Page 63 - Drumul_socialismului_1975_04

NR. 6058 • MARJI, 29 APRILIE 1975 Pag. 5

lui, cercetătoarea VALENTINA ajun de sărbătoare a muncii de- domeniul obişnuitului. Oamenii mai frumos e să fii mereu lingă
TABNOVSCHI a dat valori tehni­ cît să ai certitudinea — dată de care ne-au răspuns la în­ oamenii cu care munceşti şi să te
ce deosebite muncii. Devenirea făurarii frumuseţilor cotidiene, trebările din ancheta de faţă întreci cu ei".
Individuală se realizează prin par­ de ia muncitori la intelectuali — ne-au reliefat îndelung şi amă­ în truda artistului este de mul­
ticipare colectivă, e rodul ei. preţuirii efortului colectiv, ca rod nunţit o astfel de bunăstare, acea te ori şi o doză de renunţare ; dar
Nimic nu e mai grăitor in acest al devenirii tale, al împlinirii tale. sănătate morală dătătoare de în­ acea renunţare care-1 apropie pe
credere în sine, pe care n-o poţi artist de adevăr. Dacă l-ai între­
afla decît în muncă. Oamenii a- ba pe sculptorul Nicolae Adam
ceia au ars şi ard la temperatura din Orăştie cîte schiţe şi mache­
înaltă a pasiunii pe care o pun te a făcut pentru monumentul Pa­
în întregime în munca lor, iar să­ liei ţi-ar arăta in trecere 3-4 ma­
nătatea aceea morală despre care chete ca să se oprească spre a
vorbeam, de acolo le vine. vorbi cu ardoare despre varianta
Frumoşii trudei zilnice Unul dintre aceştia e şeful de în curs de realizare. Nici un alt­
brigadă Vasile Sidarov, de la fel de răspuns venit de la un ar­
mina Dîlja. De aproape 30 de ani tist la întrebarea „Ce vi se pare
a făcut un fel de frăţie cu adîncu- mai frumos în muncă ?“ n-ar avea
rile minei. în toţi anii aceştia a generozitatea acestuia : „Frumos în
scos atîta cărbune din ele că dacă munca mea înseamnă confruntarea
ar curge la vale, Dunăre ar posibilităţilor mele cu cerinţele in­
curge. L-am întrebat dacă se con­
— Obosit ? Mai mare a fost construcţii s-au înălţat prin stră­ time ale societăţii".
bucuria decît oboseala. dania oamenilor lotului nostru. Au sideră un om pe deplin realizat Omul este prin excelenţă o fiin­
— Dar eraţi Ia capătul unei existat momente cînd sub anu­ prin muncă. „Dacă am ajunge să ţă socială şi colectivismul său a-
*nuncl Încordate, după 36 de orc mite greutăţi am crezut că nu mai gîndim despre noi că sîntem pe pare pregnant în procesul muncii.
neîntrerupte. e posibil să continui activitatea deplin realizaţi, ne-am condamna
să rămînem în urma timpului". Ce Cît de responsabili ne simţim pen­
Muncitorul specialist în repara­ pe şantier. Dar am învins şi am tru munca In echipă ? Ce credem
ţii turbine, Petru Popa, nu răs­ rămas. înseamnă OM ? Vasile Sidarov cre­ despre spiritul de echipă ? Fru­
punde imediat. Tăcut, cu tăcerea Acest „am rămas" înseamnă de astfel: „OM eşti cînd ajungi museţea răspunsului pe care-1 dă Investiţia de inteligenţa tehnică pe care a iă-
aceea hotărftă a moţului înţelept, pentru Avram Tomuş 20 de ani la înţelegerea necesităţii de a da maistrul de exploatare Mihai Gor- eut-o strungarul lovan Ştefan de la F.I.L. Orăştie,
îşi ridică fruntea. Privirea e cu­ pe acelaşi şantier, înfruntînd capri­ cu dobîndă societăţii ceea ce ai boi de la U.F.E.T. Petroşani dove­ In colaborare cu inginerul Viorel Drăgan, înseamnă
rată şi caldă, iar vorbele-i vin pli­ ciile anotimpurilor, sudînd colecti­ primit de la ea". Bunăstarea, să­ deşte că acea bunăstare a sufle­ realizarea unei maşini de strunjit carcase de re-
nătatea morală a omului acestuia
ne de vibraţia emoţiei : „uneori ve, adunînd, seară de seară, din
stau în puritatea sentimentelor şi tului, generozitatea lui sînt două
mă gîndesc că am făcut prea pu­ truda zilei, bucuriile palpabile ale în perfecta sincronizare a lor cu Unctori de 16 ori mai ieftină decât o alta destinată
ţin pentru tot ce mi s-a creat în muncii. . faptele. dintre cîştigurile mari ale timpu­ aceluiaşi scop, dar cu o productivitate de 5 ori
lui nostru. „Facem parte — zice
mp.ncă“. Omul acesta pentru care — Munca te menţine, te înalţă, mal mare.
„Prin muncă — spune brigadiera Mihai Gorboi — din acelaşi aluat,
munca „e o datorie sfîntă“ — cum te face tînăr, frumos. Şi dacă JUJA BADA, de la Cooperativa a- poporul român, şi dacă cineva r;
o numeşte şi cum a învăţat de mic
s-o cii .tească — are în urmă-i trei n-aş încerca bucuriile ei, n-aş e- gricolă de producţie Sîntandrei — mine în urmă cum să nu te simţ.
xista. Şi ce altă bucurie mai mare am ajuns întotdeauna la împăca­
decenii de activitate neostenită. poţi avea decît sări vezi pe cel — rea cu mine". împăcarea cu sine vinovat pentru aceasta ?“.
I-am căutat bunăstării în aceas­
„Ea mi-a dat putere, m-a îmbăr­ căruia tu i-ai pus creionul în mînă în munca pe ogoarele înfrăţite ale tă anchetă dimensiuni noi. Le-am
bătat şi mă îmbărbătează. Fiecare —• OM. Să-1 vezi muncitor frun­
reuşită e prag pentru o alta. A- taş, să-l vezi maistru, inginer, me­ ţăranilor din Sîntandrei înseamnă căutat şi aflat în planul conştiinţei
la brigadiera Juja Băda 24 de ani — un cîştig firesc al epocii — la
tunci cînd avaria de la turbină dic, dascăl. Iţi dai seama că ai fă­
de muncă în C.A.P., o muncă pe oameni care au ars şi ard la tem­
— care era de o complexitate teh­ cut ceva. Munca ţi-e cîntărită du­ care „trebuie s-o faci cu eforturi peratura înaltă a pasiunii pe care
nică mare — m-a făcut să nu plec pă fapte. De aceea, n-ai voie să de gîndire, în care mai frumos şi o pun în munca lor.
din termocentrală 36 de ore, reu­ faci nimic de mîntuială. Or, nouă,
şita efortului a învins oboseala. dascălilor, cărora ni s-a încredin­
Economia noastră naţională are ţat cea mai aleasă şi nobilă muncă
nevoie de energie electrică. Noi din cîte se cunosc pe pămînt —
trebuie să facem tot ce e posibil de a fonma, a modela, a creşte
să creăm siguranţa sistemului. Nu oameni — ni se cere şi cea mai
avem voie, nu trebuie şi nici nu aleasă dăruire, pasiune, dragoste
putem să punem problema oste­ pentru a ne-o onora. Mi pSR»
nelii".
Dimineaţa, curată ca o lacrimă învăţătoarea Ileana Goldştein
de copil, era pe şantier şi aspră din Brad n-a cunoscut, în
totodată, cu încordări şi eforturi deceniile de muncă la catedră, în
Eebrile. Deasupra schelelor, în- mijlocul copiilor, altă'oboseală mai
Eruntînd cu semeţie înălţimile, bra- frumoasă, mai înălţătoare ca stră­
;ele macaralelor îşi urmau cursul dania de a forma oameni ! rara araii ra?»;*
iirijat, iar jos constructorii n-a- — Cînd’ îl văd pe şeful secţiei,
reau timp de vorbă. „Meşterul pe tovarăşul Melicuţ sau pe tova­
Tomuş ? Pe-aici trebuie să fie". răşa ingineră şefă de la coopera­
Şi, într-o clipă de răgaz, încercăm tivă mulţumiţi de munca mea —
să aducem din nou vorba despre sînt în stare să nu cobor trei zile
şeful lotului 12, AVRAM TOMUŞ, de pe tractor sau de pe combi­ La 24 de ani ai săi, mecanizatorul Lucian Bobar
de la Şantierul 1 al T.C. Deva. nă, deşi acasă mă aşteaptă soţia şi de la S.M.A. Leşnlc este socotit cel mai bun meca­
.Nuri numai şef, e specialist, orn de tref copii. Şi dacă mai aud şi pe
mare clasă — cum zicem noi. Ştie cooperatori zicînd în urma mea Ne aflăm aproape de cumpăna te cu secretarul său general, tova­ nizator din secţie. Laudă tinereţii !
;e vrea, ce să-ţi ceară. Nu bîjbîie, „aşa lucru mai rar I", îmi . dă trecerii la înfăptuirea Directivelor răşul Nicolae Ceauşescu, oferă
iu te încurcă". Constructorul îşi brînci inima, de toată osteneala zi­ elaborate de Congresul al Xl-lea fiecărui membru al societăţii no."'-
ninoaşte meşterul, lucrează îm- lei dispare. Că ce altă mulţumire al partidului pe perioada 1976—1980 tre un strălucit exemplu de a
>reună de peste 15 ani. mai mare îţi trebuie ! — se în­ şi într-o perspectivă mai largă, vobament faţă de popor, pentru
— Se pare că foarte multe o- treabă răspunzînd mecanizatorul pentru făurirea societăţii socialis­ cauza socialismului.
jiective social-culturale, care au Gheorghe Vlăsccanu, de la secţia te multilateral dezvoltate. Acest Petru Popa, specialist în re­
işezat oraşul reşedinţă de judeţ S.M.A. Haţeg. program generos, menit să pro­ paraţii de turbine, de la termo­
>e coordonatele arhitecturale mo- Chipurile acestor oameni, îmbro- pulseze naţiunea noastră pe noi centrala Mintia, spune că In vii­
lerne — vă aparţin. bonate de sudoarea unei trude sa­ culmi de civilizaţie şi progres, cere toarea muncii, cînd întreaga fiin­
— Da, ne aparţin. E atît de fru- cre, sînt chipurile eroilor zilelor tuturor membrilor societăţii să se ţă îţi este captată de rezolvarea
nos cînd putem spune astfel. Şi noastre, ale minerilor, oţelarilor, ridice la înălţimea de la care să problematicii sarcinii, nu-ţi prea
.punem. E doar munca noastră, constructorilor, energeticienilor, poată acţiona conştient, cu maxi­ dai seama de ceea ce este greu
ruda noastră de zi-lumină. Jumă- mecanizatorilor, ale fruntaşilor în­ mă eficienţă. Cerinţa capătă for­ sau uşor. Abia după ce îţi înde­
ate din cartierul Gojdu, 70 la su- tru pasiune şi abnegaţie. Cum să me concrete de la om la om, de la plineşti sarcina, ai avea momente
ă din cartierul Dacia, zona cen- nu le lauzi şi să nu le iubeşti în­ colectivitate la colectivitate. de reflectare. Atunci însă se de­
rală a oraşului, hotelul Sarrnis, tr-o zi de sărbătoare ca Ziua Pentru minerul Vasile Sida­ clanşează bucuria lucrului făcut
nagazinul Uipia, zona Gării, atîtea muncii I rov, de la mina Dîlja, principa­ bine,’ iar sentimentul de greu este
lul şi statornicul mobil care îl mo­ înlocuit de mulţumire.
bilizează este nevoia continuă de
activitate, în timp ce pentru ve­ Altfel este cînd, cu toată străda­
chiul lucrător în domeniul fores­ nia, finalizarea nu este mulţumi­
tier — MIHAI GORBOI, maistru la toare. Munca generează şi decep­
ţii? Oamenii spun că nu.
zvotdI tastării U.F.E.T. Petroşani — activitatea Inginerul Vonica, de pildă, sus­
pentru înfăptuirea sarcinilor date
de partid este singura legitimaţie ţine : „Munca nu mi-a dat nicioda­
de existenţă pe care omul contem­ tă decepţii ; cel mult rezultatele
poran o poate prezenta în faţa co­ mai slabe creează o stare de ne­
lectivităţii. mulţumire, dar şi de îndîrjire".
Am întrebat pe interlocutorii Constructorul Avram Tomuş,
noştri ce li se pare greu şi ce li de pe un şantier al Devei, spune:
se pare uşor In muncă. Am pri­ „Am avut momente cînd, sub pre­
„Toate cîte le vedeţi ce-mi bucu- ple le-am receptat din mărturisi­ mit răspunsuri felurite, din care siunea unor greutăţi, am crezut Operatoarea Sabina Pietraru de la staţia da in­
ă ochii şi-mi satisfac trebuinţele rile unui miner din Valea Jiului vom tălmăci doar cîteva. înce­ că nu mai e posibil să-mi conti­ cubaţie a I.A.S. Avicola Mintia. De la locul său
ieţii de fiecare zi, mobila nouă, sau ale unui oţelar de la Hune­ pem cu convingerea cercetătoarei nui activitatea. Dar de fiecare da­ de muncă au ieşit anul acesta spre lume 200 000 de
îlevizorul, frigiderul şi aragazul, doara, sau poate de la amîndoi în principale Valentina Tarnovschi, tă am învins şi am rămas. Am 20 pul — ghemuieţe aurii de o zi. Cu 50 000 peste plan.
5ate prin munca mea le-am făcut; timpuri diferite, dar, oricum, pe potrivit căreia în cercetare de ani de şantier. Mai spun că
i apartamentul nou l-am făcut tot acelaşi spaţiu, al devenirii noastre totul este greu, pentru că o anu­ în construcţii fiecare lucrare e nr
e munca ml inilor mele. Şi dacă socialiste. A vorbi astfel despre mită parte a sarcinilor vizează ne­ grea î Magazinul „Uipia" a fos .
Dpiii mei sînt vioi şi sănătoşi, şi bunăstare ni se pare astăzi atît de cunoscutul. Se cer prospecţiuni, mai complicat decît complexul
u tot ce le trebuie, e pentru la îndemîna celor mai largi cate­ tatonări, calcule de probabilitate,
i munca mea e răsplătită într-atît gorii de cetăţeni ai României so­ multe frământări. „Sarrnis", iar casa municipală de
irit să-mi aducă din plin aseme- cialiste, îneît bunăstarea în plan Un exemplu strălucit de pros­ cultură pare mai grea decît pre­
ea bucurii". material, rod al muncii de fieca­ pectare ştiinţifică îl oferă modul de cedentele. Poate faptul vine de la
Nu ştiu dacă vorbele astea sim­ re zi a fiecărui om, a devenit de elaborare a Programului parti­ aceea că fiecare astfel de lucrare
este o noutate. Iar noutăţile dau
dului, adoptat la Congresul al XI- întotdeauna bucurii".
lea. Pînă să contureze acest vast
şi profund program, partidul a fă- După părerea mecanizatorului
eut ample demersuri In ştiinţă, în Gh. Vlăsccanu, insuccesul de
facţii. Dacă le ai, vezi şi fru­ experienţa social-istorică, în rea­ moment nu trebuie confundat cu
mosul muncii, a Ceea ce mă mo­ litatea românească. Cine poate eşecuL Cînd omul capătă convin­
gerea eşecului, lucrurile trebuie
bilizează din interiorul meu e comensura această uriaşă activita­
te pentru stabilirea coordonatelor luate de la cap.
nevoia continuă de activitate. Munca, orice formă concretă de
(Valeria Radu, maistru în mase pe care se va dezvolta naţiunea
plastice). românească ? Dar partidul a avut manifestare ar avea, nu este uşoa­
această datorie pentru că el şi-a ră ; ea solicită totalitatea resortu­
asumat misiunea istorică a con­ rilor umane. Construcţia socialistă
© Să fii cinstit cu tine şi cu © Să dai societăţii cu dobîndă struirii societăţii socialiste şi co­ cere efort continuu, calificat, în­
ceea ce ai luat de la ea. Asta
lunca ta. Dacă nu eşti aşa, nu înseamnă să fii OM. (Vasile Si- muniste pe pămîntu.1 României. cărcat de dăruire şi pasiune revo­
: poţi considera OM. (Juja Băda, Şi prin aceasta partidul, în frun­ luţionară.
darov, miner, şef de brigadă).
rigadieră C.A.P.).
© Mai presus decît munca, alt­
@ Munca este singura latură ceva nu poate fi la această oră.
vieţii care include mulţumi- (Avram Tomuş, tehnician con­ Reportaj anchetă realizat de :
:a justificată. (Nicolac Adam, structor, şef de lot). C. ARMEANU, LUCIA L1CIU, ION CIOCLEI,
mlptor). PETRE FĂRCAŞIU Pe creste de munţi, la Poiana Răcin,,:iei, echi­
© Nu există progres fără mun­ pa condusă de maistrul Vasile Şofronici îniruntă
© Frumosul trece prin satis că. (Marin Dop, prim-furnalist). Fotografii : VIRGIL ONOIU geruTi şi ploi, dar îşi face permanent datoria. Este
V-Ci. (XllCtl IU XX UJJ) px XX1X-XUX XIU<X>Xt/l
X’ i UU1VOUJ. HCtC
£-/ X XX1 OCXtXO”
an de an fruntaşă în întrecerea socialistă.