care fac din docu
mentarul ce rulează între 24
pătul de linie. Dar în rula
deţului, în cadrul cămine duminică era plină de soa scrise ta persoana întîi pen şi 26 aprilie la cinematogra Teatrul de estradă din Ga torii muzicii uşoare din emi
re, autobuzul părea că pre
lor, cluburilor şl caselor de zintă defecţiuni la direcţie, re şi îndemna la drumeţie, tru că Spectatorul trăieşte ful „Patria“ din Deva o ade laţi prezintă azi pe scena siunile de radio şi televiziune.
de-a lungul acestor 15 000 de
organizatorii au hotărît ple
cultură au loc numeroase din care cauză nu-şl păstra carea de dimineaţă.- kilometri — din care regizo vărată creaţie artistică ce se „Arta" din municipiul Deva. ■A"
impune spectatorilor, fiind,
poziţia de mers. Echipajul IN MARŞ DE NEVOIE spectacolul de muzică uşoară Marţi, 25 aprilie, sala ..Ar
acţiuni consacrate zilei do Transportul s-a oferit să-l rul a selecţionat tot ce a fost în acelaşi timp, un exemplu
circulaţiei a intervenit, o- ta" găzduieşte, de această da
1 Mal. La Clubul sindicate prind cursa şi spre surprin In zona industrială Că asigure un amic al echipei. mai interesant — alături de de , dăruire ştiinţei, de dra „Doi pe un balansoar... muzi tă, pe membrii ansamblului
lor din Deva, în faţa unul derea agenţilor şi a călători lan sînt salariaţi o mare Bara Pavel, şofer pe auto exploratori. Străbatem împre- goste pentru natură. cal“. Plăcuta reîntîlnire are tineretului din Sibiu care
camionul 21-HD-1307 pro
mare număr de salariaţi de lor, defecţiunea se ivise la... parte de cetăţeni din îm prietate a Autobazei Haţeg. şi de această dată ca prota prezintă un spectacol de mu
şofer. Acesta a plecat în prejurimi care fac naveta gonişti pe interpreţii Alexan
la Centrala minereurilor Dar transportul de persoa zică uşoară. îşi dau concursul
cursă după ce a trecut pe fie cu trenul fie cu auto
neferoase Deva şl E.M. De la o ţuiculiţă. Şl din flecare buzul. Din localitatea Vîl- ne este reglementat de nor dru Jula şi Ionel Miron, cu Marina Volca şl formaţia
mele de circulaţie. Acestea
va a fost prezentată expu autogară impiegatul de miş cele, asigurarea transportu au fost însă încălcate prin noscuţi şi apreciaţi de iubi- „Sa voy".
care a hotărît „autobuzul lui este în sarcina Autoba
nerea „1 Mal —■ Ziua In felul cum s-a asigurat secu
poate pleca". Oare aceşti sa zei 6 Hunedoara, corespun
ternaţională a oamenilor | lariaţi nu şi-au dat seama zător schimburilor de la U- ritatea călătorilor şi cursa
muncii de pretutindeni". In ! că şoferul consumase bău zina „Victoria“ Călan. a fost oprită. nu avea In Editura politică a apă dintre cele mai interesante
Autocamionul
continuare, a rulat un film turi alcoolice ? La data de 19 aprilie a.c. bănci fixate şl siguranţe la rut lucrarea lui Paul Berbeu, biografii literare ale timpului
autobuzul 31-HD-1231 a ple „Istoria lagărului de concen nostru. Continuare a „Moro-
documentar. laterale, era fără forme de trare de la Dachau, 1933-1945".
VITEZA I-A răsturnat cat ca de obicei în această meţilor", cartea însoţeşte per
In prezent, formaţiile ar direcţie dar înainte de a a- taxare iar şoferul a pre Autorul, fo.st general belgian sonajele universului morome-
tistice ale clubului fac in Dobranu Vasile, şofer la junge la jumătatea drumu zentat un tabel cu munci prizonier în Germania între ţian dincolo de limitele bio
torii pe care-i transportase
anii 1940-1945, dema.scă prin
tense pregătiri pentru spec I.I.L. Orăştie, conducea cu lui a survenit o defecţiune la... 31 octombrie 1971. documente inedite crimele hi- grafice ale satului din care Un adulat interpret de mu Vasile Cănănău, .solist de
viteză autoturismul 1-HD- tehnică la direcţie prin des Conducerea autobazei nu descind. Chiar dacă romanul zică uşoară al publicului din
tacolele ce le vor prezen prinderea barei de conexiu tlerismului, caracterul bar muzică populară în dulcele
2909 pe ruta Orăştie-Aurel supraveghează modul cum este acela al unui destin sin ţara noastră. Dan Spătaru,
ta înccpînd cu data de 28 Vlaicu. Drum drept, condi ne imobil izîndu-1. Şi călă sînt parcate autovehiculele bar al fascismului şi rasis este prezent cu un disc scos grai moldovenesc, este pre
aprilie, pe diverse scene, ţii optime de circulaţie, to torii au pornit mai departe în zilele de sărbătoare şi mului. gular, al unei conştiinţe, se de Casa Electrecord. O do zent şi el cu un disc de pa
confruntă la nivelul psiholo
tul părea normal, dar şofe pe jos. ★ vadă în plus pentru Dan Spă
în întîmpinarea măreţei mai ales cum sînt folosite ? „Marele singuratic". Cu ?- tru melodii, care ni-1 înfăţi
rul se grăbea şi... graba stri Ne punem întrebarea ce giei individuale. înseşi ten
sărbători a muncii. că treaba. Viteza şi neaten- s-ar fi întîmplat dacă de- Lt. maj. T. BERBECEANU cest roman Marin Preda (di dinţele fundamentale care-şi taru care rămîne un cald şi şează ca un interpret agrea
rectorul Editurii Cartea Ro disputau arena social-politică apropiat interpret pentru toa bil pe care l-am dori cit mai
mânească) ne propune una a deceniilo'’ de după război. te vîrstele.
mult înregistrat la Electrecord.