Page 60 - Drumul_socialismului_1975_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6058 © MARŢI, 29 APRILIE 1975

Situîndu-se în permanenţă pe poziţiile îna­ Ruda Brad au refuzat în masă ca în ziua
intate ale internaţionalismului proletar, miş­ de 1 Mai 1942 să intre la lucru, cu toate
carea muncitorească din ţara noastră a fost Tradiţii revoluţionare ale că autorităţile militare şi civile, din timp
permanent alături de masele de exploataţi le au făcut cunoscut că „ziua de 1 Mai este
r
din întreaga lume, manifestînd cu prilejul zi­ zi de lucru şi că în baza legiuirilor de război
lei de 1 Mai hotărîrea de a lupta împotriva 6lnt_ obligaţi să intre în mine".
exploatării şi asupririi. Prin organizarea de muncitorimii hunedorene legate de Căutînd cauzele care au determinat pe
manifestări deschise, în pofida dispoziţiilor cei aproape 800 de muncitori să nu lucreze
de interdicţie a sărbătoririi Zilei muncii, cu de 1 Mai, organele represive subliniază pe
dirzenia cu care muncitorimea şi-a apărat lingă nemulţumirea şi revolta generală a
dezideratele, 1 Mai a constituit o experienţă sărbătorirea zilei de 1 lai minerilor faţă de situaţia lor materială grea,
pentru proletariatul român în lupta cu for­ activitatea desfăşurată de membrii şi simpa­
ţele reacţionare, experienţă ce avea să se tizanţii partidului comunist. Trebuie arătat
contureze tot mai puternic, pe măsura tre­ în acest sens că cu toată teroarea dezlăn­
cerii anilor. ceastă clasă, în moţiunea mai sus amin­ tru împiedecarea răspîndirii acestora şi a- ţuită ulterior împotriva muncitorilor, nu­
O contribuţie importantă în cadrul acestei tită, că le face traiul imposibil şi creează restarea autorilor". Dar cu toate măsurile meroasele „investigaţii" şi „cercetări" ale
lupte au adus-o masele muncitoare de pe me­ numai legi de încătuşare a muncitorilor, luate, muncitorii mineri din Lupeni au sta­ jandarmeriei locale, încercările autorităţilor
leagurile hunedorene. Documentele vremii chemînd pe muncitori lâ luptă contra clasei bilit programul de sărbătorire a zilei de 1 de a identifica pe muncitorii comunişti au
atestă în mod pregnant voinţa de luptă a domnitoare". Mai. Dintr-o informare a autorităţilor din rămas zadarnice. Minerii au rămas fermi pe
muncitorimii hunedorene, dorinţa ei neînfrîn- Ziua de 1 Mai 1929 a fost aniversată în Lupeni reiese că organizarea programului de poziţii, arătînd că refuzul lor de a lucra
tă pentru desăvîrşirea eliberării politice şi e- condiţiile crizei economice şi stării de plecare la Surduc s-a transformat într-o a- în ziua de 1 Mai se datora faptului că ei
conomice. Sub conducerea comuniştilor, ma­ spirit protestatare a maselor muncitoare. In devărată demonstraţie a maselor, conduse considerau această zi ca o zi de sărbătoare
nifestaţiile prilejuite de sărbătorirea zilei de această perioadă, sarcinile de luptă ale de comunişti, împotriva exploatării. Convoiul pentru clasa muncitoare.
1 Mai în centrele industriale ale judeţului proletariatului erau tot mai complexe. „Pe care s-a îndreptat spre Surduc era compus Greva de la „Mica" Brad, din ziua de 1
nostru au îmbrăcat diferite forme, care au de o parte, trebuie să luptăm pentru a ne din muncitori tineri, muncitori mai vîrstnici, Mai, constituia doar un avertisment pentru
contribuit la îmbogăţirea experienţei miş­ apăra cuceririle de pînă acum — scrie un pensionari, femei şi copii. Manifestanţii pur­ conducătorii întreprinderii, minerii fiind .,ho­
cării muncitoreşti din ţara noastră. ziar muncitoresc — iar pe de altă parte, tau drapele roşii şi intonau cîntece revo­ tărâţi şi pregătiţi" — după cum consemnea­
înfruntînd starea de asediu, muncitoriniea pentru a cuceri noi reforme şi pentru înfăp­ luţionare. Organizarea a fost făcută în aşa ză un raport — „să declare grevă generală"
din Valea Jiului a sărbătorit ziua de 1 Mai tuirea integrală a ideii socialiste". Pregăti­ fel încît la Bărbătenii de Jos s-au întîlnit în cazul in care revendicările lor nu vor fi
1922 sub semnul doliului. Din vina patroni­ rile intense care s-au făcut în vederea săr­ cu alte grupuri de muncitori din împreju­ satisfăcute şi conducerea societăţii se va
lor, la 29 aprilie se produsese o mare ca­ bătoririi zilei de 1 Mai, chiar în aceste rimi, continuîndu-şi drumul spre Surduc, situa pe aceleaşi poziţii reacţionare.
tastrofă la mina Lupeni, unde peste 80 de condiţii, erau rezultatul unui proces intens unde la o anumită oră pe platou erau pre­ In pragul zilei de 1 Mai 1943, comuniştii
muncitori fuseseră îngropaţi de vii. Mine­ de convingere a muncitorilor asupra poli­ zenţi muncitorii de la toate minele din îndemnau clasa muncitoare să manifesteze
rii au părăsit lucrul şi au organizat înmor- ticii Partidului Comunist Român, erau re­ Valea Jiului. prin orice formă pentru ieşirea ţării din răz­
mîntarea victimelor catastrofei chiar în. ziua zultatul creşterii influenţei şi a prestigiului Acest lucru a demonstrat că avîntul re­ boiul antisovietic impus de Germania hitle-
de 1 Mai. Cu toate ameninţările şi piedicile său. voluţionar al muncitorimii hunedorene nu ristă şi doborîrea regimului dictaturii mili-
puse, înmormîntarea minerilor s-a transfor­ In 1930 masele muncitoare hunedorene au s-a redus, că după sîngeroasele evenimen­ tare-fasciste. Răspunzînd acestui îndemn,
mat intr-o adevărată demonstraţie a forţei Intîmpinat ziua de 1 Mai cu hotărîrea spo­ te de la Lupeni, din 1929, Partidul Comu­ sub conducerea organizaţiei locale a Parti­
muncitoreşti de aici. 40 000 de bărbaţi, femei, rită de a se organiza în vederea luptei con­ nist Român a reuşit în scurtă vreme să ob­ dului Comunist Român, muncitorii mineri
tineri şi vîrstnici — relata „Socialismul" — tra încercărilor capitaliştilor de a deşi din ţină rezultate însemnate în organizarea şi din Valea Jiului nu au lucrat în ziua de
cu steaguri în frunte, au format un corte­ criză prin înteţirea exploatării şi jefuirii ce­ conducerea luptei maselor muncitoare de pe 1 Mai sub pretextul lipsei de vagoane.
giu impunător, pe care detaşamentele poli­ lor ce muncesc. Cu toate că s-au trimis în­ aceste meleaguri. Desfăşurate sub semnul unităţii de luptă
ţiei şi jandarmeria nu l-au putut destrăma. tăriri de trupe în centrele mari muncito­ Roadele bogatei activităţi propagandistice a maselor populare, acţiunile oamenilor
Ziua de 1 Mai 1922 a fost aniversată şi în reşti, la Hunedoara, în Valea Jiului, în zona şi organizatorice depuse de partid şi-au gă­ muncii de la 1 Mai 1943 au contribuit la
celelalte centre miniere ca Lonea, Petrila, Bradului sau la Simeria, masele muncitoare sit deplina concretizare şi în acţiunile revo­ crearea de către Partidul Comunist Român,
Aninoasa, unde muncitorii şi-au ridicat gla­ s-au arătat hotărîte să acţioneze în ziua luţionare ale muncitorimii hunedorene cu în iunie 1943, a Frontului patriotic antihi­
sul de protest împotriva nepăsării direcţiei de 1 Mai cu toate mijloacele pentru impu­ prilejul zilei de 1 Mai din anii următori. tlerist în care alături de partidul comu­
minelor, datorită căreia se produceau nume­ nerea drepturilor lor. Cu ocazia acestor sărbători, comuniştii şi nist au intrat toate organizaţiile democra­
roase accidente de muncă. In acelaşi timp, Cu toată reprimarea din această perioadă, muncitorii fără de partid înăl-ţau pancarte tice.
minerii au hotărît să dea salariul pe o zi manifestările puternice de împotrivire a cu revendicări muncitoreşti şi antifasciste ! De acum, lupta clasei muncitoare se întă­
pentru ajutorarea familiilor, atît de crunt muncitorilor faţă de politica antipopulară a „Cerem mărirea salariilor !“, „Vrem opt ore reşte tot mai mult, activitatea desfăşurată
lovite în urma catastrofei. burgheziei demonstrează în acelaşi timp de muncă !“, „Trăiască independenţa naţio­ de partid în cadrul campaniilor politice de
Din anul 1923 se păstrează mai multe măr­ influenţa -mereu crescîndă a P.C.R. în rîndul nală a ţării I", „Jos fascismul !“, „Vrem front 1 Mai aduc o tot mai însemnată contribu­
turii documentare din care reiese că au fost muncitorilor mineri din Valea Jiului, a ce­ patriotic !“, „Trăiască pacea !“ etc. ţie în vederea doborîrii dictaturii militare-
trimişi în judecată mai mulţi muncitori care lor din Munţii Apuseni, a siderurgiştilor Activitatea desfăşurată de Partidul Comu­ îasciste şi scoaterea României din războiul
au făcut propagandă cu ocazia zilei de 1 hunedoreni şi a ceferiştilor si-merieni. nist Român în rîndul maselor, în cadrul antisovietic, la înfăptuirea insurecţiei na­
Mai. Ei „...se acuză de delictul de propa­ Roadele muncii desfăşurate de Partidul campaniei de 1 Mai 1942 şi-a găsit concre­ ţionale armate antifasciste şi antiimperialis-
gandă prevăzut şi pedepsit de art 172 al Comunist Român nu au întîrziaţ să se ara­ tizarea directă în unele acţiuni revoluţio­ ţe din august 1944, act istoric, care prin
cod. pen., fiindcă, cu ocazia sărbătoririi zi­ te. La 28 aprilie 1931, chestura de poliţie nare desfăşurate de oamenii muncii de pe importanţa sa a deschis o nouă eră în viaţa
lei de 1 Mai 1923, muncitorii au ţinut o în­ din Deva comunica comisariatului de poli­ meleagurile noastre. In acest sens se re­ şi istoria poporului nostru.
trunire la care s-a votat o moţiune şi au ţie din Petroşani următoarele : „Vă facem marcă în primul rînd acţiunea minerilor de
răspîndit printre muncitori manifeste prin cunoscut că cu începere de astăzi, comuniş­ la societatea „Mica" din Brad. Conform in­ Prof. ION FRĂŢILĂ
oare caută să provoace ura clasei muncitoare tii vor căuta să răspîndească manifeste în formărilor organelor represive, muncitorii directorul Filialei Arhivelor Statului
contra clasei conducătoare, zicînd despre a­ vederea zilei de 1 Mai. Luaţi măsuri pen­ de la minele Muăariu, Valea Arsului şi din judeţul Hunedoara
Manifestări consacrate
Voluntarii în
zilelor de 1 şi 9 Mai
războiul de
Bl „1 Mai — ziua solidarităţii in­ tate, in preajma sărbătorii de la
1 Mai. „Culorile mîinii" cuprinde
independentă ternaţionale a celor ce muncesc" peste 200 de exponate (cusături în
s-a intitulat expunerea susţinută,
duminică, de prof. Anisa Nuţiu, la pînză şi covoare), realizate cu ta­
căminul cultural din Hărău. Pro­
din 177-1870 gramul cultural-artistic închinat lent şi fantezie de femeile casni­
ce din cartier. (I. Vlad).
acestui eveniment şi susţinut de
Datorită caracterului său drept, pionierii de la şcolile generale din E „Mureş pe marginea ta“ —
de eliberare naţională, războiul Hărău şi Certej — în cadrul „Şta­ festivalul cultural-artistic, organi­
de Independenţă din 1877—1278 a fetei cravatelor roşii cu tricolor" zat de Comitetul judeţean pentru
determinat un puternic entuziasm a cuprins montaje muzical-literare. cultură şi educaţie socialistă şi
in rîndurile întregului popor, cîntece populare şi piesa „Vaccin Consiliul comunal Ilia al Frontu­
hotărît să asigure şi să conso­ lui Unităţii Socialiste, s-a încheiat)
lideze neatîrnarea ţării cu pre­ contra lenei".
ţul oricăror sacrificii. Expuneri şi conferinţe închinate duminică. După o săptămînă de
în rîndul acelora care s-au o- Zilei muncii au fost susţinute, du­ acţiuni cultural-educative, desfă­
ferit voluntar să lupte cu arma minică, şi în localităţile Bulzeştii şurate la Ilia şi în satele aparţi­
în mină pentru independenţă s-au de Sus, Boiu, Rapolt ş.a. nătoare, spectacolul final a fost
aflat mulţi reprezentanţi ai tine­ închinat sărbătorii de la 1 Mai.
rei generaţii. Astfel, Mihail Ko- 0 ..Culori ale mîinii" — poartă Parada portului popular — la care
gălniceanu, în vremea aceea mi­ denumirea expoziţia organizată de au participat formaţii din Geoagiu,
nistru de externe, a solicitat în­
scrierea fiului său, Ion, în vîrstă comisia de femei din cartierul nr. Hărău, Cristur, Hia, Gurasada, Do-
de 18 ani, ca voluntar ; şi fiul Sărbătorirea zilei de 1 Mai îu Valea Jiului, 1333. 10 Hunedoara, deschisă în locali- bra — programul artistic desfăşu­
a plecat pe front cu Regimentul rat pe scena în aer liber de pe
î roşiori pentru a întări cu ar­ locul zis „Şidească" a dat festi­
ma, pe cîmpul de luptă, ceea ce valului o frumuseţe aparte. Tro­
tatăl proclamase de la tribuna feul festivalului a fost cîştigat de
parlamentului : independenţa de formaţiile căminului cultural Ilia.
stat a României. O pildă ase­ Opinia publică internaţională despre
mănătoare a dat Ion Bălăceanu, La dansuri populare, primele trei
agentul României la Viena. Şi locuri au fost ocupate de artiştii
cînd contele Andrâssy, ostil In­ amatori din Geoagiu, Ilia, Cris­
dependenţei României, a afirmat tur, tarafuri — Ilia şi Gurasada,
că această problemă avea să fie participarea României la războiul antihitlerist grupuri vocale — Roşcani, Bacea
decisă „de Europa", Ion Bălă­ şi Valea Lungă, solişti vocali —
ceanu l-a replicat în cursul unei Veronica Bisorca, Ludovic Hor-
audienţe : „Aflaţi că unicul meu UN ACT DE MARE CURAJ 2. Petrolul de la Ploieşti rămî- tă regiune a Europei, pe care pre­
fin s-a făcut soldat pentru a „România a trecut acum în rîn­ ne pe de-a-mtregul pierdut pentru tindea că o domină". vath, recitatori — Ioan . Buştea,
lupta cu turcii şi dacă aş avea Germania, care pe viitor este re­ Mona Bărbăţan.
nenorocirea ca el să fie omorît dul Naţiunilor Unite care luptă pen­ dusă la precara şi costisitoarea („Le Figaro“ din 30 august
m-aş duce eu să-l înlocuiesc. Nu tru civilizaţie şi împotriva stăpînirii 1944) E3 „Cartea social-politică" este
există forţă omenească care să Europei de către germani. Fapta producţie sintetică, producţie care tema expoziţiei deschise sîmbătă
poată să ne pună din nou sub României constituie un act de ma­ de ani de zile constituie obiectivul PENTRU FIECARE în incinta Exploatării miniere Pe­
jugul dezonorant ai Turciei". re curaj şi acest act va grăbi sfîr- preferat al cvadrimotoarelor aliate. METRU DE PĂMÎNT trila. Organizată de Centrul de li­
Cauza eliberării patriei a fost şitul războiului. Situaţia Germaniei 3. Ameninţarea este mai puţin brării Deva şi comitetul de partid
îmbrăţişată şi de românii din în Balcani se apropie de o catas­ imediată pentru Ungaria decît „Românii au luptat alături de de la E.M. Petrila, expoziţia oferă
Transilvania şi Bucovina aflate trofă îngrozitoare care va depăşi pentru Balcani, dar nu este mai noi cu aceeaşi dîrzenie, cucerind minerilor o cunoaştere a ultimelor
sub ocupaţie străină. învingînd fiecare metru de pămînt, fiecare
toate persecuţiile şi greutăţile proporţiile aceleia provocate ger­ puţin periculoasă. Armatele ar pu- nod de cale ferată, fiecare sat". publicaţii ale Editurii politice, pre-
impuse de autorităţile austro- manilor în punga de la Falaise". („Pravda" din 17 septembrie zentînd totodată documentele ce­
ungare, sute şi sute de volun­ (Comentariu al postului de 1944) lui de-al Xl-lea Congres al parti­
tari din Braşov, Sibiu, Timişoa­ radio Londra din 24 august dului, precum şi noutăţile tehnice
ra, Oradea, Cluj, din Munţii A- 1944) Documenlar CONTRIBUŢIA ÎNSEMNATĂ şi beletristice.
puseni, din numeroase localităţi A ROMÂNIEI
ale Bucovinei au trecut clandes­ SFÎRŞITUL ILUZIILOR HITLERISTE B „Oameni şi faptele lor de e-
tin graniţa şi au venit să lupte „Dezastrul german din România roism" — aşa s-a intitulat con­
pentru independenţă. Ţăranii „România nu se limitează la ru­ cursul organizat la nivelul detaşa­
transilvăneni, care-şi trimiteau perea relaţiilor cu Germania. Ea tea întîrzia încă cu invadarea te­ a pecetluit soarta armatelor Rei- mentelor claselor a IV-a, de la
feciorii pe frontul de Ia Plevna, se declară aliata Naţiunilor Unite... ritoriului ei, dar bombardarea ca­ chului din Balcani. Prin trecerea
nutreau speranţa propriei elibe­ Consecinţele, care se pot aprecia pitalei din aer nu se va lăsa aş­ României de partea aliaţilor, Ger­ Şcoala generală nr. 5 Deva, pen­
rări. în mod evident cu harta în faţă, teptată. mania este ameninţată din sud-est, tru cunoaşterea eroismului acelora
Elevi, studenţi, medici, func­ 4. Şi în ceea ce priveşte Aus­ iar Ungaria se află în pragul pră­ care au luptat pentru independen­
ţionari din toate provinciile ro­ sînt următoarele : buşirii. Drumul din sud-est,’ care ţa ţării ca şi pentru victoria de­
mâneşti, trecînd peste orice o- 1. Prăbuşirea dominaţiei germane tria şi Cehoslovacia, Germania duce la Budapesta, Praga şi Viena plină asupra fascismului. Sub
prelişti, se înscriau voluntari. La In Balcani. Bariera dificilă a Car- nu-şi poate face nici cea mai mică genericul „Omagiu bărbăţiei şi cu­
apelurile făcute în presa vremii paţilor dispare în mod practic, iar iluzie". este deschis, căci germanii nu mai
de M. Kogălniceanu. Mihai Emi- ruşilor le este deschisă cîmpia vas­ („La Prensa“ — Argentina, au în aceste direcţii nici o apăra­ rajului", detaşamentele claselor
nescu, Gh. Bariţiu, prin care tă a Dunării, care duce la Belgrad, din 25 august 1944) re şi nu mai pot concentra noi VI—VII au organizat vizite la Mu­
populaţia era chemată să spriji­ Budapesta şi Viena şi chiar spre trupe. Este, deci, legitim ca po­ zeul judeţean. (Constanţa Ispas —
ne cu toate puterile lupta pen­ porul român să aibă în momentul Clubul presei pioniereşti — Deva).
tru apărarea Independenţei, au Germania. La sud-vest de România O LOVITURĂ GREA PENTRU de faţă un sentiment de satisfac­
răspuns şl mulţi pictori, scriitori, se întinde Iugoslavia, împînzită de GERMANIA FASCISTĂ ţie, căci România are o contribu­ SI „Eroi au fost, eroi sînt încă"
poeţi, profesori universitari. partizanii care ţin continuu în şah este genericul sub care se des­
Pictorii Nicolae Grigoresou, garnizoanele germane. Mai depar­ „întoarcerea armelor de către ţie însemnată la grăbirea sfârşitu­ făşoară, la Şcoala generală nr. 4
Carol Popp de Szathmary, Sava te se află Adriatica, dominată de România constituie fără îndoială lui. Este o contribuţie de care po­ Deva, adunările cu ceremonial ale
Hentia, G.D. Mirea şi alţii au către adversarii lor. In mod vir­ lovitura cea mai grea pe care Ger­ porul român poate să se felicite". detaşamentelor claselor II—III.
însoţit armatele pe front. Imor­ mania a primit-o în această regiu­ (Comentariu al postului de ra­
talizând pe pînze scene de un tual este creată astfel o barieră dio New York, din 18 septem­ (Eugenia Grecu).
deosebit eroism şl vitejie. Poeţii continuă în nordul Balcanilor, care ne a Europei. Intîi, pentru că a- brie 1944) E „Ştafeta cravatelor roşii cu
Vaslle Alecsaudrl şi G. Slon, va implica pierderea tuturor for­ ceasta o privează definitiv de ulti­ tricolor" de la Hunedoara — ac­
profesorul V.A. Urechia, actorii ţelor germane din Grecia, Marea mele rezerve de petrol, pe care O IMPORTANTĂ ţiune care a debutat prin parada
C.G. Robescu, D.M. Serra şi M. Egee şi Creta ; evacuarea acestora bombardamentele neîncetate le lă­ DE RANGUL AL PATRULEA „Trec detaşamentele", încheindu-se
Pascaly au scris marşuri, au este de pe acum aproape impo­ saseră intacte. Apoi pentru că, cu
iţinut conferinţe sau au susţinut sibilă datorită dificultăţilor în faţa concursul României, accesul către „România contribuie la războiul cu predarea ştafetei, întreceri spor­
ireprezentaţii publice date In fo­ Cîmpia Ungară devine mai uşor împotriva Germaniei cu o armată tive şi artistice, s-a desfăşurat sub
losul ostaşilor. cărora se află comunicaţiile. Bulga­ de o importanţă de rangul al pa­ auspiciile întâmpinării^ sărbătorilor
ria, care este înconjurată de pentru armatele ruse, şi prin Cîm­ din această primăvară i 1 Mai şl
România, Iugoslavia şi Turcia, de­ pia Ungară se pătrunde uşor în trulea, printre cei care luptă îm­
C. DROZD Austria... Chiar de acum Ger­ potriva Germaniei". 9 Mai. (Rcmus Barna — Hune­
sigur că va imita în scurt timp e- doara).
pcemplul celei dintîi. mania pierde acea parte din aceas­ („Unita" din 7 februarie 1945)