Page 36 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 36
DRUMUL SOCIALISMULUI • NR.
Pag. 4
Urmînd îndemnurile tovarăşului Nieolae Ceauşc
OAMENII- MUNCII HUNEDORENI PARTICIPA CU ABNEG
tul bucuriei renaşterii acestei io- Selcşan, preşed
DOBRA - LĂPUSNIC. O ZI DE MUNCĂ RECORD
Ou folii ia muncă dîrză, calităţi atît de greu lovite. Renaş- ieşti.' Duminică
tere care se realizează atît prin jinul locuitorilo
Ziua de duminică a fost pentru
Dobra. Ceea ce ne-a impresionat sivul ajutor primit de la locuito- lizare a cărnii
locuitorii comunei Dobra şi a ce meni la recoltatul griului la C.A.P. munca localnicilor, cît şi prin ma- jaţi ai Intrepri
lor veniţi să le dea o mină de a- mai mult a fost nu participarea rii satelor din jur, care nu au a cinematografice
fără preget, cu totală dăruire jutor deosebit de rodnică. Prin masivă a oamenilor la lucru ci dă vut de suferit de pe urma inun care au lucrat
Prin munca
daţiilor.
ruirea şi însufleţirea cu care lu
preocuparea comitetului comunal
de partid, a consiliului popular
relui şi cu picioarele în apă, tineri deţean şi comunal de apărare îm
comunal şi cu sprijinul organelor crau sub arşiţa dogoritoare a soa Prin grija Comandamentului ju la brîu, satul
treptat, la o i
Am trăit şi trăim zile de ma- cit fiecare să aibă sarcini şi răs judeţene, aici a avut loc şi dumi sau vîrstnici. Aici, în mijlocul „ce potriva inundaţiilor, au fost re minică au fosi
Dcimă tensiune umană. In această' punderi concrete şi să fie contro nică o mare concentrare de forţe lor mari" o întîlnim pe Mariana partizate la Stretea forţe masive suprafeţe de ps
mare încleştare pentru înlătura lat cum îşi face datoria. îndeosebi la recoltatul griului. Pe Luchin, elevă de 14 ani. Muncea cu pentru lucrările de refacere şi sal tare cu grîu, a
rea urmărilor inun-daţiilor, che Aşa după cum a indicat tova terenurile „la brod“ şi „la păr", o hărnicie molipsitoare. Micuţă dar varea recoltelor inundate. Din fectele inundaţi
mările îndemnurile însufletitoare răşul NICOLAE CEAUŞESCU, cu cît cuprindeai cîmpul cu privirea, agilă, ea era în rînd cu ceilalţi co satul Bujoru a venit un detaşa-
şi indicaţiile concrete de acţiune prilejul vizitei făcute în judeţul era un furnicar de lume. Peste operatori. Am întrebat-o dacă îi ment de 30 dc oameni conduşi de gospodarii, iar
ale secretarului general al parti nostru, în fiecare localitate, în 500 de tineri şi vîrstnici, femei, este greu. Ne-a răspuns zîmbind : secretarul dc partid Ioan Marinca,’ 10st _ nou t
dului. preşedintele Republicii, to fiecare cooperativă agricolă de şi bărbaţi, combine, prese de ba — Nu-mi este greu. Mama mea care lucrează, cu multă energie,. Cu sîrguinţă,
varăşul Nieolae Ceauşescu, uriaşa producţie să se treacă de îndată, lotat, atelaje, asaltau lanurile cu nu s-a simţit bine ieri (sîmbătă) de 3 zile în şir. Tot de 3 zile în renaşte, de la
şi piidui'toarea sa activitate des în conformitate cu hotărîrile Co grîu deşi acestea mai erau încă şi am venit eu în locul ei. Azi a şir lucrează şi cei 40 de cetăţeni tură povara c
făşurată zi şi noapte, in mijlocul mitetului Politic Executiv al C.C. sub apă. Organizaţi pe detaşa venit şi ea dar nu puteam lipsi din Stănceşti, constituiţi intr-un cale de ape, r
oameniloi muncii din toate jude al P.C.K. şi a Decretului privind mente, oamenii fie că lucrau cu nici eu, cînd toată lumea e pe detaşament condus de deputatul fost înainte’
ţele şi zonele calamitate pentru starea de necesitate, la organiza coasa sau secera, că transportau cîmp. Cît despre muncă, nu mă George Cornel, ca şi detaşamentul harnici de pe '
+
cnPrn sintom R frnf! oî
_
1
conducerea nemijlocită a vastelor rea sistematică a activităţilor de griul la combine aflate în locuri sperii. Sîntem 5 fraţi şi părinţii de la Raduleşti-sat, cu un efectiv De la Şirete;
acţiuni de refacere — inclusiv înlăturare a daunelor provocate uscate în staţionar, fie că treie ne-au învăţat nu numai să preţu
din judeţul nostru — ne-au mo de inundaţii, a lucrării de termi rau, toţi ştiau precis ce au de fă im munca ci şi să o facem ! de 50 de oameni, conduşi de Adrian spre comuna I.'
bilizat şi îmbărbătat puternic ini nare şi consolidare a digurilor, cut şi lucrau cu mult spor. La transportul griului din că
Secretarul comitetului comunal piţe la treierat remarcăm un bă
mile şi braţele, ne-au conştienti de scurgere a apelor, Ia strînge de partid, activiştii de partid şi iat care deşi mic de statură mînu- ILIA. ORGANIZATĂ CHIBZUIT, TE
zat Înţelegerea rostului efortu rea recoltei, acţiuni la care tre de stat repartizaţi în acest sector, ia viguros furca încărcată cu pa
rilor suplimentare ce trebuie de buie să participe întreaga popu secretarii organizaţiilor de bază iele de grîu. Era Oliviu Bogdan, MUNCA DE REFACERE SE DESF/
puse de către fiecare cetăţean in laţie. In mod expres, secretarul din C.A.P. şi unităţile economice elev în clasa a VlII-a la şcoala
starea de necesitate în care ne general al partidului a cerut să din Dobra. CU SUCCES
găsim. Dovada cea mai vie a ma din comună erau prezenţi în
turei înţelegeri a situaţiei şi a sc treacă de îndată Ia măsuri mai fruntea oamenilor. Se lucra cu un — Nu am crescut eu prea înalt Deşi sîmbătă a plouat abundent munei au parii
necesităţii unei mobilizări totale hotărîtc pentru scurgerea apelor avînt şi o hărnicie deosebită. dar sint voinic şi vreau să lucrez şi au fost îngreunate vizibil lucră- oameni.
o constituie nenumăratele acte astfel ca în două-trei zile să fie Toţi aveau o singură dorinţă : să şi eu cît oricare din cei de la rile de refacere, duminică, la Ilia Comandament
de eroism colectiv şi individual recoltat tot griul şi orzul inundat termine duminică recoltarea gri transport j s-a confesat el. Eu s-a muncit cu mult spor. Locuito- împotriva inun.c
săvirşite în bătălia pentru preve dc-a lungul Mureşului, să fie ului de pe cele 38 hectare. sint cu căruţa şi căruţaşul şcolii, rii satului de reşedinţă a comunei, cent deosebit p
nirea şi limitarea efectelor inun strînse şi furajele şi ca în urmă — Pe lingă ţăranii cooperatori, N-° sa-mi fac şcoala de rîs ! Lîn- cărora li s-au adăugat militarii zuită, temeinici
daţiilor de către muncitori, luptă toarele două luni şi jumătate să ne-au ajutat mult oamenii din ga presa de balotat paie munceau veniţi în sprijin, angajaţi, ca şi lo- facere, pe orgi
torii gărzilor patriotice, ostaşi, lu fie terminate lucrările de reface alte sate ale comunei sau chiar din cadrele didactice Maria Moise şi cuitori din Vorţa, conduşi de Oc- în detaşamente
crători ai Inspectoratului judeţean re, extindere, supraînălţare şi alte localităţi — sublinia ing. Ni- Maria _Meşină._ Auziseră discuţia tavian Medrea, secretarul biroului tizează sarcini
de interne, ţărani cooperatori, consolidare a digurilor pentru a colae Nicolescup preşedintele purtată de noi cu elevul şi zîm- executiv al consiliului popular, au te puncte dc
beau cu mîndrie.
încununat ziua de duminică cu
C.A.P. Dobra. Ne-au venit forţe
tineri şi vîrstnici, femei şi se preîntîmpina noi inundaţii. un bilanţ bogat. 100 de oameni au cursul zilei de
copii eforturile deosebite ale La lucrările de scurgere a ape din Roşcani, Bătrîna, Stănceşti, Mi- Şi lanurile C.A.P. Lăpuşnic erau participat la recoltatul griului de ţeni, cu 12 ba;
colectivelor de muncă pentru a- lor să se organizeze oamenii în hăieşti, Pane, Merişor, Bujor, Ră- pline cu oameni. 120 de elevi de pe 9 hectare inundate în zona re au lucrat îi
duleşti, Făgeţel, Lăpugiu de Jos.
siguiarea funcţionării normate în detaşamente cu răspunderi con Printre ajutoarele primite se nu la Grupul şcolar al C.S. Hune dintre localităţile Ilia şi Bretea luzarea şi sup
doara lucrau de zor la recolta
această perioadă a marilor uni crete ; la refacerea şi consolida mărau şi 100 de cosaşi din Bătrîna tul cartofilor, 400 de oameni — Mureşană şi l-au transportat cu 10 pe tronsonul ş-
tăţi economice din judeţ şi pen rea digurilor să fie ' repartizate şi Faţa Roşie. Nu numai harnici dar din satele învecinate şi de la In- atelaje şi 4 autocamioane la cele calea ferată şi
tru obţinerea unei producţii su concret porţiuni care trebuie şi ambiţioşi, cosaşii din Bătrîna dustria cărnii şi U.J.C.M. Deva — 2 combine de treierat staţionar, şeaua naţională
plimentare, ajutorul masiv dat să le execute fiecare întreprin şi-au cîştigat stima şi preţuirea ce la recoltatul şi treieratul griului. A1 ti 25 oameni au recoltat şi Cu ajutorul a
din primele momente unităţilor dere, instituţie, cooperativă agri lor din Dobra, a celor cu care au Se muncea de asemenea cu mult transportat la arie orzul de pe 4 vacuează în cc
şi cetăţenilor din localităţile a- colă de producţie, sat, organizaţie muncit. Ei au o deosebită îndemâ spor Ia efectuarea lucrărilor de hectare, iar 45 de oameni au fost zonele în cat
S.M.A., depozite!
lectate de către siderurgişti, mi de tineret etc. ; iar la salvarea nare şi forţă la coasă, pe care o întreţinere la grădina de legume, repartizaţi la recoltatul finului de din cele citeva g
neri, constructori, energeticieni, recoltei din zonele calamitate să mînuiesc cu multă pricepere, Cînd Ziua de duminică a fost pentru P. e 5 hectare. 100 de elevi au pră- nea satului. S-;
chimişti, feroviari şi ceilalţi oa se facă apel în şi mai mare mă şi-au primit suprafaţa ce o aveau Dobra şi Lăpuşnic o zi de muncă ?*t 2 hectare la grădina de legume vatoare şi 24 d
meni ai muncii din întrepinderi sură decît pînă acum la sprijinul de cosit, unul mai în vîrstă a spus t record. Nu numai că participarea iar 22 de oameni au evacuat apa cariera de păm
şi instituţii, de către mii de elevi organizaţiilor de partid, consilii fraţilor, plecăm de aici cînd o ter la lucru pe ogoare a fost mai ma- din băltirile de pe 17 hectare. S-au sigura fnaterial
şi utecişii. lor populare şi cetăţenilor din minăm ! 4 zile au cos# de dimi re ca oricînd, dar mai ales se poate recoltat cartofii de pe 1 hectar, lor de la dig.
Cea
mai
Acum, cînd apele s-au retras, comunele şi satele necooperativi neaţa pînă seara pe un teren greu, sublinia faptul că însemnate su- r rnare desfăşurare de Au continuat
dar au lăsat imense pagube şi zate cu apa în uncie locuri pînă la ge prafeţe de teren cultivate cu grîu f° te s-a realizat duminică la di- le, îndeosebi
nunchi. Şi ia sfîrşit, „comandantul"
au fost recoltate, că bilanţul zi- gurile de apărare ale comunei Ilia,
greutăţi, care nu pot fi înlăturate Ploile, excesul de umiditate au detaşamentului a informat lapidar : lei a fost îmbucurător şi mobili- unde au muncit peste 500 de oa- şi griului. Săte
de pe o zi pe alta, trebuie acţio afectat şi întîrziat lucrările de „Noi terminarăm 17 ba cu grîu de zator pentru terminarea cît meni. Aici, la taluzarea şi supra- damentul lisfţal
nat fără repaus, şi mai tenace, recoltări şi întreţineri a culturi recoltat". înălţarea digurilor, între cei 500 miraţie pentru
masiv şi bine organizat pe toate lor şi in celelalte zone ale jude grabnică a recoltării griului. de cetăţeni l-am întîlnit şi pe ma zile a veciniku
fronturile refacerii şi revenirii la ţului. Acum, cînd fiecare kilogram Duminică am întîlnit mulţi oa- SABIN CERBU iorul de miliţie Ioan Boldura, li ţa, buni lucră
cursul normal al vieţii şl activi de cereale, legume sau furaje es nul dintre oamenii care au fost care vin ziln i<
tăţii economico-sociale, peptru a te deosebit de preţios pentru aco STRETEA. PRIN MUNCA OAMENILOR, prezenţi pârmanent pe diguri atît cu coase şi. sec
transpune neîntîrzia'f- şi în totali perirea daunelor care le-am su SATUL RENAŞTE înaintea inundaţiilor, cît şi în cli la recoltat. Es
tate în fapte chemarea secreta ferit, trebuie ca toată lumea, co pele grele ale viiturii, iar acum roasă de solide
rului general al partidului, indi operatori şi mecanizatori, munci Satul Stretea, aparţinător comu prafeţe. Numeroase garduri, porţi, la acţiunile de refacere. rare în aceste
caţiile şi orientările concrete de tori şi funcţionari, tineri şi elevi nei Dobra, este o localitate mică, anexe gospodăreşti au fos-t dis Prin buna organizate a muncii popor, îmbărbă
acţiune transmise în aceste zile, să participe intens la lucrările numărind doar 31 de case. Este truse. s-a reuşit ca Fjînă în prezent să se exemplul persa
care se impun la ora actuală în
toate prevederile Decretului pre aşezat în lunca Mureşului, în in Ou toate acestea, deşi oferă o recolteze 12 hectare de orz, să se general al pa
zidenţial cu privire la instituirea agricultură. teriorul unei largi bucle pe care imagine dezolantă, satul trăieşte, refacă 7 km de dig, din care 1 km Nieolae Ceauşe
stării de necesitate pe teritoriul Industria judeţului nostru, care rîul o face in jurul satului, care luptă cu hotărîre pentru înlătura de dig nou, în care s-au încorpo jat cu eroism
Republicii Socialiste România, dispune de o bază tciinică puter este, astfel, înconjurat din trei rea efectelor inundaţiilor şi reve rat 45 000 mc de pămînt. Da acţiu cere.
ale hotărîrilor şi măsurilor de de nică, de specialişti şi oameni cu părţi de albia Mureşului. nirea la normal. Pe străzi şi In nile de duminică de pe raza co-
osebită însemnătate şi urgenţă o bogată experienţă, are datoria Inundaţiile din săptămîna trecu curţile oamenilor motopompcle e- ZAM - BURJUC. OAMENII SATI
de a se situa în primele rînduri
stabilite de Comitetul Politic Exe ale marelui şi eroicul efort naţi tă au afectat deosebit de gray a- vacuează apa. Oamenii satului,
cutiv al C.C. al P.C.R. Organele ceastă localitate. Practic, apa a care s-au întors la casele lor, se ŞTERG URMĂRILE CALAMIT^
şi organizaţiile de partid, consi onal dc refacere prin realizarea năvălit asupra satului cu toată pu îngrijesc de gospodării şi de te
unei producţii suplimentare atît terea, rupînd pe o mare supra
renurile agricole, fac totul pentru
liile populare, organizaţiile de pentru necesităţile interne, cit şi faţă digul de apărare. Toate cele ca pe străzile şi in casele satului De peste o săptămînă trăim o la lucru. Pagul
masă şi obşteşti, consiliile locale pentru export. Aşa după cum 31 de case, împreună cu anexele să triumfe din nou viaţa- Un .co stare de aprigă confruntare cu apele revărsate
ale Frontului Unităţii Socialiste, indicat tovarăşul NICOLAE lor gospodăreşti, au căzut pradă mandament special creat de orga stihiile naturii dezlănţuite cu fost mari. Dar
organele de stat, comandamentele CEAUŞESCU, sînt necesare efor furiei Mureşului, care a inundat nizaţia judeţeană de Cruce roşie acea furie oarbă a elementelor tea cu braţele
. ,
..
.
teritoriale de apărare împotriva turi intense pentru asimilarea dc satul cu o masă de apă măsurînd şi Centrul sanitar antiepidemic depăşind, nu în puţine locuri, ur- care a avut ce
inundaţiilor au. datoria, obligaţia noi maşini, utilaje şi produse, între 1 metru şi 1 metru şi 90 de funcţionează permanent în sat, su- ® ia U1 1 , „ ferit a fost S.
î ._
de a lua toate măsurile politice pentru conceperea şi realizarea centimetri adînciime. praveghind curăţarea şi dezinfec- Duminica, în comunele Zam şi C.A.P., magazi;
şi organizatorice' pentfu mobiliza dc utilaje, piese dc schimb şi a- Duminică, la o săptămână de la tarea fîntînilor şi alte acţiuni sa- Burjuc de pe Valea Mureşului, cincisprezece ce
rea şi mai intensă şi conştientă a paratură de înaltă tehnicitate în viitura Mureşului, am poposit în nitare. domnea o atmosferă de totală rao- te.
(forţelor umane şi materiale, a fi domeniu] metalurgiei şi mineritu satul Stretea. Aici — spre deose Impreună eu tovarăşii Iga Efti- bilizare. Răspunzînd îndemnurilor Spre locurile
ecărui cetăţean apt de muncă lui, pentru ca Hunedoara să dea bire de alte localităţi — apa s-a miu, instructor la U.J.C.A.P., şi secretarului general al partidului, nit, cu mic cu
din judeţ în această acţiune na metal în plus, laminate competiti retras mult mai încet în albia plt. major Pană Constantin, care tovarăşul Nieolae Ceauşescu, fă- s-atete- care n-a
ţională menită să ducă la recu ve pe piaţa mondială, să producă care înconjoară, în imediata veci au fost martorii tuturor clipelor cute cu prilejul recentei vizite de de pe urma in
perarea cit mai devreme a pagu toate sortimentele de oţeluri spe nătate, micul sat. Pe străzi, în grele prin care a trecut satul, lucru în judeţul Hunedoara, din cooperatori, el<
belor, la preîntâmpinarea unor ciale, în producţia de serie mică, curţile oamenilor, pe terenurile a- străbatem de la un capăt la altui primele ore ale dimineţii, peste baţi. tineri şi
viitoare asemenea situaţii, să asi potrivit necesităţilor, să se intro gricoie apa bălteşte pe mari su- mica Idealitate şi trăim sentimen- 400 de cetăţeni din Zam au ieşit comunei, tovar;
gure înfăptuirea neabătută a ho ducă în proporţie mai mare căr ne cere să-.-t cc
tărîrilor Congresului al Xl-lea al bunii de Valea Jiului la fabrica ca celor mai
partidului, mersul ascendent al e- rea cocsului metalurgic în vede rii Spitalului, i
dificării societăţii socialiste mul rea reducerii importului de căr rul Simion Gre
tilateral dezvoltate în patria bune cocsificabil. Angajamentele partid Ioan V
noastră. suplimentare, care se iau în fieca Pe tarlaua c
Complexitatea, urgenţa şi am re întreprindere şi pe şantiere, se lucrează la
ploarea obiectivelor care ne stau creativitatea specialiştilor, activi Mureşul, retras
prioritar în faţă — scurgerea ape tatea plină de dăruire a colecti curge leneş. N;
lor, refacerea imediată a digurilor, velor de muncitori, ingineri i şi trece de glezne
cu toate învăţămintele pe care . tehnicieni trebuie axate pe aceste crează îndîrjiţi
le-am putut desprinde, salvarea obiective şi direcţii cardinale. vom termina c
recoltei de grîu şi ofz de pe tere Starea de necesitate cere ca, în sigură primare
nurile inundate, efectuarea peste aceste zile şi în continuare, toată Aflăm că la
tot şi foarte grabnică a reînsă- ţenilor un apo:
niînţărilor pc aceste terenuri, in lumea să pună cu nădejde mina vut preşedinţii
pc lucru, să asigurăm o mobiliza
tensificarea campaniei de recol re generală la muncă dîrză şi de teşti ale Fronti
tări şi întreţinere a culturilor din înaltă organizare a muncitorilor, liste şi deputat
celelalte zone, strîngerea paielor, ţăranilor, intelectualilor, funcţio Bujor Crăciun
eliberarea terenurilor şi extinde narilor, a luptătorilor din gărzile Borncmisa şi i
rea culturilor duble pe terenurile patriotice, tineretului, elevilor, Almaş Sălişte,
ncafectate, recoltarea şi acoperi casnicelor, a celor fără ocupaţie Tămăşeşti. Fân;
re» necesarului de furaje, recupe să nu îngăduim nimănui plimbă de grîu, la Zan
rarea răniînerilor în urmă în în reala, dezinteresul, sustragerea de nual 32 de he
treprinderile şi pe şantierele care la obligaţia de a munci ! Organe La C.A.P. şi
au avut greutăţi şi deranjamente, le locale de partid şi de stat, ziduri se vede
care o trăsese
realizarea unei producţii supli conducătorii unităţilor să se afle în mintire. Pretut
mentare de bunuri de care eco permanenţă în fruntea oamenilor, vrăjmaşă a iov
nomia naţională are imperioasă să dea exemplu de totală dăruire menii o denunţ
nevoie — solicită, obligă pe fieca şi să organizeze nemijlocit şi e- ce-a făcut, uite
re cetăţean, pe toată lumea, de a xemplar multiplele acţiuni care cat. Dar îrv cel
Sacra suplimentar, inclusiv dumi se întreprind pentru ca viaţa şi apa n-u întîlnis
nica, cu totală dăruire patriotică, activitatea productivă să-şi reia
Emil Mura, C(
Jar pe organele coordonatoare <te cît mai grabnic cursul normal as Iosif Şuba, aju
«i organiza astfel activitatea in cendent1 500 de oameni au lucrat duminică la refacerea şi consolidarea digurilor de apărare ale comunei ilia. fermă, ne re