Page 38 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6071 • MARŢI, 15 IULIE 1975
Pag. 6
(Urmare din pag. 4-5) producţie — pe ogoare şl pe ne bucurăm că - au venit. Trebuie aici 37 ha de grîu. Se recoltează tuit cu prisosinţă planul celor ple
străzi. calamitate — de aici, în să prăşim trei hectare de căpşuni, exclusiv manual — cu coasa şl se caţi. Axenfe Zepa, şeful unei e-
schimbul de producţie, devenit două de sfeclă roşie, patru de cas cera. 220 de secerători şi cosaşi, cbipe, a devenit şef de schimb.
prinderea noastră sîntem 60 de mai angajant, mai spornic. E un traveţi, trei de ardei. Este de re bărbaţi şi femei, înoată literal In sala de maşini, Teodor Badea
a muncit cit doi oameni. La fel
oameni, personalul TESA, pentru efort impus de starea de necesita marcat faptul că, mai ales hune- mente iii pământul clisos. Se de — Vasile Marangoci, Maria Boca-
că muncitorii sînt în sectoarele de te, înţeles de fiecare — că fiecare dorenii, au venit cu uneltele lor. pun eforturi uimitoare pentru re Anica Biba, Elena Iosivoni, Euge
coltarea acestui grîu. Un coope
producţie. Am venit şi venim zil are în faţă imboldul şi exem Ne-ar fi fost greu să ne des
nic la munca de refacere, în con plul omului neobosit aflat la cîrma curcăm cu uneltele pentru atâţia rator mai în vîrstă îşi găseşte o nia Paveloni, Eugen Clep, şoferii
diţiile în oare 70 la sută din uni ţării — şi doreşte să răspundă. oameni. clipă de răgaz, smulge cîteva spi loan David şi Vasile Drăgan în
celelalte secţii ale fabricii.
ce şi le „macină* între palme. In
tăţile noastre au fost inundate, „Am muncit şi ieri pînă seara, — In ce stadiu vă aflaţi cu re- tr-un. pumn îi rămîn boabele, bu In sectorul de tapiţerie, soţii
dar care, la această oră, lucrează muncim şi azi cu toate efectivele, însămîn,ţările ?
la capacitatea normală" — ne spu la toate ioturile — ne spune ingi — Avem obligaţia să reînsămîn- ne, uscate, bine dezvoltate, dar şi Ileana şi Constantin Petrescu, loan
ne Ion Munteanu, director la nerul Gheorghe Cărăbaş, şeful ţăm întreaga suprafaţă care a fost mult pămint. Danciu, Doru Batizan, Eugen Eva
I.J.I.L. Deva. Vrem să consem şantierului 1 al T.C. Deva. Avem calaimitată. Acum lucrăm o supra — Asta trebuie treierat, sipălat şi alţi 30 de muncitori au termi
năm efortul oamenilor de aici, ca angajamente ferme şi ne-am luat faţă de 9 ha pe care, după-amiază şi apoi uscat din nou. Nu-1 lăsăm nat 25 de tapiţerii de pat pentru
re, lucrînd în nămol şi arşiţă, fac noi angajamente. Creşa „Patria* şi în cursul zilei de mîine, o vom aşa, că-i păcat. căminul muncitoresc al Fabric»
glume pentru a alunga oboseala. cu 100 de locuri şi şcoala din reînsămînţa. Punem mal ales cul Pe unele porţiuni mai ridîîate, de mătase din Deva.
„Nume ? E greu să nominalizăm, Dacia cu 16 săli de clasă — pla turi cu perioadă scurtă de vegeta grîul e legat în snopi şi pus In PETRE FĂRCAŞIU
cînd toţi sînt la fel" — se scuză nificate pentru august şi septem ţie — castraveţi, fasole, morcovi şi picioare, în altele — este lăsat ca
Andrei Cîmpeanu, secretarul orga brie le vom preda la 25 iulie. In pătrunjel. Pe măsură ce scăpăm brazdele, pentru a se zbici mai u- HAŢEG, TOTEŞTI,
nizaţiei de partid. august va fi gata un bloc cu 60 de apă şi terenul se zvîntă, intrăm şor. Oamenii se hat bărbăteşte
E greu să nominalizezi — cînd de apartamente care, iniţial, era la lucru pe toată suprafaţa. pentru pîinea de mîine ! MII DE OAMENI LA
pe dig, pe lunca inundată, pe stră prevăzut pentru luna octombrie. Pe cîmpul Rapolţclului se află Brigadierul Ionel Danciu ne roa RECOLTAREA
zile calamitate, în casele cu ur Constructorii noştri sînt şi vor fi o tarla cu 36 ha de grîu. Cîmpul gă să amintim măcar câţiva din
mele grelei încercări, sînt sute şi prezenţi eu fapta pe schelele con — un platou mai înalt, n-a fost a- tre membrii cooperatori care au PĂIOASELOR,
sute de tineri şi vîrstnici prinşi strucţiei şi reconstrucţiei". tins de ape. Aci lucrează în spe lucrat în mod deosebit în aceste
în iureşul refacerii. „Vă rugăm să Şi nu numai constructorii. Pe cial mecanizatorii, ou un număr zile grele. Şi, ne spune numele STRÎNGEREA
consemnaţi măcar asociaţiile de schelele refacerii şi efortului cerut •necesar de oameni, membri coope unora dintre ei : Iosif David A-
locatari nr. 1, 2, 10, 11, 12, 13 care, acuim şi aici sînt şi vor fi toţi cei ratori. Recoltarea de pe această post, Simion Oana, Ana Morar, FURAJELOR,
uitaţi cum muncesc, ne roagă to care înţeleg starea de necesitate, suprafaţă se termină în cursul zi Maria Tudor, Victoria Drăghici, ÎNTREŢINEREA
varăşul Emilian Ionescu, enume- toţi cei care fac din muncă dato lei de azi. Sînt la lucru 4 combi Viorica Magda, Iosif Suciu, Teo
rîndu-ne pe Dumitru Bîrlogeanu, rie, toţi cei care — aşa cum spu ne şi o presă de balotat paie. dor Magda, Petru Mărunţ, Doina PRĂSITOARELOR
Aurel Cristovici, Octavian Grama, nea cooperatoarea Carolina Mihuţ — Azi (duminică — n.n.), ne in Moraru.
Florica Homoştean, Virginia şi — mănîncă pîine românească. formează preşedintele cooperativei, Lista râmîne deschisă, cu regre Mii de oameni ai muncii — ţă
Maria Roncea, Anton Biceac, Sta tovarăşul Adrian Sima, intrăm şi tul că n-am putut înşira numele rani cooperaotri, mecanizatori, lu
crători din I.A.S., muncitori din
na şi Mircea Jurcă", pe mulţi LUCIA LICIU în tarlaua numită Şedi. Acolo a- acelora care se bat bărbăteşte cu
dintre cetăţenii oraşului veniţi, să VIORICA CIORBAGIU vem 46 ha cu grîu. condiţiile vitrege pentru pîinea de întreprinderile şi instituţiile muni
cipiului Petroşani, din oraşul Ha
ajute la evacuarea ’ şi curăţirea Intrăm in lanul de grîu din mîine. ţeg şi I.V. Călan — au lucrat du
străzilor şi locuinţelor de pe Pro GESTUL „Balta mare". Denumirea n-o fi
gresul, Plevnei, Griviţel, 16 Fe proprie în alte. condiţii, dar de CORNEL ARMEANU minică intr-un front comun, în
bruarie, Grigorescu. A fost greu ? înţelegem marele greu al fami această dată i se potriveşte. Sînt NICOLAE STANCIU zona Haţegului, la recoltarea griu
lui şi orzului, cositul, strinsul,
Poate. Dar nimeni nu ne-a vorbit liilor asupra cărora s-a abătut fu transportul şi depozitarea furajelor,
de greu cînd s-au unit să înlătu ria apelor. înţelegem starea de
re greul. „Nimic nu e greu cînd încordare şi durere prin care trec întreţinerea culturilor, la recoltarea
de legume şi fructe, refacerea unor
faci cu drag" şi cel ce ne-o spune văzîndu-şi ’ casele nelocuibile, gră
— tînărul şofer de pe autobascu dinile devastate. Ne-am alăturat drumuri degradate de ploile toren
lanta 31-HD-3620, Vaier Roşea — cu braţele, cu efortul, să diminu ţiale, construcţia de adăposturi pen
tru animale. însufleţiţi în muncă
e angajat cu întreaga fiinţă la e- ăm acest greu. Şi ajutorul ne-a
fortul comun. fost primit cu mulţumire. Insă de exemplul personal al tovarăşu
Trecuse de mult ora prînzului gestul lui N. P. de pe strada Plev lui Nicolae Ceauşescu, secretarul,
general al partidului, preşedintele
din duminica muncii. Şi oamenii nei, nr. 20 din Deva, nu-1 putem Republicii, de îndemnurile şi sfa
lucrau încă. A fost o zi rodnică în înţelege. In preajma casei lui lu turile sale preţioase date în timpul
dăruire, ca şi în precedentele două crau, duminică, zeci de tineri u- cînd s-a aflat în mijlocul locuito
zile, cînd peste 4 700 de deveni tecişti de la poligrafie şi I.C.R.T.I. rilor din judeţul nostru, miile de
s-au organizat în detaşamente spe O tînără, dorind să-şi potolească oameni ai muncii aflaţi şi dumini
ciale, recoltând 56 ha griu, 7 ha setea, a îndrăznit să ’ ia o prună că la datorie pe ogoare, au lucrat
orz, îngrijind culturile de pe 12 din grădina lui N. P. (desigur, nu cu dăruire şi pasiune pentru ca în
ha sfeclă şi 36 cu porumb, strîn- era locul cel mai potrivit, dar...). treaga recoltă să fie strînsă la timp
gînd finul de pe 66 ha, balotînd Fapta ei a fost aspru, neomenesc şi fără pierderi, demonstrînd înal
paie pe 52 ha, executând arături pedepsită de proprietar. N. P. a ta lor conştiinţă patriotică şi res
pe 30 ha, însămînţînd porumb luat o seîndură din gard şi a lo ponsabilitate civică.
pentru siloz pe 25 ha — în timp ce vit-o cu putere, proferînd vorbe începînd din ziua de 10 iulie, pe
focul continuu al muncii în între de ocară. Inţelegm greul, dar cum ogoarele I.A.S. Haţeg lucrează zil
prinderile industriale şi pe şantie poate fi calificată o asemenea nic, după orele de program, peste
re nu s-a stins., Din schimbul de faptă ? 1500 de oameni ai muncii din în
treprinderi şi instituţii. Duminică,
OAMENII ŞANTIERULUI - UN SINGUR GÎND, 13 iulie, au participat la muncă a-
proape 1 700 de angajaţi din între
O SINGURĂ VOINŢĂ prinderile şi instituţiile din Valea
Jiului, din oraşul Haţeg şi I.V. Că
Viitoarea fabrică de ciment şi au plecat cu toţii să scoată grîul lan. Un număr de 147 oameni de
var de la Chişcădaga prinde con din apă. Acolo, în cîmp, li s-au la ocoalele silvice Petroşani şi Lu-
tururi tot mai precise. Construc plătit drepturile băneşti, neîntre- peni, consiliile populare ale oraşe
torii acestui însemnat obiectiv a- rupînd munca pînă ce nu au se Duminică, la C.A.P. Geoagiu, pe terenurile de unde s-a scurs apa lor Petrila, Vulcan şi comunele A-
propie cu fiecare zi momentul pri cerat mai bine de 7 hectare cu Mureşului s-au Insămînţat castraveţi pe 2 hectare. ninoasa şi Băniţa> din întreprin
mei şarje, momentul producţiei. griu. In fruntea acestor acţiuni deri, au format un detaşament spe
•In numele acestui deziderat se sînt în permanenţă prezenţi co LUCRĂTORII INSPECTORATULUI JUDEŢEAN cial de cosaşi, care au recoltat 12
munceşte cu dăruire şi abnegaţie, muniştii, cei mai destoinici con ha fin natural. Ing. Alexandru Boţ
harnic şi responsabil. Oamenii structori. I-am numit aici pe şefii DE INTERNE - PREZENŢI CU ÎNTREAGA ENERGIE ea, şef de fermă la I.A.S., spunea
şantierului au fost şi duminică în de brigadă Hajda Adolf, Teodor PE ŞANTIERELE REFACERII că oamenii din acest detaşament
zi plină de lucru. Nu numai con Urs, Vasile Paraschiv, pe sudorii fac o muncă foarte bună. Alţi
structorii, ci şi întregul personal Gheorghe Chiş, Florin Baciu, Teo 1 200 de angajaţi, între care mulţi
Am consemnat, în aceste zile de
TESA a fost prezent pe schele dor Digă, Alexandru Militaru şi grea încercare pentru întreaga unor unităţi agricole, participînd utecişti, în frunte cu secretarul
de-a lungul întregii zile. mulţi, mulţi alţii. Fără a aştepta populaţie, îndeosebi a aceleia din la salvarea recoltei de pe terenu Comitetului municipal Petroşani al
— Astăzi se lucrează din plin să fie mobilizaţi, constructorii au zonele calamitate, adevărate fap rile inundate şi la alte acţiuni U.T.C., schimbindu-şi uneltele lor
la cuptoare şi la electrofiltre — cerut să li se repartizeze sarcini te de cutezanţă şi eroism săvîrşite de refacere. obişnuite de lucru cu sapele, au
spunea tovarăşul inginer Mircea de muncă în agricultură, la se de oamenii muncii hunedoreni în Ziua de duminică a fost o zi prăşit 30 ha cu porumb. Aproape
fRusu, Inginerul şef al Trustului cerat de grîu şi orz, la sapă. încleştarea cu apele, în vastele de muncă record pentru lucrăto 300 de oameni au lucrat la recolta
montaj utilaj chimic Bucureşti, Deşi pe şantier ziua de muncă acţiuni de refacere. Alături de rii Inspectoratului judeţean de in rea orzului. S-au cosit manual 14
terne. Peste 400 de cadre ale in
şantierul Chişcădaga. Colectivul este zi-lumină, oamenii se supli oamenii muncii şi militarii care spectoratului şi angajaţi civili — ha, iar 25 ha s-au recoltat cu
nostru de muncă a hotărît să lu nesc şi se întrajutorează, în cea au venit în sprijin în zonele inun mulţi dintre ei imediat după în combinele. De asemenea, s-au re
creze toate duminicile pînă la re surile libere acţionînd cu înaltă date, s-a remarcat şi participarea cetarea misiunilor de noapte — coltat şi 3 000 kg de cartofi.
cuperarea tuturor întîrzierilor. răspundere acolo unde greutăţile plină de abnegaţie, de dăruire, a s-au deplasat pe ogoarele C.A.P. Aceeaşi muncă intensă, plină de
Spre lauda lor, constructorii gă impun, acolo unde este nevoie de lucrătorilor Inspectoratului jude răspundere am întilnit şi pe ogoa
sesc resurse să muncească şi în munca şi contribuţia lor, pentru ţean de interne, care au muncit Rapolt, unde au plivit şi prăşit o rele unităţilor agricole socialiste din
plantaţie de căpşuni şi o cultură
cadrul consiliilor intercooperatiste
agricultură, să ajute acolo unde refacerea a ceea ce apa a stri zi şi noapte, fără să cunoască o- de ardei însumîn’d împreună o su Haţeg şi Toteşti. La brigada din
au distrus apele. Slmbătă, deşi zi cat, pentru ştergerea urmelor lă boseala, la ducerea la bun sfîrşit prafaţă de 5 hectare. De aseme
de retribuţie pentru constructori, sate de puhoaie. a misiunilor încredinţate. nea, s-au efectuat şi lucrări de Ruşor a C.A.P. Băieşti s-a ternA-
nat recoltarea griului de pe în
după orele de muncă pe şantier GH. I. NEGREA Urmînd îndemnurile chemării recoltare. Munca efectuată de treaga suprafaţă de 35 ha. Meca
tovarăşului Nicolae Ceauşescu a- lucrătorii inspectoratului a fost nizatorii Victor Davila, Iosif Flo-
RAPOLT. PARTICIPARE MASIVĂ, MUNCĂ INTENSĂ, dresate întregului popor, cît şi in apreciată de conducerea C.A.P. rănescu, Vasile Popa, Nicolae Pre-
dicaţiile date cu prilejul vizitei pentru calitatea ei superioară. teanu şi Cornel Cenuşă au intrat
REZULTATE RODNICE de lucru efectuate în judeţul nos iu combinele la recoltarea griului
tru, executînd ordinul ministrului, După amiază, la orele 17, cînd Ia brigada din Băieşti. O echipă de
Rapoltul a cunoscut duminică o operativ pe lucrări şi s-a pornit lucrătorii Inspectoratului judeţean s-a încheiat lucrul, mulţi dintre 15 cooperatori lucra la cositul griu
animaţie deosebită. încă din zo la treabă. La scurtă vreme a apă de interne au creat echipe de mo cei aflaţi la muncă pe ogoarele lui căzut, iar alţii la transport de
rii zilei primii care au ieşit la lu rut detaşamentul disponibil pentru bilizare în întregul judeţ pentru C.A.P. s-au întors la Deva, in- furaje. La C.A.P. Pui, 120 de coo
cru au fost localnicii. Cînd spu o zi din uzina nr. 5 a C.S. Hune sprijinirea comandamentelor lo trînd din nou în misiunile ce peratori şi cetăţeni lucrau la pli-
nem localnicii avem în vedere atât doara, oameni din secţiile meca cale în vederea înlăturării urmă le-au fost încredinţate, pe timpul vitul şi pră.şitul morcovilor şi pă
pe cei care lucrează efectiv, zi de nice, cuptoare industriale, repara rilor inundaţiilor, a desfăşurării nopţii sau pentru a doua zi. trunjelului, iar 150 la cositul Tine
zi în cooperativa agricolă, cît si ţii siderurgice, construcţii metalice, acţiunilor de recoltare şi întreţine Participarea însufleţită a lucră telor. Cooperatorii din Livadia au
pe cei care sînt angajaţi în dife de la aer, gaz, aburi, muncitori, re a culturilor, pentru preveni torilor inspectoratului judeţean de terminat de recoltat trifolienele şi
rite întreprinderi din Simeria, Hu ingineri, tehnicieni, maiştri, func rea infracţiunilor şi înregistrarea interne la acţiunile de refacere lucrau de zor la cositul finului na
nedoara, Deva sau Bîrcea. încă ţionari. Unii dintre ei nu mai să- corectă a produselor. S-a acţionat, constituie un_ nou şi elocvent e- tural. Alţi cooperatori au fertilizat
decuseară, comandamentul local de paseră şi nu mai pliviseră nicio de asemenea, şi pentru depistarea xemplu al dăruirii şi pasiunii cu cu azot 8 ha cultivate cu porumb.
luptă împotriva inundaţiilor stabi dată, dar aici s-au înscris nu atît unor elemente care se sustrag de care lucrătorii din acest sector îşi La C.A.P. Haţeg, ing. Maria Me-
lise planul de bătaie, în funcţie de cu priceperea, cît mai ales cu dă la muncă şi de la prestarea unor duc la îndeplinire sarcinile în drea ne relata că cei 127 de coo
forţele umane şi de uneltele de lu ruirea muncii pe cîmpul ’ pîinii. servicii. credinţate, p^rte integrantă a e- peratori şi 60 elevi au recoltat 8
cru de care dispun oamenii din Distingem printre metalurgiştii, fortului unanim depus în aceste ha de fineţe naturale, au trans
sat, precum şi în funcţie de aju transformaţi de starea de necesi După încheierea misiunilor de zile de grea încleştare de întregul portat şi depozitat 10 tone de tri
toarele care urmau să sosească din tate ad-lioc în lucrători ai ogoare zi sau de noapte, formaţiuni ale nostru popor. foi şi paie, au cules 2 000 kg faso
alte unităţi. lor, pe maiştrii Ion Pîrv şi Lo- inspectoratului au lucrat zile la le şi mere. La C.A.P. Toteşti, 218
Firesc, localnicilor le-au fost bonţiu Moise, pe muncitorii Con rînd pe ogoarele calamitate ale T. ISTRATE cooperatori şi 116 utecişti şi elevi
repartizate lucrările pentru care stantin Iuga, Ştefan Ceaia, Vasile au transportat 30 tone furaje, au
emu pregătiţi. De pildă, recolta Verbinschi, Margareta Hanganu, DUMINICĂ A FOST O ZI DE VÎRF recoltat 8 ha fineţe, iar mecani
rea griului din terenul mlăştinos Ioana Sîrghi, Nicolae Chiura'lia, pe zatorii 8 ha griu. Ziua de muncă
nu putea fi încredinţată decît ce şeful sculăriei — inginerul Ilie ÎN PRODUCŢIE a fost rodnică şi s-a încheiat pen
lor care aveau coase sau seceri Suciu, pe şeful uzinei — ingine tru toţi cu satisfacţia datoriei îm
şi cizme de cauciuc, precum şi un rul Irimie Mîică şi alţii. Hune La Fabrica de conserve din Ha poturi, 6 tone conserve de fa plinite, că şi-au făcut şi în această
considerabil antrenament fizic. Or, doara a dat şi azi, ca şi în zilele ţeg sirenele au sunat, în zorii sole, 5 tone gemuri şi s-au recol zi de duminică datoria de comu
aceştia erau tocmai membrii coo precedente, nu mai puţin de 500 de zilei de duminică, la orele obiş tat 3 tone fasole verde de la fer nişti, de cetăţeni şi patrioţi.
peratori, oamenii din sat. oameni ca mînă de ajutor coope nuite. Cele două schimburi au to ma fabricii. Cu mult mai mult IN SPIRITUL ÎNTRAJUTORĂRII
Planul de bătaie era pregătit şi rativei agricole. Şi, a dat-o în talizat 420 de muncitori, cărora li decît într-o zi de lucru din cursul
pentru cei care veneau din alte toată puterea cuvântului. s-au alăturat încă 100 de munci săptămânii. TOVĂRĂŞEŞTI
părţi. Lucru era destul. Diminea — Cum valorificaţi sprijinul pri tori de la şantierul trustului de La Fabrica de industrie locală, Acţionînd în spiritul întrajutoră
ţa şi-au f&cut apariţia lucrătorii mit ? l-am întrebat pe inginerul construcţii hidraulice şi de la co lipsa celor peste 60 de muncitori rii tovărăşeşti, un număr de peste
Inspectoratului judeţean de inter Petre Mateevici, şeful fermei legu operativele meşteşugăreşti „Rete aflaţi la muncile cîmpului la 160 ţărani cooperatori din comuna
ne — ofiţeri, subofiţeri, alţi lu micole. zatul" şi „Haţegana". Bilanţul I.A.S. de la Unirea, nu s-a resim
crători. C.nipul mare s-a împărţit — Avem de lucru pentru toţi ; zilei i s-au fabricat 11 tone com ţit deloc, cei prezenţi au substi (Continuare în pag. 7).