Page 37 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 37
i MARŢI, 15 IULIE 1975 Pag. Şj
a cu prilejul vizitei de lucru în judeţul nostru
IE LA BÂTÂLIA REFACERII, LA STRÎNSUL RECOLTEI
.A.P. Rădu- despre salvarea utilajelor, a bu rea Şubă, familia Feher, Elena controlul calităţii produselor, Di le de pe 5 ha şi paiele de pe 16 luptători din gărzile patriotice, mi
nit în spri- nurilor cooperativei. Dar in Cîmpureanu din Tătăreşti, Gheor- recţiei de statistică tăiaseră pînă ha. litari au făcut front comun cu
trctea anga- schimb au fost inundate peste 400 ghe Orşa, Ghcorghe Lurigu, Miron aproape de nămiezi uliţi largi şi ION CIOCLEI ţara.
e industria- de hectare. Vlad, Elena Orşa din Tisa (sat adinei în lanul calamitat. Pe o P. S. .Un exemplu rău, de lipsă In Valea I-Ierepeii, de pe căru
îtreprinderii Toţi cei cu care am stat de vor lovit crunt de apele revărsate), altă tarla, la Chimindia, 100 de de iniţiativă, indisciplină l-a 'dat ţa ce transporta griul, tovarăşul
ie Deva. bă doreau, intr-o unanimitate im Sabin Iacob, Vaier Neag, Roman cosaşi cooperatori împreună cu cooperatorilor din Şoimuş în zile Ioan Ştef, secretarul comitetului
oamenilor, presionantă, acţionînd cu calm Huber din Brădăţel, Ionică Gie, peste 300 de angajaţi din aparatul le refacerii inginerul şef al C.A.P., comunal de partid, primarul co
in apă pînă bărbătesc, nu numai să înlăture Ionel Neag, Ioan Farcaş, Domni- sanitar din municipiul Deva. se Călin Barbu. Duminică, din cau munei Veţel, îl strigă pe băiatul
ie treptat, urmările calamităţii, dar să, facă ca Negru, Viorica Poenar din îritreeeau în iscusinţa mînuirii u- za dispoziţiilor sale,. în contradic de la atelierul mobil ce însoţea
irmală. Du uitată şi amintirea ei. îndemnu Glodghileşti, Iosif Iacob, Ecateri- neltelor agricole. Un foarte bun ţie cu priorităţile stabilite de co maşinile agricole : „Vezi, Ghiţă,
de ultimele rile şi lucrul fără odihnă al se na Crăciun, Maria Duleanţ, Ionel exemplu personal l-au dat şefii de mandamentul comunal, trei com ce-i eu axul de la combină. Da®
de 10 hec- cretarului general al partidului, Costea din Burjuc şi mulţi alţii. instituţii şi alţi conducători ai bine C3 ca şi o combină „Gloria" repede, că n-avem timp de stat !“.
nlâturate e- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ho- Din satul Petreşti, din cele 30 de au pierdut timpul pînă aproape de Era timp de lucru pentru cei pe
tărlrile conducerii de partid au case, in fiecare zi, cel puţin un
alte cîteva activităţii în unităţile respective. 12. Importiva sa, comandamentul ste 150 oameni aflaţi la recoltatul
n fîntîni a devenit legile acţiunilor viitoare. membru al familiei era prezent Pînă la vremea prînzului bilanţul a luat deocamdată măsura amen griului şi orzului, la plivilul car
In această vară oamenii satelor la lucru, conduşi de secretarul de
băut. au arătat de ce sînt în stare să partid Viorel Lase. Peste tot au activităţii la Hărău era : 14 ha de dării în baza Decretului privind tofilor sau strînsul finului. Şi în
citate, satul facă în întîmpinarea apelor. Ero zim cuvinte de laudă la adresa grîu calamitat recoltat, orzul de starea de necesitate, pentru ne- timp ce inginerul I. Nistor, „şo
ferul C.A.P.-ului", cum îl „de’z-
. alta, inlă- ismul lor a fost şi este fără sea hărniciei elevilor aflaţi în vacan pe G ha transportat, ca şi furaje execu tarea dispoziţiilor primite. mierda" primarul, controla lucră
ilor provo- măn. ţă. rile de la un hotar la altul, pe
i ceea ce a De o săptămînă, la Burjuc' se In tarlaua de pe marginea Mu DEVA. ACUM, AICI, TOTI FACEM DIN MUNCĂ locul zis „Sub sat", cooperatorii
gospodari lucrează intens. Duminică, cu în reşului oamenii au săpat nume DATORIE Lucreţia Balea, Victoria Pădurean,
iureşului, cepere de dimineaţă, toţi oamenii roase şanţuri de scurgere a apei. Magda Otilia, Maria şi Cornel
i îndreptat din sate erau la lucru. Primarul încetul cu încetul, cîmpul se usu „Alo, Gristinel ? Tu nu eşti la Să se grăbească tocmai omul din Datcă, Carolina şi Petru Mihuţ
Emil Furdui, îmbrăcat în unifor că. Dar oamenii continuă să se joacă ? Mămica a venit din cîmp ? fruntea colectivului care, în zile grăbeau strînsul griului, iar mai
ma gărzilor patriotice, se află în cere, să lege snopii. Unde a fost, la orz la Chimin le marilor înfruntări cu apele dez departe, la Leşnic, pe „Ogoare",
mijlocul concetăţenilor săi. Preşe Cetăţenii comunei au fost orga dia?... Tata mai întîrzie. Poftă lănţuite, a fost în stare de ne- „După sat" şi „Valea Bratii", cei
dintele C.A.P. Burjuc, Viorel Ar- nizaţi în 21 de detaşamente, avînd bună !“. De ce mai întîrzie ingi odihnă permanentă ? Oamenii a- 57 de cooperatori, la care s-a ală
C, deieanu, întîlnit în drum, ne înşi obiective precise : săparea şanţu nerul Florea Bereş, de la I.E.C. cestui colectiv care au ţinut con turat şl formaţia civilă de pom
ră numeroase nume de cetăţeni rilor de scurgere a apei, recolta Mintia ?... Doar e duminică şi a tinuu termocentrala în stare de pieri din comună, în fruntea că
!Ă care au muncit neobosiţi în aces tul cerealelor, curăţarea fîntînilor trecut de mult ora prînzului, iar funcţionare, au descărcat — în rora erau soţii Buştea, Dumitru
te zile de grea încercare : Dragos- şi a grajdurilor de nămol ş.a. de dimineaţă a muncit alături, am schimburi de cîte 12 ore — peste Munteanu, Ciari Avramescu, Lu
tin Mura, Roman Bujoran, Floa C. DROZD zice în fruntea celor 60 de anga 18 000 tone de cărbune, au vegheat dovic Turcu, „tăiau" cărări pentru
ste 1 200 de jaţi ai întreprinderii, la seceratul la rezistenţa digului, au ajutat la combină, recoltau griul căzut,
BRĂNISCA - GURASADA. RITM SUSŢINUT griului de pe cele 4 hectare pe evacuarea cetăţenilor din zona ca- transportau trifoiul.
de apărare care s-au angajat să le recolteze lamitată a oraşului în timp ce pe Avînd exemplul viu al preşedin
pune un ac- LA TOATE LUCRĂRILE DE SEZON ei, energeticienii. magistralele de înaltă tensiune au telui ţării, tovarăşul Nicolae
i r e a chib- — Azi am fost in cîmp întreg trimis suplimentar ţării peste Ceauşescu-, răspunzind chemării a-
incii de re- O însemnată suprafaţă de teren grîu, care au fost sub apă, şi din personalul TESA. Mîine, după 1 760 000 kWh energie electrică. dresale întregii naţiuni, indicaţii
oamcnilor cultivată cu grîu şi grădina de le care am recoltat pînă acum i7 ha, schimb, vom fi mult mai mulţi. lor date în recenta vizită de lu
li se repar- gume a C.A.P. Brănişca au fost ne preocupă în continuare recol Duminică a fost zi record. Pe cru în judeţul nostru, oamenii
: în anumi- inundate. Iată de ce, cooperatorii tarea fără pierderi a întregii su Vrem ca miercuri să dăm gata su ogoare, la recoltatul şi transportul din municipiul Deva —• de la mi»
prafaţa la care ne-am angajat. De cerealelor, la descărcarea suprafe
Astfel, în de aici, ajutaţi de oamenii care prafeţe de grîu, furaje, precum şi mîine, 12 cosaşi —- de fapt energe- la mare — s-au aflat, duminică,
00 de cetă- lucrează în întreprinderi şi insti reînsămînţarea a 70 ha cu porumb ticieni — vor' fi, timp de o săp ţelor agricole inundate, la întreţi ca şi in zilele precedente, la da
nerea culturilor, la strînsul fura
şi buldoze- tuţii, de elevi, au muncit şi du siloz. întreaga suprafaţă de grădi tămînă, alături de cooperatori la jelor, la arat şi însămînţarea cul torie. In apă şi nămol pînă 1»
luare la ta- minică, de dimineaţa şi pînă sea nă — 100 ha — va fi reînsămin- strînsul finului. genunchi, în zona dintre calea fe
ea digului ra, la strîngerea cit mai grabnică .ţată cu fasole, castraveţi, salată şi turilor duble, peste tot — la Deva, rată şi dig, sute de oameni săpau
naţională. — a recoltei, a furajelor etc. Din pri spanac". De ce întîrzie inginerul Bereş ? Leşnic, Veţel, Mintia, Archia, Cris- canale de scurgere a apei de pe
onsonul şo- mele ore ale dimineţii, 380 de oa Şi la Gurasada, peste 450 de oa Dar cine s-a grăbit, duminică, la culturile compromise. „De la între-
al — S.M.A. meni au intrat intr-un lan de grîu meni au muncit duminică cu un masă, cînd pretutindeni, aici şi în tur — cooperatorii, ajutaţi de mun
Dompe se e- şi pînă seara au secerat sau co deosebit elan la recoltarea griu ţară, oamenii au fost la datorie ? citori, ingineri, funcţionari, elevi, (Continuare in pag. a *6-a)
; apa din sit griul de pe 25 hectare. Tot lui,. trifoiului, ghizdeiului. Deşi
infiltrat — odată, s-au recoltat cu o combină apa nu s-a retras complet,. pentru
:raţiei — şi „Gloria" 5 ha cu grîu. In aceeaşi
zi, s-au lopătat şi selectat 32 tone a nu se pierde recolta, cooperato
ii din margi- de grîu şi orz şi s-au transportat rii, sprijiniţi de oamenii satelor
cu 3 exca- de munte, au lucrat fără răgaz la
asculante la baloţii cu paie de pe 5 ha. O ma
re atenţie s-a acordat recoltării şi recoltarea griului. Din cele 115 ha
tru a se a-
sar lucrări- transportului furajelor. 42 de oa cu grîu s-a strîns deja recolta de
meni au cosit finul de pe 6 hec pe 35 ha şi ritmul va creşte în
tare şi 36 de oameni au trans următoarele zile. Duminică, s-au
ările agrico portat 9 tone de furaje. mai recoltat 11 ha cu ghizdei, 5
lul orzului ha cu trifoi, s-au transportat 30
Ilia, coman — Azi s-a muncit cu mult spor tone trifoi şi 10 tone baloţi de
dite de ad- şi în raza comunei Brănişca. Ca paie.
din aceste re vor fi acţiunile următoare pen
imuna Vor- tru diminuarea efectelor inundaţii Paralel cu bătălia pentru recol
pămîntului, lor şi strîngerea recoltelor ? — tarea griului şi a altor produse,
umăr mare, ne-am adresat tovarăşului Tovică ne preocupă foarte mult elimina
dru a ajuta Manea, secretarul comitetului co rea apei de pe terenurile agricole
>vadă gene- munal de partid, primarul co — ne spunea tovarăşul Emil Brîn-
;i întrajuto- munei. da, secretarul comitetului comunal
înd întregul — Comitetul de partid, organiza de partid, primarul comunei Gu
chemarea şi ţiile de bază din C.A.P. Brănişca rasada. Pînă acum, ara şi efectuat
secretarului şi Boz militează cu toată forţa lor lucrări de decoknatări pe 500 me
tovarăşul pentru ca fiecare locuitor al comu tri liniari şi au fost eliberate de
află anga- nei să participe activ la efectua apă peste 20 hectare de teren agri
ca de refa- rea lucrărilor agricole. însufleţiţi col. Sintem convinşi că prin mun
de chemarea tovarăşului Nicolae ca plină de avînt a tuturor locui
J ISTRATE Ceauşescu, de indicaţiile date cu torilor comunei, lucrările agricole
prilejul vizitei efectuate săptămâ de sezon, precum şi cele pentru Alct se află doar o parte din muncitorii veniţi de la C.S. Hunedoara In sprijinul cooperatorilor din
na trecută in judeţul nostru, toţi diminuarea efectelor inundaţiilor Rapolt. Se lucrează la împlîntarea aracilor în parcela de roşii,
cetăţenii apţi de lucru sînt pre vor fi terminate în cel mai scurt
zenţi la datorie. Pe lîngă urgen timp.
tarea recoltării celor 67 ba cu SANDU BRĂDEANU
cinuite de
ureşulul au ŞOIMUŞ—HĂRĂU. REI ASPECTE DIFERITE
nu se stă-
işate. Satul Trei aspecte diferite i se înfă întrebăm pe un muncitor de la
nult de su- ţişau duminică la Şoimuş şi Hă- Chişcădaga. „Cit putem mai mult“
Grajdurile rău celui venit din afară între — a venit răspunsul. Colectivul de
i anexă şi realităţile la o anumită oră ale femei al laboratorului de la E.M.
Eost inunda- satului. Mai întîi, pe fiecare Deva a venit aproape în întregime
tarla cu culturi calamitate să ajute la strînsul griului. An-
incă au ve- sau necalamitate lucrau într-o ghel Bozan din Sulighete e secre
cetăţeni din perfectă sincronizare a eforturilor tarul organizaţiei de partid din
de angajaţi din întreprinderi şi in sat. Taie zdravăn în griul culcat
, ţăram ne- stituţii devene, alături de locui de ape coasele şi secerile celor din
îei şi băr- tori ai satului sau de ţărani cu Sulighete ; ca şi coasa lui Bozan,
:i. Primarul gospodării individuale din satele deşi unii dintre ei sînt trecuţi de
rnel Moisin, necooperativizate ale celor două 65 de ani.
nt- la rubri- comune, veniţi şi ei să dea o mi Pe tarlaua Sigheţi din lunca mmmmm
pe lucrăto- nă de ajutor la strîngerea recol Mureşului s-au grupat cosaşii şi
de directo- tei. Situaţia plinii poporului nu secerătorii cooperatori, aproape (io
ecretarul de le este deci indiferentă celor mai la număr. Lingă abatorul de pă
mulţi dintre oamenii acestui judeţ. sări, mecanizatorii Eugen Marian,
naiul rîului Al doilea aspect era cel al înlătu Gheorghe Moldovan, Dumitru Fi-
ul griului, rării urmărilor inundaţiilor din ţigan şi Iuliu Magda sînt pe pune- •
în albia sa, casele calamitate. Mai sînt cîteva tul de a încheia aratul pe o mi
din ţarină case din al căror subsol trebuie rişte de orz ce va fi însămînţată
oamenii lu scoasă apa şi duminică operaţiu cu culturi succesive, iar combai-
nă miercuri nea aceasta se afla în plină des nerul Eugen Moldovan cu „Glo
il“ — ne a- făşurare. Se simţea însă nevoia a- ria" sa se pregăteşte să taie încă
cută a unor motopompe. Cel de-al o uliţă largă intr-un lan. Copii de
treilea aspect şi cel mai neplăcut la şcoala din sat ca şi de la diferi Ion Covăceanu şi Iosif Buda, loniţă Adam şi Constantin Rusu sînt mecanizatorii oare au lucrat cu mult
area cetă- il ofereau cîţiva care stăteau cu te şcoli din Deva au plivit sfecla spor la recoltatul griului de pe ogoarele C.A.P. Rapoltu Mare.
;bit l-au a- mîinile încrucişate pe la porţi sau de buruieni. Acesta a fost tabloul
aţiilor să- se plimbau pe şosea în timp ce duminicii de muncă la Şoimuş.
ităţii Socia- oameni din alte’părţi munceau în Pe anumite porţiuni, la Hărău,
rian Lase, satele lor. Despre cîţiva dintre ei mai băltesc ape. Se scurg greu în
iineşti, Emil am scris în altă parte, împotriva Mureş, de unde au venit, prin ca
Blaj din lor luîndu-se măsurile cerute de nalele săpate cu trudă de oa
urca de la starea de necesitate. meni. Şpre lanul calarrîitat, unde
din 52 ha Cuvîntul de ordine fiind recu lucrează angajaţi din aparatul de
recoltat ma- perarea orzului, griului şi a fura justiţie —judecători, procurori, no
jelor calamitate, să începem cu a- tari, arbitri, avocaţi, funcţionari
Burjuc, pe cestea. Pe tarlaua Mureş-poştă a — trecem prin mijlocul unei
itunecată pe C.A.P. Şoimuş lucrau 40—50 de nunţi. S-ar putea spune că aproa
ul, spre a- bărbaţi şi femei de la E.M. Deva, pe jumătate din populaţia aptă'
unde apa 14 cosaşi şi secerători din Sulir de muncă din satul Hărău se află
urdărit, oa- ghete, 14 angajaţi de la Fabrica la nuntă sau bat uliţele satului.
ecaz : uite de var şi ciment Chişcădaga. Cei Cam mult pentru o zi In care
irxle s-a ur- mai mulţi sînt oameni care nu atîţia oameni şl-au dat mina pen
multe locuri şi-au uitat originea de ţărani sau tru recuperarea griului calamitat.
it zidurile. fii de ţărani, dovedesc că ştiu să din lunca satului. Lucrătorii apa
1 C.A.P., şi mînuiască la nevoie secera şi coa ratului de justiţie în schimb, ală In rindurile celor veniţi în sprijinul cooperatorilor din Kaipolt s-au înscris şi lucrătorii Inspectoratului -
şefului de sa, aşa cum mînuiesc uneltele pro turi de cei ai întreprinderii viei judeţean de interne. |
amănunte fesiei lor. „Cit faceţi azi ? — II şi vinului, Inspectoratului pentru Foto : VIBGIL ONOIU