Page 79 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 79
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 378 • DUMINICA 23 APRILIE 1972
SECVENŢE INTE ISECVENŢE^' ' -iBIBiaĂŢliWiĂtiB Trustul judejean de I.A.S.
gBâ'jiijiM... .......... .............* ..... Hunedoara-Deva
anunţa
lUCMRIlE COIfERIITtl PREZENTE ROMANEŞTI concurs pentru ocuparea postului de contabil
WASHINGTON 22. — Co Eugen Pop, transmite: con şef la întreprinderea agricolă de stat Simeria.
Condiţii : angajarea conform Legii nr. 12/
SANTIAGO DE CHILE 22. trunderea pe pieţele externe tru îndeplinirea integrală a respondentul Agerpres, C. A- ducătorul delegaţiei române
— Corespondentul Agerpres, a produselor exportate de ţă cerinţelor dezvoltării econo lexandroaie, transmite: sculp la Conferinţa UNCTAD, Ni 1971 şi salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
Eugen Pop, transmite : Re rile în curs de dezvoltare. mice sînt anulate sau frus torul american de origine colao M. Nicolae, ministru Informaţii suplimentare la sediul Trustului din
prezentanţii diferitelor ţări El a propus încheierea unor trate". In acest cadru de română Constantin Antono- secretar de stat la Ministe Deva, Bulevardul dr. Petru Groza nr. 22-24, te
care au luat cuvîntul, în con acorduri internaţionale asu idei, vorbitorul a condamnat vici a conferenţiat, la sediul rul* Comerţului Exterior, a Spectacol ZizI lefon 11850, interior 53, sau interurban 55.
tinuare, în cadrul lucrărilor pra principalelor produse lezarea de către o serie de Bibliotecii române din New avut o întîlnire cu Jacques 3anmaire
Conferinţei UNCTAD au re primare comercializate de ţă consorţii nord-americane a York, despre „Viaţa şi opera Chonchol, ministrul agricul
liefat importanţa pe care o rile în curs de dezvoltare. suveranităţii Ecuadorului a- lui Constantin Brâncuşi", al turii al Republicii Chile.
prezintă efortul propriu pen „Se poate afirma cu te supra apelor sale teritoriale. cărui elev a fost. Expunerea Au fost discutate proble Cabaretid „Cazino de
tru propăşirea ţărilor în curs mei, a spus ministrul dez Ministrul comerţului din sa, ilustrată cu diapozitive me ale relaţiilor dintre cele Paris" şl-a ireg&sit aflu
de dezvoltare, raportarea e- voltării economice al Colum Republica Populară Congo, reprezentînd, în culori, cele două ţări. xul de public, datorită
forturilor pentru valorificarea biei, Jose Valencia Jaramil- mal de seamă creaţii ale La întîlnire a participat spectacolului de varietăţi Direcţia judeţeană de
potenţialului naţional la con lo, că mobilizarea resurselor Dieudonne Mânu Mahoun- sculptorului român, a fost Vasile Dumitrescu, ambasa prezentat de Zizi Jeanmai-
gou, a rostit o critică aspră
textul mai larg al relaţiilor naturale este o problemă in la adresa politicii forţelor urmărită cu un deosebit in dorul României la Santiago re. Intitulat „Zizi, je
economice şi financiare din ternă a fiecărei ţări şi că de teres de asistenţă, în rîndu- de Chile. faime“, spectacolul a fost drumuri şi poduri Deva
tre diferite state care, în- aceasta depinde satisfacerea imperialiste şi a practicilor rile căreia se aflau repre ★ susţinut de numeroase per
acestora în relaţiile cu ţările
tr-o formă sau alta, grevează necesităţilor sale. Dar cum în curs de dezvoltare. zentanţi ai vbeţii cultural- sonalităţi artistice pari str. Dr. Petru Groza, nr. 18
asupra eficienţei acestor e- să realizăm aceasta atunci artistice din New York, zia HELSINKI 22 (Agerpres). ziene, printre care şi com
forturi, înlăturarea bariere cînd împrejurări de ordin „Responsabilitatea noastră rişti, precum şi membri al — In capitala finlandeză se pozitorul Serge Gainsbourg, I Anunţă concurs pentru ocuparea următoare
lor artificiale şl a măsurilor extern limitează, frînează privind dezvoltarea — a spus coloniei române din State desfăşoară lucrările tradi care a compus pentru ce
discriminatorii care preju sau chiar înăbuşe aspiraţia vorbitorul — merge mînă în le Unite. De asemenea, » ţionalei întîlniri a reprezen lebra actriţă franceză ze lor posturi:
diciază dezvoltarea relaţiilor noastră la progres ? Dreptul mînă cu solicitarea unei ac fost prezent Ion Datcu, re tanţilor uniunilor naţionale ce melodii. - 1 tehnician normator construcţii;
de cooperare dintre ţări. la dezvoltare cere ca acei ţiuni efective pe plan inter prezentantul permanent al studenţeşti din Europa la
Responsabilitatea proprie factori externi care împiedi naţional, favorizînd o folo României la Naţiunile Unite. care iau parte delegaţi din Veneţia : cea de-a - 3 tehnicieni constructori;
şi efortul intern sînt factorii că activizarea resurselor sire mai completă şi o utili Postul de televiziune din partea a 19 organizaţii. Din 36>a bienala italiană - 1 merceolog piese de schimb.
cheie ai dezvoltării, a decla noastre naturale să fie înlă zare mai eficientă a resur localitatea Ne\v Haven a România participă o delega Condiţiile de studii şi stagiu, conforjn H.C.M.
rat reprezentantul Republi turaţi. Aceşti factori defavo selor naţionale. Dar această transmis un program dedi ţie a Uniunii Asociaţiilor La Veneţia au început
cii Burundi. Ajutorul extern, rabili sînt în legătură, întră revendicare, deşi legitimă, cat direcţiilor şi tendinţelor Studenţeşti, condusâ de Dan pregătirile in vederea des nr. 914/1968 şi Legii nr. 12/1971.
asistenţa tehnică şi financia altele, cu condiţiile finanţă înfruntă o veritabilă ostilita artei moderne româneşti. Birliba, secretar al Consiliu informaţii suplimentare se pot obţine la se
ră acordată de alte ţări re rii externe, cu vestigiile co te din partea unor ţări dez Programul a fost prezentat lui U.A.S.R. chiderii celei de-a 36-a diul direcţiei sau la telefon 13606.
bienale de sculptură con
prezintă factori complemen lonialismului, cu efectele neo- voltate şi provoacă, la o ma de Dan Grigorescu, directo temporană italiană. Expo
tari care trebuie să acţione colonialismului, care au îm re parte dintre acestea, un rul Bibliotecii române din Reuniunea examinează o (160)
ze în direcţia intereselor na piedicat o justă diviziune in reflex neocolonialist, rele- New York. serie de probleme privind ziţia va avea ca scop
ţionale. Vorbitorul şl-a ex ternaţională a muncii şi o vînd voinţa de a perpetua rolul organizaţiilor studen prezentarea, riguros selec
primat regretul în legătură autonomie dinamică a eco — sub perdeaua declaraţiilor ţeşti in întărirea păcii şi ţionată, a creaţiei sculp
cu ritmul nesatisfăcător al nomiilor noastre. despre cooperare — raporturi SANTIAGO DE CHILE 22. securităţii în Europa, în lup turale italiene, aşa cum
aplicării sistemului de prefe „Paralel cu efortul intern, de dominaţie. - Corespondentul Agerpres, ta pentru progres social. s-a orientat ea in ultimii întreprinderea de rejele
rinţe generale. Asistenţa a- a declarat delegatul ecua- 20 de ani. Vor fi prezen
cordată de ţările cu econo dorian, Fraflco Rosales Ra- tate lucrări realizate du
mie dezvoltată trebuie să le mos, soluţiile dezvoltării cer LUSAKA. -- Comitetul împrumut de 110 milioane HELSINKI. — La Helsin pă ■ cel de-al doilea război electrice Deva
fie acordată fără condiţii ce colaborarea comunităţii in O.NrU. pentru decolonizare dolari pentru diferite pro ki s-au încheiat convorbiri mondial, operele unor ar
lezează independenţa naţi ternaţionale. In timp ce per şi-a încheiat, la Lusaka, a iecte, informează agenţia le dintre o delegaţie a Mi tişti tineri care s-au in ANUNŢĂ CONSUMATORII CASNICI DE E-
unii beneficiare. sistă, de pildă, politica va doua etapă a dezbaterilor Taniug. nisterului Afacerilor Exter tegrat în problematica ac NERGIE ELECTRICĂ CĂ IN ANUL 1972 CON-
Şeful delegaţiei din Trini mală şi fiscală a unor ţări din cadrul actualei sale se ne al R.S. Cehoslovace, con tuală precum şi creaţia u- TORII ELECTRICI SE POT PROCURA NUMAI
dad-Tobago a cerut elimina industrializate — artificial siuni, consacrată mişcărilor BERLIN. — La Postdam dusă de M. Ruzek, adjunct nui grup de artişti care
rea barierelor vamale care create şi restrictive — efor de eliberare naţională de au luat sfîrşit lucrările al ministrului şi o delega lucrează în special în do PRIN MAGAZINELE COMERJULUI DE STAT Şl
îngreunează şl împiedică pă- turile noastre naţionale pen- pe continentul african. Lu- congresului Partidului Na ţie a Ministerului de ex meniul interrelaţiei dintre COOPERATIST.
înd cuvîntul cu acest prilej, ţional Democrat din Ger terne al Finlandei. Obiectul opera plastică şi mediul
preşedintele Comitetului, mania (P.N.D.G.). In func- convorbirilor l-a constituit înconjurător. Numărul contorilor care vor apare în comerţ
Salim Ahmed Salim, s-a pregătirea conferinţei gene- fiind limitat, se recomandă consumatorilor să
Cuvîntarea preşedintelui pronunţat pentru o strînsă ral-europene în problemele O istorie a Luvrului- ţină legătura cu magazinele de specialitate.
securităţii şi colaborării.
colaborare a acestui orga
Pentru contorul cumpărat şi depus spre veri
nism al O.N.U. cu Organi ■1*1 la Luvru ficare şi instalare la centrele de distribuţie a e-
zaţia Unităţii Africane, în PARIS. — Convorbirile
I.B. Tito la intilnirea cu activul problema sprijinirii luptei privind renegocierea dato La începutul lunii iu nergiei electrice, I.R.E. Deva achită depunăto
de independenţă a popoare riei externe a Republicii nie „JMarea Galerie" de rului suma de 130 lei.
lor aflate sub dominaţie ţia de preşedinte al parti Chile, desfăurate în cadrul la Luvru va găzdui o ex Consumatorii care au cumpărat contor şi îşi
poziţie care va prezenta,
politic din R.S. Croaţia colopială sau rasistă. dului a fost ales Heinrich aşa-numitului „Club de la prin intermediul picturi schimbă domiciliul în orice localitate din ţară
Homann, membru al Consi
Paris" — care grupează re
BELGRAD. — Secretarul liului de Stat al R.D. Ger prezentanţii principalelor lor . şi al desenelor, toată beneficiază de contor la noul domiciliu, în baza
, BELGRAD 21 (Agerpres). lui. La noi mal există încă federal pentru finanţe, lan- mane. Fostul preşedinte al firme occidentale cărora istoria şi mutaţiile sălii a- unei adeverinţe eliberate de centrul de distri
In cuvîntarea rostită la în- diverse focare unde acţionea ko Smole, a avut convor P.N.D.G., Lothar Bolz, a statul chilian le este debi cestui muzeu. buţie la care au depus contorul.
ttlnirea cu activul politic din ză duşmanul, de pe poziţia biri cu Burkc Knapp, vice fost desemnat preşedinte de tor — s-au încheiat prin- De la construcţia sa (in Consumatorii care posedă contor electric
R. S. Croaţia, preşedintele clasei burgheze înfrînte, de preşedinte al Băncii Inter onoare al partidului. tr-un acord prevăzînd o a- tre anii 1595-1610), hotă-
losip Broz Tito, a abordat, pe poziţia dogmatismului. naţionale de Reconstrucţie Luînd cuvîntul în încheie mînare de 8 ani, timp în rită de Caterina de Me- realizează importante economii la plata energiei
între altele, problema rolului In prezent, desfăşurăm şi Dezvoltare. Au fost a- rea lucrărilor congresului, care Chile urmează să-şi electrice.
Uniunii Comuniştilor în pe lupta şi împotriva îmbogăţi bordate probleme privind Heinrich Homann a subli plătească aceste datorii, in dicis pentru a lega vechiul (156)
rioada actuală. A fi membru rii, a spus în continuare pre programul de participare a niat că P.N.D.G. se va si formează agenţiile Prensa Luvru de noua so reşedin
de partid — a spus el — nu şedintele Tito. Fireşte că ar BIRD la finanţarea diferi tua, şi pe viitor, ferm de Latina şi Reuter. Conform ţă regală, la Tuileries,
înseamnă şi a fi comunist. fi greşit dadă am lupta îm telor proiecte economice din partea clasei muncitoare din acordului, rambursarea da „marea galerie" a fost în
Comuniştilor li se cere mult potriva celor ce obţin ceva sfera infrastructurii, indus R.D. Germană şi a parti toriilor va începe la 1 ianua
mai mult. O importanţă e- prin munca lor. îmbogăţirea triei, agriculturii şi turis dului ei — (P.S.U.G., în rie 1975, iar eşalonarea su repetate rînduri obiectul
senţială prezintă în primul înseamnă însuşirea rezultate melor respective va fi sta transformărilor, fiind adu întreprinderea
rînd partinitatea, care con lor muncii străine. îmbogă mului ce urmează să fie re construirea, în ţară, a so bilită de statul chilian cu să de fiecare dată la gus- ^
stă în aceea că comuniştii ţirea este adesea rezultatul alizate în Iugoslavia,^ Anual, cietăţii socialiste dezvol fiecare ţară creditoare în de panificaţie Deva
respectă şl aplică în mod ab- speculei. Există cazuri în ca BIRD acordă Iugoslaviei un tate. parte. tul epocii. ţ
.solut hotărîrile partidului. re se acumulează pe această
Sînt incluse aici şi multe al cale milioane, chiar zeci de Angajează de urgenţă muncitori necalificaţi
te elemente, respectiv şi via milioane de dinari noi. Deşi
ţa comunistului, adică com există asemenea cazuri, tri iissunea „Âpollo-16“ la încărcări-descărcări vagoane. Salarizarea
portarea lui. Şi aceasta pen bunalele noastre le pedep DIN PRESA STRĂINĂ
tru că fiecare priveşte spre sesc mult prea uşor sau chiar conform H.C.M. 914/1968.
comunist. Acest lucru este în nici un fel. Asemenea ca HOUSTON 22 (Agerpres). tura între dispozitivul de mă
valabil mai ales pentru situa zuri reprezintă abuzuri şi fă înalte platouri denivelate pre surare a temperaturii selena
ţia în care unii conducători rădelegi faţă de oamenii noş Tpbunalul din San Jose sărate cu roci, cîteva cratere re şl staţia centrală de trans Informaţii suplimentare la telefon 13246.
comit diverse ilegalităţi, ceea tri, copiii noştri, muncitorii mari, ciuruite, la rîndul lor, mitere către Pămînt a date (161)
ce zdruncină serios presti care creează bunurile, faţă de numeroase cratere mai lor culese de instrumentele
giul Uniunii Comuniştilor. O de întreaga societate. Şi în transformat în fortăreaţă mici — aceasta a fost ima ştiinţifice. Aceasta — se a-
asemenea persoană trebuie această problemă a îmbogă ginea regiunii selenare ex preciază — ar fi fost o ex
pedepsită, trebuie nu numai ţirii, comuniştii nu trebuie plorate de Young şi Duke în perienţă foarte precisă, care
exclusă din partid, dar şi în Să manifeste compromisuri. electronică — specifică ar fi putut permite cunoaş
locuită din funcţie. Toţi cei care au greşit pe a- timpul primei lor ieşiri pe terea istoriei termice a Lunii.
cest plan şi se mai află în suprafaţa Lunii. Savanţii de întreprinderea
Partinitatea adev'^ratului funcţii trebuie să plece atît • Săptaminalul iiancez »L’Hu- acces in sală, sint supuşi, in la Houston nu au avut de ce
revoluţionar s-a făurit îna din aceste Juneţii, cît şi din manue Dimanche“ publică un prealabil, unui control excep să fie decepţionaţi, aprecia
inte de război şi în timpul Uniunea Comuniştilor. reportaj cu titlul de mai sus, ţional. Eşti percheziţionat de comentatorul de specialitate HOUSTON 22 (Agerpres).
de la procesul insceiiat militan
războiului, în cele mai grele Cred că, momentan, ne a- tei ac culoare americane, An- sus plnă jos, ca in filmele po al agenţiei France Presse. — La ora 18,42 şi, respectiv poligrafică Deva
liţiste, chiar şi după ce mai
condiţii. In timpul războiului, flăm pe calea cea bună. Se gela Uavis. intii ai depus, intr-un coş dc Regiunea muntoasă „Des- 18,44 (ora Bucureştiului),
cu toţii am alcătuit o singură intensifică activitatea Uniu Uescriind atmosfera de la a- plastic, obiectele indicate. Piuă cartes-Calley" era cunoscută .Tohn Young şl Charles Du
fiinţă, atît comuniştii, cît şi nii Comuniştilor şi creşte în cest proces, ziarul arată: „O şi stiloul iţi este desfăcut de graţie fotografiilor efectuate ke au păşit din nou pe su
sală strimtă. Intr-o bo.xă, aşe
fiecare dată cind intri in sală.
cei care nu erau în partid. crederea maselor în ea. Am zaţi pe două rmduri, la dreap După ce depui fotografia pen de sondele lunare şi de pre prafaţă Lunii. A doua ieşire ANGAJEAZĂ
ta Judecătorului Arnason, pa
Mulţi din ei au văzut în co subliniat de atîtea ori că sînt tru bărbaţi şi opt femei, toţi tru fişa antropometrică, eşti cedentele misiuni Apollo pe urmează să dureze, ca şi pri
supus unui alt control, dc data
munişti un exemplu şi au ce împotrivă ca Uniunea Comu aioi *— juraţii. Iu faţa aceasta electronic“. care nu se puteau distinge, ma, aproximativ şapte ore. Strungar, categoria iV-VI.
rut să intre în partid atunci niştilor să comande. Dar sînt turuiui, Angeia Uavis, uiconju- „Aceste măsuri excepţionale totuşi, detalii avînd dimensi La scurt timp după contac
cînd a fost cel mai greu. şi împotrivă ca Uniunea Co raia ue patru avocaţi, participă — a opinat juristul francez — uni mai mici de 20 de metri. tul cu solul lunar, cei doi Salarizare conform H.C.M. 914/1968.
După război, noi, comuniş muniştilor să fie pasivă şi i- la propria sa apărare. Este cul au drept scop să menţină un Imaginile transmise vineri astronauţi au urcat la boifdul
mă, ponderală. Pentru comple
climat de insecuritate şi să e-
tii, am preluat puterea, şi nertă, aşa cum s-a manifestat tarea dosarului iinpolriva in xerclte, astfel, presiune asupra înfăţişează o zonă pietroasă, vehiculului „Rover-II", în-
situaţia a fost alta. Astăzi, adesea. Comuniştii trebuie să culpatei, procurorul Harris in juraţilor. Angela este foarte acoperită cu rămăşiţele a do dreptîndu-se spre Muntele de
activitatea în partid este acţioneze mult mai activ în tenţionează să audieze lOS mar calmă. Foarte sigură de ea. Ea uă mari cratere, situate unul Piatră, situat la 4,3 km dis
tori ai acuzării“.
mult mai complicată şi mai toate organizaţiile sociale, dar Revista „L Samanite Diman pare uneori obosită in timpul la nord şi altul la sud, la
audierilor. Am aflat — nu dc
grea. Ea reclamă partinitate în special în Uniunea so che“ inserează şi declaraţia ju la ea, pentru că nu-1 place să aproximativ 10 km de punc tanţă. Vîrful muntelui se
— adică reclamă caracter re cialistă. Numai astfel va de ristului francez Borker, pre vorbească despre starea sănătă tul aselenizării modulului ridică la 508 m deasupra lo
zent la proces. In calitate de
voluţionar, fermitate şi în veni şi Uniunea socialistă pu reprezentant al Comitetului Na ţii sale, ci de la familia sa, de „Orion". Datorită acestui fapt, cului de aselenizare. Cei doi
la prietenii el — că cele 16 luni
credere în scopurile pentru ternică din punct de vedere ţional Francez pentru apilrarea de detenţie au obosit-o mult. astronauţii au putut culege astronauţi au cules mostre A N U N Ţ
care lupţi. Forţa morală pe ideologic şi va emana un a- şl eliberarea Angelei Davis şi Ea suferă de oclii. o mare varietate de roci de de la diferite nivele. Geo
al Ligii internaţionale a juriş
care trebuie să se bazeze so devărat spirit al socialismu tilor democraţi, declaraţie care Prima constatare pe care tre vîrste diferite. logii NASA, care au desco Incepînd cu data de 24 aprilie 1972, fabrica
cietatea socialistă este înal lui. surprinde, de asemenea, semni buie s-o fac este că Angela Experţii de la Centrul de perit aici indiciile unei ac
participă efectiv la apărarea sa.
ta etică comunistă. De aceea, M-am opus întotdeauna cu ficativ climatul de la San Jose. Ea nu-şi Încredinţează soarta control au fost şocaţi de cu tivităţi vulcanice anterioare, „Libertatea" Sibiu a deschis în oraşul Hune
„Primul meu contact cu Ange
trebuie să arătăm, cu consec putere părerilor că Uniunea ia a avut loc in sala de au avocaţilor, deşi toţi- ti sint prie loarea. deschisă a solului lu speră să afle, prin studierea doara un magazin de desfacere în str. 23 Au
venţă celor pe care îi pri Comuniştilor n-are dreptul să dienţe a tribunalului. Pentru un teni şi are cea mal mare Inire- nar aflat la foarte mică a- mostrelor de rocă pe care
dere in el. Se consultă cu ci
mim în Uniunea Comunişti se amestece într-o problemă proces de o asemenea natură, pentru a se apăra. dîncime sub stratul superfi Young şi Duke le vor aduce gust nr. 15, lîngă combinat. *
au fost rezervate publicului nu
lor, care trebuie să fie chi sau alta, a subliniat preşedin mai 45 de locuri, iar presei, Angela Davis primeşte zilnic cial de praf. Pe alocuri, acest cu ei, pe de o parte, dacă Acest magazin oferă cumpărătorilor un bo
pul comunistului. Trebuie să tele Tito. Ea are dreptul să pentru 4011 de ziarişti acreditaţi, aproximativ 1 000 de scrisori de strat superficial putea fi ob Luna a fost odinioară ca Pă-
solidaritate şi de simpatie din
20 locuri. Restul sint plasaţi
le spunem cum să acţione se amestece pretutindeni şi intr-o cameră situată la subso întreaga lume. Acum, toţi ame servat bine în urmele lăsate mîhtul — o planetă dinami gat sortiment de stofe din lină fină sută la sută
ze în condiţiile actuale, să întotdeauna cînd vede că ceva lul clădirii şi urmăresc dezba ricanii o cunosc, şi pentru mi de paşii lui Young sau Duke că. în evoluţie, şi pe de alta şi tergaluri la preţuri reduse.
nu cedeze în faţa liberalis nu se prezintă aşa cum s-a terile prin intermediul unul clr- lioane dintre el- Angela a de sau de roţile „jeep“-ului lu de ce ea a devenit un as
venit un simbol al luptei pen
mului şi să stea ferm pe formulat în programul nos • cuit inchls de televiziune. De tru dreptate, al rezistenţei. Sfi- nar. Culoarea întunecată a a- tru mort, în urmă cu apro
altfel, ziariştii au protestat Îm
principiile dezvoltării socia tru. Numai astfel vor simţi potriva faptului că 11 s-a inter dind întregul tratament la care cestui strat superficial, se a- ximativ patru miliarde de
liste. Trebuie să se manifes muncitorii prezenţa Uniunii zis accesul In sală. Toate In a fost supusă In timpul deten preciază la Houston, s-ar da ani.
ţiei, Angela Davis nu s-a dezis
trările In sală, cu excepţia u-
te în continuare caracterul u- Comuniştilor şi faptul că ea neia, au fost blocate. Intrarea niciodată de concepţiile privind tora modificării prafului lu Printre mostrele culese vi-.
man, profund uman, al luptei constituie forţa de îndruma in sala de judecată se face condamnarea rasismului, a răz nar sub acţiunea razelor cos neri se numără două care au
noastre. Dar aceasta nu în re ideologică în toate dome printr-o uşă metalică, situată boiului din Vietnam, necesita mice, a vîntului solar şi a trezit deja un interes viu la
in spatele clădirii tribunalului.
tea unor transformări impor
seamnă că trebuie să fim to niile -vieţii sociale, pe linia Cei ciţiva privilegiaţi, care au tante In viaţa politică a S.U.A.“. bombardamentului micilor Houston. Prima, recoltată în Oficiul de îmbunătăţiri
leranţi faţă de coi ce acţio luptei pentru socialismul ba meteoriţi. Au impresionat, de
nează împotriva socialismu zat pe autoconducere. asemenea, liniile oarecum „în imediata apropiere a Lem-u- funciare
dulcite" ale profilului munţi lui, este albastră şi are un
lor conturaţi la orizontul lo înveliş sticlos, sub care se
cului alunizării. găseşte o substanţă cristalină
20,00 Reportajul săptămînli: „Ex straida Aurel Viaicu, nr 17 Deva
plozia a avut Ioc ieri“; Pe plan ştiinţific, marea de asemănătoare celei din care
20.20 Desene animate; cepţie a zilei de vineri a con- e formată aşa-numita „pia
OINEM#^ RADIO#» 20,30 Film artistic : „Comedian stituit-o incidentul — consi tră a genezei", adusă pe Pă ANGAJEAZA URGENT :
ţii“. Ecranizare după ro
manul lui Graham Grccne; derat „stupid" — care a pro mînt cu prilejul misiunii
DEVA: ălicul scăldător („Pa („Patria“); Fantomele din Mo- Nicolai Gedda; 19,30 Estrada du 22.20 Avanpremieră; vocat smulgerea prizei cablu „Apollo-15". Cea de-a doua — 5 conducători autocamioane şi tractoare
22,25 Telejurnal;
tria") ; Anna Karenina — se resville („Flacăra“); GEOAGIU- minicală; 20,00 Tableta de sea 22,55 Recital Puica Igiroşanu; lui electric care făcea legă este complet albă. rutiere ;
riile I—U („Arta“); SIMERIA : BAI: Aeroportul — seriile I-II; ră; 22,00 Radiojurnal; 22,10 Pa 23.20 „ApolIo“-16.
Haiducii („Mureşul“) ; HU HAŢEG: Tunelul („Popular“) ; noramic sportiv; 22,50 Moment — 1 zidar pentru şantierul Deva ;
NEDOARA : Pădurea pierdută BRAD: Decolarea („Steaua ro poetic. Al. Macedonski; 24,00 LUNI
(„Slderurglstul“); Medicul de şie“) ; GURABARZA ; Asediui Buletin de ştiri; 0,03—6,00 Estra — 1 agent hidrotehnic pentru. DiguL de la Strei
la asigttrâri („Constructorul“); („Minerul"); ILIA : ' Cermen da nocturnă. (Batiz) :
MihaU Strogoff („Arta“); CA- („Lumina“). 16,30- 17,00 Curs de limba rusă — Mica publicitate
LAN: Floarea de cactu-s („11 DUMINICA — Lecţia a 12-a (reluare);
Iunie“); TELIUC: Unghiul dc PROGRAMUL I; 6,00 Buletin 17,35Deschiderea emisiunii; — 1 primitor-distribuitor de materiale pentru
cădere — seriile I-II („Minerul“); de ştiri; 6,05 Concertul dimine 8,15 Gimnastica pentru toţi; 17,40La volan —ijemisiune pen V'lnd Moscvicl 403, Deva, str. şantier. Deva ;
GHELAR: Prea mic pentru un ţii; 7,00 Radiojurnal; 7,45 Avan 8,30 Cravatele roşii; tru conducătorii auto; Dr. Petru Groza, 29. De vinzare 13 familii albine
război atît de mare („Mine premieră cotidiană; 8,00 Suma 10.00 Viaţa satului; 18,00Căminul; cu stupi. Stare foarte bună, str. — 1 primitor-distribuitor la magazia unităţii.
rul“); PETROŞANI: Cea mai rul presei; 8,08 Ilustrate muzi 11.05 Să înţelegem muzica: Ce 18,45Ecranul — emisiune de ac Vînd Dacia 1100, Deva, str. Mihai Viteazul, 32, Simerla.
frumoasă soţie („7 Noiembrie“): cale; 0,00 Ora satului; 10,00 Ra- este muzica ; tualitate şi critică cinema Crişan, 17. Se asigură :
Săptăraîna nebunilor („Republi diomagazinul femeilor ; 10,30 12.00 De strajă patriei; tografică; Vînd Skoda 1000 MB. Stare bu
ca“); LUPENI: Cea mai fru discul pe meridiane — muzică 12.30 Emisiune în limba ma 19,10 Noutăţi cultural-artistice; Vînd casă nouă cu grădină. nă. Orăştie, strada Coşbuc, 1. — cazare gratuită în şantiere ;
moasă soţie („Culturai“); Din uşoară; 11,00 Buletin de ştiri ; ghiară ; 19,201001 de seri — „Isprăvile Haţeg, strada Horia (Banatu — munca în acord ;
nou despre dragoste („Munci 11,05 Intilnire cu melodia popu 14.05 Telesport. Box: Finalele lui Cin-Cin“; lui) nr. 39. Bercea Valentin, metrolog. Fa
toresc“); LONEA: Fraţii („Mi- lară .şi interpretul preferat; 12,00 turneului internaţional 19,30Telejurnal; r brica cili mică Orăştie, pierdut — spor de şantier ;
nerui“); ANINOASA: Viaţa în Dc toate pentru toţi; 13,00 Ra „Centura dc aur“. Fotbal: 20,00 Reflector; f Vind Renault 10. Petroşani, marcă oţel mică, indicativ' 71.
doi („Muncitoresc“); P.ăRO- diojurnal. Sport; 13,15 Recital de Românla-Peru; 20,15Teatru foileton: „Muşatl- telefon 1582, după orele 16. O declar nulă. t — masă contra cosi Io cantinele şantierelor.
ŞENI : Preţui puterii („Ener harpă Lilly Laskine; 13,30 Noi 18,15 Film serial pentru tineret: nii“ — seria a 12-a: „Bă
gia“); PETRILA: Ritmuri spa înregistrări de muzică populară; „Planeta giganţilor“; tălia“; Vînd acordeon ,nou, Wcrthmer- Vînd casă mare în roşu cu de Angajarea se face în condiţiile H.C.M. 914/
pendinţe, grădină, Aurel Vlai-
niole (..Muncitoresc“); VUL 14,00 Unda veselă; 14,30 Parada 19.05 Barzi şl rapsozi. Cimpoie- 21,15Reportaj T.V.: „Visătorii ter, 120 başi. Brad, str. Lenin, cii, 17, Simeria. 1968 şi a Legii 12/1971.
CAN: Mihai Viteazul — seriile cintecului: 15,30 Serial ra rul Coyan Cosma din co dc lumină“; 19, bloc 3, ap. 2, Duma.
l-II („Muncitoresc“): URICANI; diofonic pentru tinerii ascultă muna Muncelul Mic, jud. 21,40Steaua fără nume: „Floa
Apa ca un bivol negru („7 tori; 16,00 Caleidoscop muzical; Hunedoara; rea din grădină; Vînd urgent, convenabil 1/2 Informaţii suplimentare la telefon 12728 şi
Noiembrie“); BARBATENI: Dra 17,30 Sport ; 18,20 Caleidoscopul 19,20 1001 dc seri: „Păţaniile lui 22,3024 de ore; Vînd IMS, tip 59, Enăşescu din imobilul situat în Orăştie, 12607.
gostea lui Serafim Frolov („6 muzical continuă; 19,00 Radio Moş Ispravă“; 22,45Contraste în lumea capi Ştefan, comuna Sîntămăria-Or- Republicii 5, parter, ocupabil 1-
August“); ORAŞTIE: Love story jurnal; 19,15 Recital dc operetă 19.30 Telejurnal; talului. lea, satul Sîmpetru, nr. 1. mediat. (168)
Redacţia şl administraţia zla nilul t Deva. str. Dr. Petru Grtjza nr. 33. Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85 şl 1 15 88. — Tiparul i întreprinderea p® llgrafică Deva.