Page 83 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 83
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 379 • MARJI 25 APRILIE 1972
Cu privire la efectivul $i coiupnziţia SECVENŢE INTERNATIONALE!
Vizita delegaţiei guvernamentale
partidului, selecţionarea, pregă Veşti din ţă- militare române la Phenian
Sesiunea Comisiei Economi
ce a O.N.U. pentru Europa rile socialiste special al Agerpres, Ion Gă- Politic al C.C. şi secretar al
PHENIAN 24. — Trimisul
C.C. al Partidului Muncii,
tirea si promovarea cadrelor din special Gh. Cercelescu ţărilor în curs de dezvolta lăţeanu, transmite: De şeful Marelui Stat Major, şi
GENEVA 24. — Trimisul
alte persoane oficiale core
legaţia guvernamentală mi
re,
găsesc
reflectarea,
îşi
transmite i In plenara Comi
faţă Aurel Mălnăşan, amba-
aproximativ
din
jumătate
Bodnaraş,
siei Economice O.N.U. pen printre altele, în faptul că Phenian litară română, condusă de ene. A fost, de asemenea, de
Emil
tovarăşul
tru Europa au început dez populaţia activă continuă să dat recent In exploatare pri membru al Comitetului Exe .sadorul Republicii Socialiste
In H.P.D. Coreeană a fost
nomenclatura organelor de partid nomice pe continent. La a- col, în gradul de concentrare, mul bloc energetic .al hidro nent al C.C. al P.C.R., vice loc cu acest prilej s-a des
baterile asupra situaţiei eco
România în R.P.D. Coreeană.
fie ocupată în sectorul agri
cutiv, al Prezidiului Perma
Convorbirea care a avut
centralei care se construieşte
cest punct de pe ordinea de
preşedinte al Consiliului de
perfecţionare şi diversificară
zonele
pe
rlul
Sodlsu,
In
zi au luat cuvîntul delega
est a ţării. Hidrocentrala pre
In cadrul aceleiaşi şedin
vităţile prilejuite de cea de-a
dă, prietenească.
ţiile Suediei, Belgiei, Iugo a producţiei industriale etc. muntoase din partea de nord- Stat, care participă la festi făşurat într-o atmosferă cal
zintă o importanţă deosebită
slaviei, Ungariei, Poloniei, ţe plenare, delegatul român, pentru provincia Hamhin, tin 40-a aniversare a creării Ar In aceeaşi zi, delegaţia
R.F. a Germaniei, Bulgariei, Adrian Gheorghiu, referln- de slnt amplasate diferite ex matei revoluţionare populare guvernamentală militară ro
(Urmară din pag. 1) masă şi obşteşti, s-au mani şl unităţile comerciale. Co Norvegiei, Danemarcei şi du-se Ia activitatea Comite ploatări miniere, uzine chimi coreene, a fost primită la 24 mână, condusă de tovarăşul
ce, constructoare de maşini şl
festat şi anumite neajunsuri. mitetele judeţene trebuie să României. tului pentru dezvoltarea co alte numeroase Întreprinderi aprilie de tovarăşul Kim Ir Emil Bodnaraş, a partici
desfăşurat o activitate susţi Unele organe şl organizaţii militeze consecvent pentru In intervenţia sa, repre merţului exterior, a arătat Industriale. pat la primirea delegaţiilor
nută în domeniul selecţionă de partid nu au acţionat cu îndeplinirea sarcinilor reieşi zentantul României, ambasa că România, în calitatea sa Sen, secretar general al C.C. străine de către Ţoi Hiăn,
rii şi promovării cadrelor, al suficientă consecvenţă pen te din expunerea tovarăşului de ţară în curs de dezvol al Partidului Muncii din Co
perfecţionării pregătirii aces tru aplicarea indicaţiilor con Nicolae Ceauşescu — secreta dorul Constantin Ene, a sub Pekin reea, preşedintele Cabinetu ministrul apărării naţionale.
tora. De asemenea, ministe ducerii partidului privind rul general al partidului, la liniat contribuţia adusă da tare, a solicitat să beneficie • lui de Miniştri. Tovarăşul Emil Bodnaraş a
rele, centralele Industriale, sporirea exigenţei faţă de Conferinţa pe ţară a secreta sinteza experienţei întregu ze de sistemul generalizat da Oamenii muncii din Pekin Au fost prezenţi Ţoi Hiăn, înminat ministrului apărării
întreprinderile şi unităţile so- calităţile moral-politice ale rilor comitetelor de partid şi lui continent Ia sporirea e- preferinţe vamale, în vederea au obţinut succese Importan membru al Comitetului Po naţionale al R.P.D. Coreen«
cial-culturale, cu sprijinul or celor ce solicită primirea în preşedinţilor consiliilor popu ificienţel eforturilor depuse facilitării exporturilor sale te In primul trimestru al a- litic al C.C. al Partidului un tablou înfăţişînd un mo
nulul In curs. Astfel, produc
ganelor de partid, au luat o partid, faţă de modul în ca lare comunale privind primi de fiecare naţiune pentru de produse manufacturate. O ţia Industrială a fost cu 3,7 Muncii din Coreea, ministru ment din lupta insurecţiona
serie de măsuri pentru con rea în partid a oamenilor progresul său economic. Re- serie de ţâri dezvoltate — ia sută mai mare declt cea al apărării naţionale, O Jin lă a poporului român din
tinua îmbunătăţire a muncii re îşi îndeplinesc cadrele cu muncii de la sate ; totodată, ferindu-se la rezultatele re a spus vorbitorul — au In realizata in perioada cores U, membru al Comitetului 1944.
anului
a
punzătoare
trecut.
munci de răspundere sarci marcabile obţinute de ţara clus deja România pe lista
de cadre. Hotărîrile de partid nile încredinţate, n-au des în raport cu condiţiile con beneficiarilor de preferinţe, Rezultate deosebite au obţi
şi de stat, elaborate în 1971, făşurat o intensă muncă po- crete ale fiecărui loc de noastră în ultimul sfert de nut industriile constructoare
de maşini, metalurgică şl chi
clin iniţiativa conducerii su litico-educativă în vederea muncă, organizaţiile de par veac în direcţia moderniză însă alte ţări nu au luat în mică.
perioare de partid, au orien ridicării conştiinţei acestora tid trebuie să acţioneze şi rii structurilor economice, că aceeaşi măsură, deşi pe In ce priveşte construcţiile Intîlnirea de lucru a Comisiei mixte
tat şi au imprimat un conţi în’ viitor în direcţia desfă vorbitorul a arătat că, dată lista lor figurează state cu capitale, creşterile slnt de tl
nut nou muncii de selecţio la nivelul înţelegerii respon şurării unei permanente ac fiind baza de pornire în nivel de dezvoltare econio- la suta la obiective industria româno-lugoslave de colaborare economics
le şl 70 la sută la obiectivele
nare şi promovare a cadre sabilităţii sociale a comunis tivităţi politico-educative în dezvoltarea României de a- mlcă asemănător sau chiar social-obşteşti.
lor, punînd la baza acestei tului. vederea primirii în partid a cum 28 de ani, precum şi mai ridicat decît al ţării BELGRAD 24. — Corespon siliului Executiv Federal,
activităţi criterii ştiinţifice, Deficienţele existente în celor mai valoroşi specialişti, progresele rapide ale produc noastre. Delegatul român preşedintele părţii iugoslave
corespunzător cerinţelor ac munca polltico-educativă, sla profund ataşaţi partidului, ţiei materiale la scară inter şl-a exprimat speranţa că a- Havana dentul Agerpres, George lo-
tuale ale făuririi societăţii ba exigenţă manifestată do cu o comportare ireproşabilă naţională, rămîne un drum ceste ţări vor Include Româ nescu, transmite: Lucrările în Comisia mixtă, Iso Njego-
socialiste multilateral dezvol unele organizaţii faţă de ca în viaţa socială. lung de parcurs pentru a nia în cel mal scurt timp Ritmurile Înalte de dezvol întîlnirii de lucru a pre van, ambasadorul 'Iugoslavi
tate în ţara noastră. lităţile moral-politice alo Rolul sporit al femeilor în putea înlătura decalajul ca pe lista ţărilor beneficiare tare a construcţiilor de locu şedinţilor celor două părţi In ei la Bucureşti, şi Vasile
inţe şl de obiective economi
Deşi de la aplicarea Hotă- celor primiţi în rîndurile lor, întreaga viaţă socială a ţă re o separă de ţările avan de preferinţe vamale, potri ce slnt in mod organic lega Comisia mixtă româno-iugo- Şandru, ambasadorul Româ
slavă de colaborare econo
rîrii C.C. al P.C.R. şi a Legii lipsa de preocupare pentru rii, participarea tot mai lar sate. O serie de trăsături ale vit principiului nedlscrimlnă- te de aotlvltatea susţinută a mică, care se desfăşoară la niei Ia Belgrad.
muncitorilor din fabricile de
privind încadrarea şi promo crearea climatului propice gă a acestora la soluţionarea economiei româneşti, proprii rii în alegerea acestor state. ciment ale Cubei. In localităţile vizitate. Emil
varea în muncă a personalu integrării depline a noilor problemelor ce le ridică ac Numai in cursul anului tre Kladovo, au continuat sîm- Drăgănescu a avut convorbiri
bătă pe grupuri de specia
cut, ei au dat ţării o canti
lui din unităţile socialiste de membri de partid în viata tuala etapă a construcţiei so tate record de ciment — 1 lişti. Concomitent, preşedin cu reprezentanţii organelor
stat a trecut puţin timp, se de organizaţie au generat cialiste Impun ca organele şl mUlon tone. Iar pentru anul tele părţii române. Emil Dră- locale şl cu conducătorii o-
poate aprecia că, datorită fenomene negative în acti organizaţiile de partid să in londra Conferinţa naţională In curs este prevăzută reali biectivelor vizitate în legă
măsurilor adoptate de orga vitatea unor membri de par tensifice munca politică de zarea unei cantităţi de 1,5 mi gănescu, vicepreşedinte al tură cu posibilităţile de ex
lioane tone. Rezultatele obţi
nele de partid, de stat şi e- tid : slaba participare la atragere în partid a celor nute In primele luni ale anu Consiliului de Miniştri al Re tindere a colaborării econo
conomice, s-au obţinut rezul viaţa de organizaţie, insu mai înaintate şi active fe peniru securitate lui permit să se afirme că a- publicii Socialiste România, mice dintre România şi Iu
a vizitat cîteva centre eco
ceastă surdnă va fi realizată.
tate pozitive în domeniul po ficienta combativitate faţă de mei, să se preocupe îndea De pildă, muncitorii de Ia fa nomice şi social-culturale din goslavia.
proape de promovarea celor
liticii de cadre. In colective neajunsuri etc. mai bine pregătite dintre ele şi cooperare brica „Mártires de Artemlza" zonă — Zaiecear, Kniajevaţ Duminică, Intîlnirea de lu<
le în care s-au discutat pro Plenara Comitetului ,Cen- în funcţii de conducere. au realizat sarcinile in pro şi Negotin —, învecinate lo cru a preşedinţilor celor do
porţie de 140 la sută, nedez-.
puneri de promovare a ca tral a apreciat că în ^acti minţlndu-şl astfel renumele calităţii în care se desfă uă părţi în (Comisia mixtă
drelor, oamenii muncii au a- vitatea de selecţionare şl In judeţele unde, alături LONDRA 24. — Corespon Bruxelles, Albert Smaele, clştlgat in urma Întrecerii de şoară întîlnirea ' de lucru. El româno-iugoslavă de colabo
fost ministru în guvernul bel
anul trecut, olnd au ocupat
preciat pozitiv această măsu promovare a cadrelor unele •de români, trăiesc şi oameni dentul Agerpres, Nicolae gian, a subliniat largul con primul loc Intre producătorii a fost însoţit de Duşan Gll- rare economică a continuat
Plopeanu, transmite: Dumi
ai muncii aparţinînd naţio
ră analizînd cu simţ de răs organe de partid nu acordă nalităţilor conlocuitoare — nică, 23 aprilie, la Londra a sens internaţional în favoa de ciment din Cuba.
pundere şi exigenţă calităţi atenţia cuvenită pregătirii avut loc Conferinţa naţiona rea convocării Conferinţei gorievici, membru al Con- în şedinţă plenarâ.
le politice, profesionale şi din timp a cadrelor în ra maghiari, germani, sîrbi şi al lă pentru securitate şi coope pentru securitate în. Europa.
ţii — este necesar să se des
morale ale persoanelor pro port cu cerinţele fiecărui do rare în Europa, la ale cărei Numeroase personalităţi
puse. Organele de partid, de meniu de activitate. Sîntîncă făşoare o amplă activitate lucrări au participat circa 250 britanice, organizaţii politice HELSINKI. — O declara le mai mari proporţii din
stat şi economice acordă o frecvente cazurile în care politico-educativă în rîndul delegaţi şi invitaţi, reprezen- şi sociale şi-au exprimat spri ţie comună a celor două "ş; cursul ultimilor ani în Ja
mai mare atenţie cunoaşterii promovarea în funcţii a ii acestora în vederea primirii tînd cele mai largi pături ale jinul faţă de Conferinţa na părţi prezente la convorbi ponia.
în partid a celor mai buni
cadrelor înainte de a fi pro nor oameni se face în pripă, dintre ei. populaţiei britanice. ţională de la Londra, sau au rile sovieto-americane pri CADRAN
movate în muncă, repartiză fără o cunoaştere temeinică La tribuna întîlnirii s-au trimis mesaje de salut. In vind limitarea înarmărilor TOKIO. — Delegaţia Or
rii judicioase a acestora în a calităţilor politice şi pro Organele şi organizaţiile de perindat numeroşi vorbitori tre acestea se află lordul strategice (SALT) precizea ganizaţiei Unităţii Africane
diferite funcţii de răspunde fesionale, a perspectivei lor partid să acorde o mai mare — deputaţi, laburişti şl con Gardiner, membru al Came ză că întrevederile bisăp- Alte premii au fost acordate (OUA), condusă de pre
re, ţinîndu-se seama de re de dezvoltare. Se manifestă atenţie însuşirii temeinice de servatori, lideri sindicali, rei Lorzilor, Lawrance Dely, tămînale vor fi reluate unor producţii din Brazilia, şedintele în exerciţiu, Mok-
către toţi membrii de partid
zultatele obţinute în îndepli insuficientă. exigenţă şi a politicii interne şi externe muncitori, oameni de artă şi secretar general al Sindicatu marţi, prin desfăşurarea Franţa, Australia şi R.P. tar Ould Daddah, şeful
nirea sarcinilor încredinţate, combativitate faţă de cadre marxist-leniniste a partidului cultură, funcţionari, studenţi. lui naţional al minerilor, An celei de a 120-a şedinţe Ungară. statului mauritan, aflată la
de aptitudinile pentru munca le care nu cuprind şi nu re Vorbitorii s-au pronunţat în thony Wedaweed Benn, pre plenare — relatează agen Tokio, într-o vizită oficială
de conducere şi perspectivele zolvă corespunzător sarcini nostru, formării şi dezvoltă favoarea conferinţei pentru şedintele Partidului laburist, ţiile UPI şi Reuter. SIDNEY. — In clădirea de patru zile, a fost pri
rii conştiinţei socialiste, cul
de dezvoltare, de nivelul de le ce le sînt încredinţate, tivării trăsăturilor moral-po securitate europeană, pentru deputaţi, reprezentanţi ai bi Şedinţa de marţi a con Bibliotecii Universităţii din mită luni dc premierul Ei-
pregătire profesională, politi- precum şi faţă de cele care litice înaintate, însu.şirii de trecerea neîntîrziată la pre sericii, ca reverendul Paul vorbirilor SALT va începe Sidney s-a deschis o expo saku Sato — anunţă agen
co-ideologică. încalcă disciplina şi etica so convingeri comuniste profun gătirea ei multilaterală, la Oestreicher şi episcopul John la ora 9,00 (GMT), la se ziţie de artizanat şi cărţi ţia, Kyodo. Membrii dele
In anul 1971 au fost pro cialistă. de. Ocupîndu-se de educarea stabilirea agendei şi la con Collins. diul- Ambasadei' S.U.Aî din româneşti. De asemenea, la gaţiei O.U.A. au expus şe
In încheiere, participanţii
movate în funcţii de direc Unele cadre de conducere comuniştilor în spiritul res vocarea conferinţei. la conferinţa de la Londra Helsinki. Universitatea Macquarie a fului guvernului de la To
tori, ingineri şefi şi contabili nu adoptă o poziţie critică pectării riguroase a îndato Brian Nicholson, lider al au adoptat în unanimitate o fost inaugurată o altă ex kio o serie de probleme cu
şefi 3 468 cadre, iar în orga faţă de propria activitate, ririlor statutare, a obligaţi celui mai mare sindicat din rezoluţie prin care cheamă BELGRAD. — La invita poziţie — de fotografii — care este confruntat în pre
nele de partid şi aparatul manifestă automulţumire, ce ilor ce decurg din calitatea Anglia, Sindicatul lucrători guvernul britanic „să treacă ţia preşedintelui losip Broz „Prin România de azi“, zent continentul african.
lor, în aparatul U.T.C. şi la ea ce face ca în locurile de membru al Partidului Co lor din transporturi, care urgent la acţiune, pentru ca, Tlto, preşedintele Republicii precum şi de lucrări de ar Premierul Eisaku Sato a
consiliile sindicatelor peste de muncă respective să per- munist Român, organele şi reprezintă peste un milion şi împreună cu alte ţări, să în Africa Centrală, Jean Be- tizanat, cărţi şi afişe. Am declarat că guvernul său
3 000 cadre. Se poate apre •iste o serie de lipsuri. De organizaţiile de partid tre jumătate de membri, a evi ceapă pregătirea unei confe del Bokassa, va face o vi bele expoziţii au fost orga va coopera cu Organizaţia
cia că, în funcţii de condu aliemenea, unii activişti de buie să asigure fiecărui co denţiat că muncitorii brita rinţe a statelor europene, ca zită oficială în Republica nizate sub auspiciile Insti Unităţii Africane, în cadrul
cere la organele locale de partid, ai organizaţiilor de munist sarcini concrete, in nici sînt profund interesaţi re să discute măsurile ime Socialistă Federativă Iugo tutului Român pentru Re Onivinţa problemei decolo
partid, în aparatul acestora, masă, cadre din economie nu tegrarea deplină a noilor în ţinerea conferinţei euro diate şi practice în vederea slavia, în perioada 3-8 mai, laţii Culturale cu Străină nizării.
în organizaţiile de masă, în dovedesc suficientă preocupa membri de partid în viaţa de pene, pentru că doresc pa înfăptuirii securităţii, coexis informează agenţia Taniug. tatea.
ministere, centrale industria ră pentru continua ridicare a organizaţie, participarea ac cea, iar pacea înseamnă pro tenţei paşnice şi a cooperării DAMASC. — Comisia
le, întreprinderi şi instituţii nivelului lor de pregătire tivă a tuturor membrilor de gres social, condiţii mai bune fructuoase între toate ţările ROMA. — La Veneţia s-a TOKIO — Lâ chemarea parlamentară, însărcinată
de viaţă şi muncă, elibera
lucrează cadre cu o temei partid la rezolvarea proble continentului". De asemenea, Federaţiei Generale a Uni cu elaborarea Constituţiei
profesională, politică şi ideo melor cu care este confrun rea unor energii uriaşe în fo conferinţa „salută Adunarea încheiat primul Festival in unii lucrătorilor căilor fe permanente a Siriei, s-a re
nică pregătire profesională şi logică, nu stăpînesc în mod losul oamenilor. reprezentanţilor opiniei publi ternaţional al filmului et unit pentru prima dată, du
politică, cu experienţă în tată organizaţia. Luînd cuvîntul în numele ce pentru securitate şi co nografic şi sociologic, or rate particulare din Japo minică, Ja Damasc. Con
munca de conducere, cu un temeinic problemele ce se Organele de partid, condu Comitetului internaţional de operare europeană, care va a- ganizat sub auspiciile Bie nia, care numără 250 000 de stituţia va înlocui legea
înalt nivel de conştiinţă, de- ■ ridică în domeniul de care cerile ministerelor, centrale pregătire a Adunării repre vea loc la Bruxelles, şi de nalei de Ia Veneţia, în co membri, duminică a avut fundamentală provizorie a
votate trup şi suflet cauzei răspund, se preocupă insufi lor industriale şi întreprinde zentanţilor opiniei publice clară că va depune toate e- laborare cu UNESCO şi Co loc o grevă de răspuns la ţării, în vigoare, amendată
socialismului, politicii parti cient de cunoaşterea meto rilor să se preocupe mai în pentru securitate şi coopera forturile pentru trimiterea u- mitetul internaţional al fil refuzul patronatului dc a de două ori de la promul
dului şi statului nostru. delor moderne de conducere deaproape de aplicarea întoc re europeană, care urmează nei delegaţii britanice repre mului etnografic şi sociolo satisface revendicările eco
şi de organizare a muncii. mai a indicaţiilor conducerii nomice ale acestor feroviari. garea ei în 1964.
Pe baza indicaţiilor condu partidului şi legilor statului să aibă loc în luna iunie la zentative". gic (CIFES). Juriul festiva Zonele în care s-a făcut cel
cerii partidului, în acest an Analizînd rezultatele obţinu cu privire la selecţionarea, lului, prezidat de secretarul mai mult simţită lipsa ser HAVANA. — La Havana
au fost aleşi în birourile co te în întărirea numerică şi general al CIFES, Jean s-a anunţat oficial că Re
mitetelor judeţene de partid calitativă a rîndurilor parti formarea şi promovarea ca Rouch, a decernat marele viciilor feroviare au fost publica Cuba şi Republica
drelor, de perfecţionarea con
un număr sporit de munci dului, ca şi în aplicarea mă tinuă a pregătirii acestora, „Apollo-16 în drum premiu filmului „Umblînd Tokio, Osaka, Kobe şi Kyo- Sierra Leone au hotărit să
surilor stabilite de Comitetul
tori care lucrează nemijlocit Executiv al C.C. al P.C.R. îndeosebi cele cu funcţii de cu turmele" al regizorului to. Potrivit agenţiilor de stabilească relaţii diploma
în producţie. De asemenea, a privind sporirea rolului co conducere, să pună accentul David McDougal din S.U.A. presă, această grevă are ce tice la nivel de ambasadă.
crescut numărul muncitorilor muniştilor în viaţa socială. pe studiul individual perma spre Terra
în birourile comitetelor mu Plenara Comitetului Central
nicipale şi orăşeneşti de par consideră că pentru realiza nent, pentru cunoaşterea te
meinică a politicii partidului
tid. rea obiectivelor făuririi so şi statului, a noutăţilor şti HOUSTON 24 (Agerpres).— Bucureştiului), Young, Duke 0 declaraţie R.F.G, Rezultatele alegerilor din
Comitetele judeţene de cietăţii socialiste multilateral inţifice. tehnice şi economice John Young şi Charles Duke şi Mattingly au început pre
partid au manifestat o grijă dezvoltate sînt necesare ridi din domeniul în care îşi des şi-au încheiat misiunea de gătirile pentru îndeplinirea a preşedintelui Baden-Wurtemberg
programului celei de-a doua
trei zile pe suprafaţa Lunii,
sporită pentru asigurarea carea continuă a rolului con făşoară activitatea. O atenţie părţi a zilei. Principalele mo
continuităţii în muncă, prO- ducător al partidului în toa deosebită trebuie acordată decolînd luni, la ora 3,26 lo mente ale acestuia au fost : Pakistanului
ra Bucureştiului) la bordul e-
movînd în aparatul lor ca te domeniile de activitate, cadrelor tinere, promovate în tajului superior al modulului abandonarea modulului lu STUTTGART 24 (Ager Din analiza rezultatelor re
ISALAMABAD 24 (Agerpres).—
dre tinere, cu o bună pre creşterea răspunderii şi exi diferite funcţii de răspunde lunar „Orion". Cea de-a treia nar, care a fost ulterior réo PreşedinteJe Republicii Islamice pres). — In cadrul alegerilor iese că Partidul Social-De
gătire politică, ideologică . şi genţei organelor şi organiza re, îndrumării şi educării a- şi ultima ieşire a astronauţi- rientât, prin telecomandă, Pakistan, Zulfikar AH Bhutto, a care au avut loc la 23 apri mocrat a înregistrat cel mal
profesională, cu btagiu mai ţiilor de partid, formarea şi cestora, însuşirii de către ei lor a durat cinci ore şi 40 spre suprafaţa Lunii, lansa declarat duminică, potrivit agen lie în R.F. a Germaniei pen mare spor de mandate din
îndelungat în producţie. dezvoltarea, la toţi membrii a metodelor înaintate de or de minute, obiectivul ei prin rea satelitului minuscul pe o ţiei UPI, că are in vedere res tru Landtagul (Parlamentul toate formaţiile politice par
de partid, a trăsăturilor pro ganizare şi conducere a mun tabilirea relaţiilor diplomatice cu local) din Baden-Wurtem-
dn anul care a trecut, au prii comuniştilor. cipal fiind explorarea crate orbită circumlunară (în ca India Înaintea reuniunii Indo-pa- ticipante la scrutin, cîştigînd
kistaneze la nivel înalt. „Doresc
fost promovate în aparatul cii. rului North Ray, adînc de drul unui experiment desti să am o discuţie sinceră cu pre berg. Uniunea Creştin-Demo opt locuri şi consolidîndu-şl
erată a obţinut 53 la sută
de partid, al organizaţiilor întreaga activitate politico- Organele şi organizaţiile 400 m, de unde au fost re nat înregistrării forţelor mierul Indira Gandhi, In vede astfel poziţia deţinută în par
de masă, de stat şi econo organizatorică de întărire a de partid, de masă şi obşteşti coltate noi eşantioane de sol. magnetice şi radiaţiilor din rea soluţionării definitive a pro din totalul voturilor expri lamentul local al landului
mice femei dintre ceie mai rîndurilor partidului şi de e- să manifeste o preocupare In cursul celor trei expediţii zona periselenară). blemelor noastre cu India", a mate. dobîndind 65 din ce Baden-Wurtemberg. Uniunea
ducare marxist-leninistă a sporită pentru ridicarea con Marţi, la ora 4,15 (ora spus şeful statului. El a arătat le 120 de mandate ale aces Democrată, care deşi a ob
active şi cu o bună pregă cadrelor, a tuturor comuniş tinuă a nivelului politic şi extravehiculare, care au tota că" intîlnirea sa cu premierul tui for legislativ. Partidul ţinut un număr mai mare
tire politică şi profesională. tilor. trebuie desfăşurată în ideologic al cadrelor, pentru lizat aproximativ 20 de ore, Bucureştiului), Mattingly ur Indiei va avea Ioc dc Îndată ce Social-Democrat a obţinut de voturi, nu a reuşit să în
A crescut, de asemenea, nu spiritul documentelor Con educarea comunistă şi revo Young şi Duke au cules o ma să pună din nou în func emisarii celor două părţi vor de .37.5 la sută din sufragii (45 registreze • duminică decît un
cantitate record de probe lu
mărul femeilor promovate în gresului al X-lea, al progra luţionară a acestora, cultiva nare — 111 kg — anticipată ţiune, pentru două minute şl finitiva, in cadrul convorbirilor mandate), iar Partidul Liber
jumătate, motorul principal al
funcţiile de secretari ’ ai co mului adoptat de Plenara rea în activitatea lor a prin deja de unul din geologii cabinei de comandă, în ve preliminare, programate să În Democrat, partenerul său din spor de 5 mandate în noul
mitetelor municipale şi oră C.C. al P.C.R. din noiembrie cipiilor de dreptate şi echi NASA drept cea mai impor derea desprinderii de orbita ceapă la 25 aprilie, probleme care coaliţia guvernamentală, 8.9 parlament. Partidul Liber-
şeneşti de partid, ca vice 1971. tate socialistă, să dea dova tantă „recoltă selenară“ adu lunară şi înscrierea pe tra vor fi înscrise pe agenda reuni la sută (respectiv nouă Democrat a pierdut 8 man
preşedinţi ai consiliilor popu Organele şi organizaţiile dă de exigenţă şi fermitate să pe Pămînt. iectoria spre Pămînt. unii la nivel înalt. mandate în parlament). date.
lare municipale şi orăşeneşti, de partid au datoria să ma faţă de orice mentalităţi îna Momentul decolării, trans
în colegiile ministerelor si nifeste o exigenţă sporită ^ţă poiate, retrograde, să acţio mis în direct cu ajutorul per
în conducerea unităţilor eco de calităţile moral-politice şi neze cu hotărîre împotriva fecţionate! camere de luat
nomice şi social-culturale. profesionale ale celor ce so tuturor acelora care nesoco vederi cu care a fost dotată 10.00 Curs de limba rusă. Lec
ţia a 13-a;
Prin măsurile adoptate de licită primirea în partid, să tesc legile ţârii, dau dovadă misiunea „Apollo-16" şi care eilÆMA» RADIOSTEL EV I ZI U NE 10.30 Căminul;
de necinste şi incorectitudi
conducerea partidului privind cultive la comunişti spiritul ne, încalcă îndatoririle socia a făcut ca imaginile să fie 11,15 Film Şerlal: „Patru tan-
chlştl şi un cîine“ (XII);
reorganizarea activităţii A- de răspundere pentru reco le şi cetăţeneşti. de o excepţională calitate, a 12.10 Telejurnal;
cademiei „Ştefan Gheorghiu" mandările pe care le dau, să fost deosebit de spectaculos. DEVA: Farmecul ţinuturilor şie“) ; GURABARZA : Asediul trale din operetele Iui Kowan; 16,30-17,00 Curs de limba fran
se ocupe îndeaproape de cu Plenara Comitetului Cen Partea superioară a Lem-u- sălbatice („Patria“) ; Vagabon („Minerul“); ILIA: Germen 15,20 Recital de pian Dan Gvi- ceză. Lecţia a 12-a;
şi a şcolilor interjudeţene de noaşterea temeinică a celor tral îşi exprimă convingerea lui, care a utilizat ca rampă dul — seriile I-II („Arta“); Sl- („Lumina“). gore; 15,40 Pagini din muzica 17.30 Deschiderea emisiunii de
după-amiază. Cum vorbim;
partid s-a creat un sistem care urmează a fi primiţi în că îmbunătăţirea continuă a de lansare platforma de co- ălERIA: Boxerul („Mureşul“) ; de estradă; 10,00 Radiojurnal ; 17,50 Dialoguri instrumentale :
unitar şl cuprinzător pentru rîndul comuniştilor, de pregă muncii politico-organizatorice borîre, a fost proiectată brusc HUNEDOARA: Locotenentul Bu PROGRAMUL I: G,00 Muzică 16,15 Interpreţi de muzică uşoa ălarcel Budală (acordeon)
llitt („Siderurgistul“); Dă-i îna
ră; 16,35 (iîntcceln noastre; 16.50
formarea şi perfecţionarea tirea lor politică, antrenîn- pentru întărirea rîndurilor în spaţiu, sărind literalmente inte cowboy („Constructorul“) ; şi actualităţi; 7,00 Radiojurnal; Publicitate radio; 17,00 Antena şi Toni lordache (ţambal) ;
Steaua polară. Cabinet de
pregătirii cadrelor de partid, du-i efectiv la realizarea sar partidului, intensificarea efor Uih.til Strogoff („Arta“); CA- 8.00 Sumarul presei; 9,30 Atlas tineretului; 17,30 Cintece popu 18.00 orientare şcolară şi profe
cultural; 10,00 Buletin dc ştiri;
ca un dop de şampanie şi lă-
LAN: Din nou despre dragoste
de stat, ale organizaţiilor de cinilor obşteşti, la acţiuni or turilor pentru perfecţionarea sînd în urma sa o jerbă de („11 Iunie“); TELIUC: ...Şi caii 10,05 Muzică populară din Do- lare; 17,45 Melodii de Petre Fi- sională;
rulescu şi Andrei Proşteauu ;
masă şi obşteşti. ganizate pe linie de partid. activităţii de pregătire şi flăcări. După cîteva secun se Împuşcă, mi-i aşa 7 („Mi brogea; 10,30 Start la intersec 18.00 Orele serii; 20,00 Tableta 18.30 Universitatea TV.;
ţie; 10,50 Scene din opereta
Apreciind rezultatele obţi Creşterea numerică a rîn promovai'G. a cadrelor vor de, cînd modulul lunar de nerul“); PETROŞANI: 12 oa „Cetăţeanul sentimental“ dc Ar dc seară; 20,05 Zece melodii 19,13 Publicitate ;
meni furioşi („7 Noiembrie“) ;
preferate; 20,40 Din înregistră
nute în creşterea numerică durilor clasei muncitoare, contribui la creşterea rolului venise un punct alb pe ecra Omul orchestră („Republica“); len; 11,00 Buletin de ştiri; 11,05 rile lui Făuică Luca; 20,55 Şti 19.20 1001 de seri — Isprăvile
Cintă Cornel Ckmstantiniu ; 11,25
Iui Cin-Cin;
şi calitativă a organizaţiilor sporirea rolului ei în condu conducător al partidului în nul televizoarelor, „ochiul" LUPENI: Cea mai frumoasă so Miniaturi instrumentale; 11,35 inţa Ia zi; 21,00 Revista şla.gă- 19.30 Telejurnal;
ţie („Cultural“); Căpitanul Kor
relor; 21,30 Bijuterii muzicale ;
de partid, în sporirea compe cerea societăţii impun ca şi toate sectoarele vieţii socia camerei a revenit încet spre da („ăluncitoresc“) ; LONEA : Corul filarmonicii „Banatul“ diu 22.00 Radiojurnal; 23,30 Concert 20.10 „Ţărani şi muncitori noi
tenţei cu care soluţionează în viitor organele şi organi le, la sporirea forţei de în- pantele linîştite ale zonei Un loc pentru îndrăgostiţi („Mi Timişoara, dirijat de Ion Ro dc seară; 22,55 Moment poetic: slntem“ (I). Film dc mon
mânii; 11,50 Cotele apelor Du
multiplele probleme ale eta zaţiile de partid să oriente rîurire a exemplului personal Descartes. nerul"); ANINOASA: Lupeni ’29 nării; 12,00 Discul zilei; forma 23.00 Concert dc scară (conti taj;
— seriile I-II („Muncitoresc“) ;
nuare) ; 24,00 Buletin de ştiri :
pei pe care o străbatem, ze munca politico-organiza- al comuniştilor în înfăptuî- PETKILA : Ritmuri spaniole ţia Mondial; 12,15 Arii din ope 0.03-6,00 Estrada nocturnă.
torică de primire în partid în rea hotărîrilor Congresului al La ora 5 şi 35 de minute („Muncitoresc“); VULCAN: Cum re interpretate de Mado Robin; 21,05 Cintece şi dansuri popu
plenara Comitetului Central a primul rînd spre muncitorii X-lea ăl P.C.R.. a prevede (ora Bucureştiului), modulul am declanşat al Il-lea război 12,30 Inlilnire cu melodia popu 9,00 Deschiderea emisiunii de lare;
subliniat, totodată, că în din ramurile de bază ale e- rilor programului de educare lunar s-a recuplat cu cabina mondial — seriile I-II („Muncito lară şi interpretul preferat ; dimineaţă. Telex ; 21.30 Prim plan : Ionel Rădu-
13.00 Radiojurnal; 13,15, Avan
story
Love
munca politico-organizatori- conomiei naţionale, şi îndeo comunistă a poporului adop de comandă pilotată de Tho- resc“); ORAŞTIE: luciul gheţii premieră cotidiană ; 13,30 Melo 9,05 Teleşcoaiă. Fiziologia hii- canu;
anul
IlI-li-
;
mü
Pe
(„Patria“)
(biologic,
că pentru întărirea rînduri- sebi din industria construc tat de plenara C.C. al P.C.R. mas Mattingly, echipajul reu- („Flacăra“); GEOAGIU-BAI; dii de ieri şi de azi ; 14,00 Com ceu. Televiziune şcolară 22.00 Telcglob: Tanzania. Repor
lor partidului ca şi pentru ţiilor de maşini ■ şi prelucră din noiembrie 1971, în ope nin du-se după o despărţire Trenul; HAŢEG : Week-end cu pozitorul săptămînii — Robert integrată). Elemente de taj filmat;
Schumann; 14,40 Solişti de mu
formarea şi educarea cadre rii metalelor, industria chi ra de făurire a societăţii so de trei zile. Ana („Popular“); BRAD: Vino zică populară; 15,00 Buletin de teoria mulţimilor (III). Re- 22.20 Vedete ale muzicii uşoare:
(Matematică,
laţii-funcţii.
Recital Dova;
lor din aparatul de partid, mică, uşoară şi alimentară, cialiste multilateral dezvol După perioada de odihnă vatul este în casă („Steaua ro- ştiri; 15,05 Fragmente orches- clasa a VUI-a); 22,25 „24 de ore“.
de stat, al organizaţiilor do întreprinderile de construcţii tate. încheiată la ora 17,12 (ora
Redacţia şl administraţia ziarului i Deva. itr. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17, 715 85 si 1 1588. — Tiparul i Intreorladerea oalleraflcă Deva.