Page 59 - Drumul_socialismului_1975_04
P. 59
TRAIASCA 1 MAI-Z
MUNCITORILOR DE PRETUTINDENI!
ANUL XXVII
NR. 6058
MARŢI, 29 APRILIE
1975
8 PAGINI -
50 BANI
flSAvivii mumaam MM—
SUB SEMNUL CELE! MAI Activitatea
internaţională
DINAMICE ASCENSIUNI a tovarăsufui
In fiecare an sărbătorim — in nergie electrică, iar siderurgiştii
zilele cinci primăvara se mani vor elabora în plus, pînă la 1 NICOLAE CEAUŞESCU -
festă la toată amplitudinea şi Mai, 12 000 tone fontă, 21 000
cînd la porţi, în case, peste tot tone oţel, aproape 30 000 tone la simbol al păcii,
inundă înnoirea pe care aceasta minate Cu o depăşire de 40 000
o aduce — Ziua solidarităţii in tone cărbune net, minerii din Va prieteniei şi colaborării
ternaţionale a tuturor celor ce lea Jiului şi de la E.M. Ţebea se
muncesc în lupta pentru libertate, înscriu, plenar, în eforturile co
progres social, pace şi înfrăţire lectivelor de muncă hunedorene, între toate
înt'-e popoarele lumii. în hotărîrea lor ca judeţul nostru
De peste 8 decenii, din 1890, să ocupe, în întrecerea soc'alistă popoarele lumii
s-a sărbătorit în ţara noastră zi din acest an dintre organizaţiile
ua de 1 Mai. Niciodată însă a- judeţene de nartid, unul dintre După întoarcerea din amplul iti
ceastă zi, atît de scumpă tradiţii primele locuri.
lor muncitoreşti, nu a îmbrăcat La sărbătoarea muncii se ra nerar de pace, prietenie şi cola
asemenea semnificaţii majore ca portează. prin tradiţie, succese borare în ţări ale Asiei şi Africii,
urmărit cu viu interes şi aproba
în anul în care toate virtuţiile în muncă şi, desigur, şi împli re unanimă de întregul nostru
clasei noastre muncitoare, ţără niri. In cea mai densă perioadă
nimii, intelectualităţii sînt mobi de ascensiune a patriei, colecti nopor. t o v a r ă ş u l NICOLAE
CEAUŞESCU şi tovarăşa EUENA
lizate pentru înfăptuirea marelui vele de oameni ai muncii din ju CEAUŞESCU au inaugurat, luni,
obiectiv naţional — cincinalul deţ s n prezintă cu un bilanţ rod 21 aprilie, o nouă pagină din dez
înainte de termen — şi pregăti nic de succese, pentru care me voltarea relaţiilor României socia
rea, în acest mod, a condiţiilor rită ' cele mai călduroase, mai fier liste cu ţări ale continentului afri
trecerii la materializarea sarcini binţi felicitări ! can, marcată prin vizita în ţara
lor cincinalului 1976—1980, înfăp noastră a preşedintelui Tanzaniei,
tuirii în continuare a Programu Raportînd succesele dobîndite, JUI.IUS NYERERE si a doamnei
lui partidului de construcţie a oamenii muncii din judeţul Hune MARI A NYERERE. Convorbirile o-
societăţii socialiste multilateral doara — mineri, sidorurgişti. con
dezvoltate, de edificare a comu structori, ţărani şi intelectuali — îşi
nismului pe pămîntul României. exprimă şi cu prilejul măreţei săr
"’erioada de întîmpinare a săr bători de 1 Mai adeziunea deplină ActualUatea
bătorii internaţionale a celor ce la politica internă şi externă a
partidului, dau cea mai înaltă apre
muncesc s-a desfăşurat, a fost politicei
polarizată de istoricele documen ciere activităţii neobosite a secre desen de V. MIHAILESCU
te ale Congresului al Xl-lea al tarului general al partidului, tova r
răşul Nicolae Ceauşescu, pentru
partidului, de conţinutul civic ridicarea continuă a naţiunii noas 1
nou al campaniei de alegeri de tre pe culmile civilizaţiei şi pro ficiale romăno-tanzaniene cuvîn-
deputaţi în Marea Adunare Naţi gresului, pentru instaurarea în lu \ 1 M A I t tări’.e rostite cu prilejul semnării
onală şi în consiliile populare şi, me a unui climat de pace, prie s \ documentelor ofic'ale, vizita în
cu deosebire, de sarcinile mobili tenie şi colaborare între toate sta mijlocul oamenilor muncii din Ca
zatoare ale planului de dezvol \ In cîntecul florilor, cu aripa vintului, \ pitală au subliniat pregnant dez
tare economico-socială pe 1975. tele şi popoarele. Totodată, colecti \ Vine Mai fluturîndu-şi înalte armindeni \ voltarea impetuoasă a relaţiilor
Organizaţia judeţeană de partid, vele hunedorene de muncă sînt Pentru cei care-s pîinea şi sarea pămîntului, romăno-tanzaniene, căile pentru
co.ertivele de muncă hunedorene hotărîte să depună în continuare \ Şi munţii, şi umerii lui — pretutindeni I \ dezvoltarea acestei colaborări în
— minerii, siderurgiştii, energe- întreaga lor capacitate de muncă şi viitor. Declaraţia solemnă comu
ticienii. constructorii, ceilalţi oa croaţie pentru îndeplinirea istorice \ Un imn îşi ia zborul din fiece ramură, \ nă a Republicii Socialiste Româ
meni ai muncii — întîmpină l lor hotărîri adoptate de Congresul \ O inimă bate din ţară în ţară ; \ nia şi Republicii Unite Tanzania
Mai 1975 cu realizări • de presti al Xl-lea al partidului, de făurire Conştiinţă a lumii putere şi flamură, constituie un nou model de stabi
giu, care atestă, faptic, o anga a societăţii socialiste multilateral s \ lire a relaţiilor reciproce dintre
jare muncitorească cu totul deo dezvoltate şi înaintarea României Cuprinde-mi pămîntul întreg, primăvară. \ ţări pe baza egalităţii depline, a
sebită. In întrecerea socialistă spre comunism. \ respectului reciproc, independenţei
închinată tradiţionalei sărbători Mîndria patriotică, satisfacţia da \ Fii aura tinârâ în jurul'Carpaţilor, \ şi suveranităţii, a dreptului fiecă
a solidarităţii internaţionale a toriei împlinite cu prisosinţă obligă, Aici unde noi plâsmuim fericire rui popor de a-şi stabili de sine
oamenilor muncii de pretutindeni angajează la intensificarea şi în \ Din iscusinţa femeilor, din eroismul bărbaţilor, \ stătător căile sale de dezvoltare.
energeticienii şi siderurgiştii hu- continuare a întrecerii pentru rea In numele triumfului tău, omenire ! \ Presa centrală a publicat pe spa
nedoreni şi-au îndeplinit şi chiar lizarea cincinalului înainte de ter \ ţii largi la începutul acestei săp-
depăşit angajamentele anuale a- men, pentru ridicarea la noi cote s s tămîni telegrame şi mesaje de
sumate iniţial. In sistemul ener a prestigiului de hărnicie şi de dă TRAIAN FIL1MON
getic naţional au fost livraţi, peste ruire a oamenilor de pe meleagu \ J
prevederi, 62 milioane kWh e- rile hunedorene. (Continuare in pag. a 8-a)
SECVENJE DE PE PANOURILE DE ONOARE
Pentru îmbunătăţirea continuă a
IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI, IERI Pe ogoare — activitate activităţii de întreţinere, reparare
susţinută
Judeţul Hunedoara a îndepl<n>t planul pe 4 luni
Pentru a întîmpină ziua de 1
La remarcabilele succese raportate de colectivele hune- Mai cu realizări cit mai bune şi folosire a utilajelor, maşinilor,
dorene în întîmpinarea zilei de 1 Mai, ieri industria jude în muncă, lucrătorii ogoarelor
ţului a adăugat un rezultat de ansamblu : îndeplinirea pla şi-au concentrat eforturile In
nului la producţia globală pe 4 luni cu trei zile mai devreme. vederea încheierii grabnice a în- instalaţiilor şi agregatelor
Aceasta asigură realizarea unei producţii suplimentare de 62 sămînţării porumbului. O dova
milioane kWh energie electrică, 12 000 tone fontă, 21 000 tone dă grăitoare în acest sens o con
stituie şi faptul eă duminică, 27
oţel, 30 000 tone laminate, 3 700 tone cocs, 40 000 tone căr aprilie a.c., cooperatorii şi me
bune net, 2 000 mc prefabricate din beton şi alte produse. canizatorii au reuşit să însămîn-
Faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, pro ţeze cu porumb peste 900 hec Şedinţa biroului Comitetului judeţean de partid
ducţia industriei judeţului a înregistrat o creştere de peste tare. Concomitent cu lucrarea
400 milioane lei. respectivă, s-a pregătit terenul
destinat însămînţării a mai mult Judeţul nostru ocupă un loc de veniturile, eficienţa economică şi
Au realizat sarcinile lion tone aglomerat feros, 550 000 de 1 100 ha şi s-au erbicidat cul frunte Sn structura industrială a contribuim la dezvoltarea avuţiei
tone fontă, 510 000 tone oţel, turile pe aproape 400 ha. In fer ţării. Această poziţie se datoreşte, naţionale, reprezintă o îndatorire
cincinalului 160 000 tone cocs brichete etc., mele I.A.S. s-a pregătit terenul în primul rînd, grijii cu totul de de prim ordin, la toate nivelurile
au durat locuinţe confortabile pe 240 ha şi au fost semănate osebite pe care partidul şi statul organizatorice, atît pentru cei ca
, I.C.S. HUNEDOARA pentru aproape 20 000 locuitori, cu porumb 200 ha. au acordat-o realizării, cincinal re conduc şi organizează produc
68 săli de clasă, 5 grădiniţe şi Datorită folosirii cu chibzuinţă de cincinal, a unui vast program ţia, cit şi pentru fiecare om al
Tot ce s-a edificat la Hune creşe, productivitatea muncii ob a timpului bun de lucru în cîmp, de investiţii şl dotări cu fonduri muncii în parte.
doara în anii construcţiei so ţinută în 1975 va depăşi cu 15 la C.A.P. Romos, Foit, Sîrbi, fixe. In prezent, de pildă, valoa Acţionînd în lumina sarcinilor
cialiste — şi nu numai aici — la sută prevederile cincinalului, Brîznic şi în alte unităţi s-a ter rea utilajelor, maşinilor, instalaţi de o deosebită însemnătate pe ca
poartă semnătura unui colectiv iar volumul beneficiilor supli minat semănatul porumbului. ilor şi agregatelor din zestrea de re le pune Congresul al Xl-lea
prestigios, colectivul întreprin mentare de pînă acum se ridi Deoarece ploile au favorizat şî fonduri fixe a economiei judeţu în domeniul gospodăririi judicioa
derii de construcţii siderurgice. că la 204 milioane lei. creşterea buruienilor, într-o se lui se ridică la aproape 15 mili se şi folosirii intensive a fondvi-
In acest cincinal, constructorii înfăptuind sarcinile aferente rie de unităţi agricole coopera arde lei ! Aşa după cum a sub rilor fixe. biroul Comitetului ju
şi montorii hunedoreni au ob pentru cincinal cu un avans tiste s-a făcut o largă mobili liniat în repetate rînduri condu deţean de partid a analizat în şe
ţinut succese remarcabile, în de 8 luni şi 16 zile, colectivul zare la întreţinerea culturilor. cerea partidului şi prevăd Direc dinţa sa din 26 aprilie a.c. preo
adevăratul înţeles al acestei a- I.C.S. Hunedoara şi-a propus — Astfel, la C.A.P. Simeria s-a e- tivele Congresului al Xl-lea al cuparea organizaţiilor de partid şl
precieri : au înălţat şi pus în şi cu siguranţă va realiza — o fectuat prima praşilă mecanică P.C.R., folosirea raţională, între comitetelor oamenilor muncii din
funcţiune 25 mari capacităţi de producţie In plus de peste 400 ţinerea şi menţinerea în perfec întreprinderi pentru realizarea
producţie, care însumează un tă stare de funcţionare a acestor programelor de întreţinere, repa-
spor de produse de peste 1 mi (Continuare în pag. a 8-a). (Continuare în pag. a 8-a). valoroase mijloace cu care reali
zăm producţia, productivitatea, (Continuare in pag. a 7-a)
