Page 18 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 18
DRUMUL SOCIAL
.." ■ ‘w~.............. ............................ ^ - ; t
MAKŢ
: îm Itsminca ®x8gşftf&Ior fegatârii bnuiiag mm m"6 €^gişl§in|ă. rev@kfS^fe^âg; sod&IŞteff•
s
fio Bac
> G«« 8,00
ir* k MUNCIM SI SĂ TRĂIM ÎN CHIP. La micro
o* s 'i : caia ; 9,0<
tătorilor ;
>. A-'
..
r.............. . - ..-'î____„____ ~ / *- — iX _i m WlmMMm Buletin d
folcloric ;
Badio-Tv.
„U" { 12,0
O vizită eu 7-8 ani in urmă la te da Traian Mihuţ,. Iuliu Jinaru, ETICA LUCRĂTORULUI DIN COMERŢ 12,05 înt
Fabrica' de industrie locală Orăş- Ştefan Iovan, Vasile Suciu, Iulian populară (
tie producea vizitatorului o im Gruiesou, ing. Fîlip Hotaru, ing. rat ; 12,35
presie destul de modestă, prin Viorel Dragau, Ioan Codea, Nico- CIVICA 13^0 Do I£
„faima'* strict locală a scaunelor lae Rusan, Eugen Ohirilă. Roman Si pol la suflet o meserie txtil curjoî
lăcuite şi a unor confecţii metali Buda — şi, iată, directorul fabri furnal ; îs,
ce simple. După 7 ani, acelaşi vi cii ne-a prezentat, totuşi, oamenii- nomice ;
zitator al fabricii trăieşte revela jalon pe drumul transformării fa r ; 17,05
ţia unuia căruia locul îi este com bricii. Ce e mai curios, nici unul Obllgafii în slujba celor mulţi rll ; române
20,30
plet necunoscut. dintre ei nu-şi zice inovator, in dumncavoai
Tot ce poate vedea azi vizi ventator sau alte astfel de cali tatr-o oră ;
tatorul relevă cu mare putere ficări, dar toţi au făcut cîte ceva Noul centru civic al municipiului peste 1500 000 lei ! De ce a fost turn ; 24,0
de convingere un amplu proces — un dispozitiv, un agregat, un neonorafe... Hunedoara se impune nu numai luat în calcul sortimentul jucării ? 8,05 Estradi
revoluţionar înfăptuit şi în curs subansamblu, o organizare, o ra prin arhitectonica deosebită a Pentru că el explică cel mai bine — 5,00 Muz
de înfăptuire aici. Scaune, confec ţionalizare, care au dus la „învie Convieţuirea intr-un bloc, inte blocurilor cu mai multe etaje ce creşterea puterii de cumpărare a
ţii metalice simple, primele semne rea" multor maşini-unelte arunca grarea intr-o asociaţie incumba o s-au ridicat aici. Datorită noilor populaţiei. Orice părinte cumpără MIERCURI,
ale unei colaborări timide cu mari te de alţii, înainte de casare, pre serie de obligaţii pentru locatari. unităţi comerciala ce s-au ame copiilor în primul rînd îmbrăcă 6,00 Radi
întreprinderi industriale, in spe luate cu grija gospodărească a ce Astfel este şi plata lunară a ta najai la parter şi mezanin, „cen minte, încălţăminte şi apoi jucării. neţii ; 8,00 1
cial cu cele din Cugir, materiali lui sărac, puse în funcţiune de ei, xelor comune, cînd aceasta nu se trul“ de greutate al comerţului — De patru ori ne-am mutat u- La miciofo:
zate în piese turnate, circa 700 de cu care au atacat marea produc achită la timp, se produc nea hunedorean s-a mutai pe frumo nitatea. De fiecare dată a fost un rată ; 9,00
angajaţi — dată ce însemna F.I.L. ţie industrială. După ce a con junsuri care, la rîuilul lor, se sul bulevard Dacia. Magazine progres. La început magazinul tătorilor ; lj
răsfrîng şi sisupra celorlalţi. Hău
Orăştie acum 7 ani. Dezvoltarea struit un agregat ou patru axe platnici, dacă am vrea exemple, le, întinse ca o salbă de măr pentru copii din Hunedoara era onlerilor ; 1
Radio-Tv. ;
colaborării complexe, constînd în pentru strunjirea carcaselor reduc- am găsi pretutindeni, in orice gele, atrag cumpărătorul prin intr-un local mic, abia încăpeau ştiri ; 12,05
împrumutarea unor maşini-un<e torilor de viteză, care a eliminat bloc. Spicuim dintr-o scrisoare funcţionalitatea lor, prin buna lor cîţiva oameni în el. Nic-i nu prea populară şi ir.
cu care să fie produse şi prelu folosirea pentru această operaţie a trimisă recent redacţiei : „Sîntem aprovizionare şi formele moderne aveau ce cumpăra. Uitaţi-vă a- 13,00 De la
crate mai multe, mai diverse şi 4 strunguri, dînd o productivitate locatari ai blocului 40, cartierul de servire a populaţiei. După ma cum : o unitate de comerţ moder bul invitaţii
mai complicate piese şi subansam- de 400 la sută şi ooupînd un spa Micro 15 din Deva. Toţi au fost rile magazine date în folosinţă in nă, ou un bogat .şi variat sorti Jurnal ; > ",2(
ble pentru Ougir. pînă la elabora ţiu cu jumătate mai mic decît bucuroşi cînd ne-am mutat în judeţul nostru „Ulpia“ din Deva nomice ; '\J
bloc, numai că pe parcurs unii şi „Palia" din Orăştie, iată că şi ment de mărfuri pentru cele mai ştiri ; 17,05
au uitat că mai au şi obligaţii. Hunedoara se mîndreşte cu un a- pretenţioase gustări, Anul trecut, ne ; 18,00 Or
Avem cîţiva care nu bmevoie.se devărat complex comercial mo am vîndut mărfuri în valoare de tera şi spi
19 518 000 lei. In acest an vom a-
Ctnd freamătul creator, pasiunea să-şi plătească cheltuielile comu dern, la nivelul dezvoltării actuale. junge la aproximativ 22 000 000 lei. Muzică pe
ne, restanţele lor ajungînd la su
voastră
me considerabile, 3 300—2 700 lei.
Intrăm intr-unui din aceste ma
Asociaţia a trebuit să folosească gazine : „Şapte pitici". O unitate Pentru micii noştri cumpărători am
amenajat în interiorul magazinului
fondul de rulment pentru a achi
ardentă pentru nou sura eterizează ta datoriile sale către I.G.C.L. mare, întinsă pe 1 500 mp, care şi un raion de dulciuri — „Baby-
este deservită de 30 de lucrători.
Pentru
reîntregirea
s-a
acestuia
hotărît să se mărească contribu Poate mai mult ca in oricare ma bar“ — unde cei care doresc ser
vesc un suc, o prăjitură sau o
gazin, aici domneşte o atmosferă
un întreg colectiv ţia fiecăruia. Ne gindim că ba plină de voie bună, de gingăşie. ciocolată — ne spunea responsa oră ; 23,25—5
nii, odată adunaţi, s-ar putea să
turn.
bilul unităţii.
da drumul celorlalţi, adică din
nou să plătim cheltuielile restau- Copii mai mici sau mai mari, pă Cine sînt colaboratorii lui a- JOI, 17
rinţi sau bunici trăiesc bucuria
ţierilor şi nu o normal". Pa Si- cumpărării unei jucării, unui ar propiaţi ? Vînzătorii care în fie
meria s-a creat o situaţie mai ne care zi vin in contact cu sute, mii G,00 Radiopi
rea primului produs complet — ca sfrangul obişnuit, Ştefan Iovan plăcută : Din cauza restanţelor ticol de confecţii sau încălţăminte. tii ; 8,00 Rev
pul vertical al frezei, rodat în con construieşte acum un utilaj mul- mari acumulate nu s-au putut Responsabilul magazinului, comu de oameni ai muncii aflaţi la cum Ia microfon,
diţiile exigenţelor de export — şi tiax, eu 8 axe, pentru confecţiona plăti taxele către E.G.C.L., iar a- nistul Marcel Agrigoroaie, deşi ti- părături. Ţoale vînzătoarele sint rată ; 9,00 It
de aici la strungurile şi maşinile- rea unor flanşe de cuplare la re ceasta a întrerupt furnizarea apei năr, are o bogată experienţă în femei, trei generaţii, cum ii pla tătorilor ; l(
unelte pentru prelucrarea lemnu dactori, iar pe masa de lucru are calde, fapt ce a creat, pe bună comerţ unde lucrează de 22 de ani, ce responsabilului să spună. Una, ric ; 11,00 1
lui, apoi la strungul-şcoală si un cuţit rotativ pentru strung, un dreptate, nemulţumiri. La asocia iar de 19 ani este gestionar. Un formată din femei care lucrează de 11,20 Avanpre
strungul SN 320, iată o evoluţie agregat reglabil pentru 7 tipuri de ţia de locatari nr. 3 din Simeria om care a pus la suflet această 14—19 ani, a doua care lucrează de 11,35 Discoteci
letin de ştiri
impresionantă, vizibilă şi în creş reductoare. restanţele se ridică la suma de frumoasă meserie in slujba celor 5—6 ani şi a treia, care s-a anga
terea numărului angajaţilor de — E greu să concepi, să con 43 000 lei. neluînd in considerare mulţi, care n-a abdicat niciodată jat de circa un an de zile. Iuliana cu melodia p
preţul prefera
peste trei ori. Aceşti oameni, struieşti maşini şi agregate noi ? şi luna ianuarie. „Avem unii lo de la etica lucrătorului din co Chelaru, Eva Pop, Zorica Biro sînt şlagărelor ; 13
cei 700 de-aeum 7 ani şi diferenţa — îl întrebăm pe Ştefan Iovan. catari care de 5 ani de cînd locuiesc merţ. Dacă stai de vorbă cu el, din prima generaţie. Oameni de 15,00 Tehnic-cl
pînă azi, sînt motorul unei dezvol — Orice om cu bunăvoinţă, care in bloc nu şi-au achitat taxele co poţi reconstitui o adevărată cro bază — spune tovarăşul Agrigoroa jurnal ; 10,25
tări şi transformări impresionante, se gândeşte la el, la munca lui şi mune decît prin proprire pe re nică a comerţului hunedorean. De ie. Face apoi o pauză lungă. Din- nomice ; 17,00
materializată, la prima vedere, în a colegilor săi, a colectivului, poa tribuţie" — ne-a declarat admi 19 ani de cind are gestiune, ţine sului i se pare că a spus totul. 17,05 Universu
producţia noilor şi luminoaselor te face ceva pentru a ajuta pro nistratorul asociaţiei, Ion Borcn. toate registrele, iţi poate spune cu Continuă apoi : comerciante adevă Orele serii ;
timpului ; 20,4
hale industriale care au luat locul ducţia, munca. Simplitatea răs împotriva acestor restanţieri, precizie, pe sortimente, cit s-a rate. Îşi cunosc temeinic meseria, dresa dumnea
micilor, înghesuitelor şi afumate punsului dă deplin măsura spiri împotriva celor ce nu-şi onorea vîndut în anul 195S, 1965 sau in folosesc un vocabular ales, dove zi intr-o oră
lor ateliere. La prima vedere, pen tului ce caracterizează acest colec oricare an ! De ce această eviden desc multă răbdare cu cumpără glob sonor ;
tru că acestea — produsele şi ha tiv „autotransformator" a tot ce ză în mod sistematic obligaţiile ţă clară, precisă ? In primul rînd torii. ştiri ; 0,05—5,0i
lele — se văd. Ceea ce nu se ve înseamnă azi F.I.L. Orăştie. faţă de stat, de societate, de ve pentru sondajul cerinţelor popu Din generaţia a doua ni Ic-a a- turn.
de, zbuciumul creator, căutarea, - — Cum a fost însuşit acest spi cinul din dreapta sau din stingă, laţiei şi mai buna lor aprovizio mintit pe utecistele Mana. Vasiu
abnegaţia, transformarea conştiin rit ? în ultimă instanţă, trebuie să fa nare şi în al doilea rînd, fapt şi Paulina Voina care, se poate VINERI, ÎS
ţelor, formarea cadrelor, a oa — Greu, în anii mulţi de muncă cem cu toţii opinie, ei trebuie de mărturisit cu o mulţumire ce îi spune, s-au încadrat cu toată pri 6,00 Itadjopn
menilor sînt resursele inepuizabi pe toate flancurile. Formarea ca terminaţi de noi, ceilalţi, să se rădia pe faţă, pentru a înregistra ceperea lor în colectiv şi sint a- ţii ; 8,00 itevi:
le ale realizărilor materiale. drelor, a oamenilor noştri se re conformeze legilor scrise sau ne creşterea nivelului de irai al popu preciate de colegele lor. Din Juna La microfon,
rată ; V,00 Kă
Solicitînd inginerului Ioan Obi flectă în activitatea organelor şi scrise ale, societăţii noastre, nor laţiei din acest centru siderurgic octombrie, au venit 12 tinerei ab tătorilor ; ni.
dea, directorul fabricii, să jalone organizaţiilor de partid, a comu melor eticii şi echităţii socialiste. al ţării. Iată, în 1958 valoarea to solvente de liceu, care au frecven 11.00 Buletin ,
ze drumul dezvoltării unităţii ce o niştilor, ■ în strînsa colaborare a tală a cumpărărilor la jucării a tat un curs de calificare posili- Cintece din
conduce de 7 ani, i-a fost dificil comitetului de partid cu conduce DOINA COJOCARU infimă. In anul 1970 a fost apro ceal de 6 luni. 11,20 Avanpreu
să numească toţi oamenii-jalon ca rea fabricii, în munca de la om ximativ 600 000 lei, iar în 1976 de 11,35 Discoteca
re şi-au înscris numele în acest la om şi cea organizatorică, pro Discutăm îndelung despre atri letin de ştiri
proces. Pentru că ar fi trebuit să pagandistică, agitatorică, prin toa butele meseriei de lucrător in co cu melodia po
preţul preferat
înşire nenumărate nume, şi-atunci te influenţînd conştiinţele în sen merţ : „Modernizarea formelor de la 3 ; 15,00 Slu
a conchis că tot ce înseamnă sul înţelegerii necesităţii unei pre servire, dotarea unităţilor cu mo Radiojurnal ; 1
F.I.L. Orăştie azi este o creaţie gătiri profesionale şi politice ne bilier nou, funcţional, uşurează economice ; i 1
colectivă, a colectivului, el însuşi contenite. Aşa am ajuns să ne munca vînzătorului, dar nu trebuie Ştiri ; 17,20
aflat intr-un proces continuu de mîndrim cu oamenii noştri, făuri s-o simplifice. Comerţul, cel bun, 18.00 Orele sei
transformare. tori a tot ce vedeţi aici. Sublinie nu se poate face fără o bună cu nalo cu adresă
pe adresa t
Pe mecanicul Nicolae Ţeghe îl rile secretarului comitetului de noaştere a meseriei, fără pasiune. 22.00 O zi in tr
partid, Nicolae Andrei, explică un
cunoaştem de mult, de la produc amplu proces de transformare ce Noi nu avem restricţii in maga 3.00 Muzical no
ţia primelor confecţii metalice sim zin, este acces liber la rafturi. Dar
ple. Acum, ei. conduce la sectorul a avut loc în această unitate. A- nici un vînzător nu trebuie să SÎMBAtA, 19
junşi la înalta conştiinţă a înda
Pricaz producţia de containere şi toririi lor de a acţiona în spiritul uite că. marfa trebuie „vorbită“ :
G,00 ItadioDrog
cea de stîlpi telescopici destinaţi exigenţelor şi sarcinilor documen jumătate din clientelă nu cunoaş ţii ; 8,00 Revist
exportului. Aici, mizera cărămidă- telor Congresului al Xl-lea al. te caracteristicile mărfurilor, tre La microfon,
rie de pe vremuri cu greu poate P.C.R., al îndemnurilor secretaru buie îndrumată, ajutată să a- rată ; 11,35
fi ghicită cînd priveşti noile hale lui general al partidului, tovarăşul leagă ce i se potriveşte mai bi Radio-Tv. ; 12,
industriale moderne, în care foşti Nicolae Ceauşescu, adresate oame ne. Expunerea liberă a mărfurilor Ştiri ; 12,05 Iutii
cărămidari sînt sudori, strungari. nilor muncii de a căuta noul, de nu e normal să-l transforme pe «ia populară
Ansambluri constructive, ferme, a-şi ridica nivelul de cunoaştere, vînzător intr-un simplu suprave preferat ; 13,00
stâlpi de hale, hale industriale — de a se autodepăşi continuu, co ghetor. Foarte important e contac La microfon
Meridian-cl”'' ,
tată- producţia de la sectorul Pri muniştii de la F.I.L. Orăştie răs tul cu cumpărătorul. Să nu faci jurnal ; 16,15
caz, coordonată de fostul mecanic pund permanent înaltelor chemări. niciodată distincţie între ei. Orici ment muzical ; ;
Nicolae Ţeghe. Cine a evoluat mai Pentru că nimeni de aici nu con Ki ne calcă pragul magazinului tre rii ; 20,30 Azi,
mult: - fostul mecanic sau produc cepe că şi-a încheiat la un mo Tinărul strungar Ioan Bărboni de la I.V. Călan se remarcă tn între- buie să fie înconjurat cu grijă, cu 20,40 Muzică pe
ţia ? Un răspuns pe cit de dificil, ment dat misiunea... cere prin calităţile sale profesionale de priceput meseriaş, exemplu de atenţie". neavoasfcră ; 22,
nai ;
22,30 Mara
pe atît de edificator, care ni-1 poa- NICOLAE STANCIU dăruire şi abnegaţie în muncă. Foto : VIRGIL ONOIU S. CERBU lui ; 24,00 Bule
0,05—6,00 Muzical
\ DUMINICA, 20
Părinţii Cum vă creşteţi şi vă eduoaţi copiii? o întrebare adresata celor \ 7,00 Radiojurns
s presei ; 7,50 Vă
pentru azi ; 8,00
care îşi uită o mare responsabilitate socială zicale ; 10,00 A
8,30 Ra
satelor ;
că ; 11,00 Radioul
meilor ; 11,30 Inii
lodia populară ţ
La această întrebare au fost che gîndiţi cum vă vor judeca mîine marea lor pentru muncă şi viaţă. familia lui K. F„ de la E.M. Lu Aceste aspecte puse de „Sfatul preferat ; 12,00 Di
maţi să răspundă, în prezenţa pro propriii dumneavoastră copii, cum Or, în perioadele anterioare dez peni, părinţii elevului B. P. de ia omeniei" în faţa părinţilor au re tru toţi ; 13,00
fesorilor şi învăţătorilor, părinţii vă judecă şi vă apreciază colegii, organizării familiilor, ei obţineau şcoala generală nr. 6, care îl o- levat sensurile majore ale respon 13,30 Unda veselă
onor copii din oraşul Lupeni care tovarăşii de muncă, vecinii ?“. Ase rezultate bune la învăţătură, aveau bligă să consume, uneori, alcool, sabilităţii sociale ce revin familiei vertis-club ; 16,00
teca succeselor ;
nu asigură climatul familial, con menea întrebări şi multe altele, în o comportare corespunzătoare si iar cînd vine la şcoală este îm în educarea tinerei gener iţii, pre cântecului ; 20,00 :
diţii de viaţă, de educaţie — obliga •funcţie de fiecare caz în parte, au tuaţiei lor de elevi. brăcat dezordonat, murdar şi ou cum şi necesitatea de a fi in 20,15 Estrada dunti
ţii izvorîte din datoriile morale fost adresate părinţilor invitaţi la Sînt, din păcate, şi „familii or lecţiile nefăcute. Familia din care transigenţi faţă de ind Xerenţa pe Radiojurnal ; 22,11
ale părinţilor faţă de copii, din „Sfatul omeniei", cerîndu-li-se pă ganizate", oare exercită o influen fac parte M. L. şi M, I., elevi la care o manifestă unii părinţi, sau sportiv ; 22,30—5
legile ţării noastre. Abdicarea din rerea. ţă negativă asupra educaţiei şi Şcoala generală nr. 5 Bărbăteni, chiar influenţa nocivă, faţă de nocturn.
drepturile şi obligaţiile ce le re A fost subliniat faptul că dezor comportării copiilor. Acestea, în a fost citată ca un alt exemplu de propriii lor copii. Răspunderea
vin în calitate de părinţi a unor ganizarea vieţii de familie, ca ur iresponsabilitate faţă de creşterea pentru educarea tinerei generaţii LUNI, 21 feb;
cetăţeni din oraşul Lupeni a fă mare a divorţurilor, reduce în şi educarea copiilor. Au un apar nu revine numai societăţii, ci tu 6,00 Ratlioprograr
cut obiectul unei dezbateri orga mod simţitor, şi uneori anulează tament cu trei camere, dar este turor factorilor educaţionali, şi în fii ; 8,00 Sumarul
nizate în cadrul „Sfatului omeniei" chiar complet, mediul afectiv al Sfatul omeniei neîngrijit, ambii părinţi consumă primul rînd familiei. Societatea, La microfon, mei
— organ obştesc de influenţare şi familiei, lasă urme nedorite îa băuturi şi sînt foarte des în stare noi toţi nu putem şi nu rămînem rată ; 9,00 Kăspun
educare a maselor în spiritul prin psihologia copiilor, îi face, de re de ebrietate. Asemenea familii ca indiferenţi faţă de asemenea ma tătorilor ; 11,20 A'
cipiilor şi normelor socialiste de gulă, mai greu adaptabili la viaţă, loc oa în viaţa de familie să pro re îşi neglijează copiii sînt şi cele nifestări negative, iar atunci cînd Radio-Tv. ; 12,00
muncă şi de viaţă, care, în urma pentru că n-are cine să-i îndru moveze principii • şi norme, atitu ale lui T. M., de ia E.M. Lupeni, unii părinţi abdică de la îndato ştiri ; 12,05 Intîlnj
experienţei pe care o acumulează, me, să le călăuzească paşii, fiind dini morale înaintate, devin fac B. I., de la Preparaţie, F. Gh. de riri şi obligaţii, trebuie aplicate lodia. populară şl
îşi lărgeşte tot mai mult sfera de lipsiţi de căldura şi de dragostea tori nocivi, - dînd copiilor lor e- la E.M. Bărbăteni, R. C., de la cu toată fermitatea prevederile preferat ; 13,00 De
Clubul ndc
15.00
cuprindere şi problematica activi părintească de care au atît de xemple nedorite, reprobabile. Al l.T.A. Petroşani. Sînt unele fami legii.
tăţii sale. Acestora li s-a pus în multă nevoie. Minorii G. M„ de la coolismul, brutalitatea, necinstea lii care îşi neglijează total sau Familia şi şcoala trebuie să ac 16.00 Radiojurnal ;
donate economice ;
mod direct şi deschis întrebarea : şcoala generală nr. 3, L. I., de la personală, vulgaritatea, trîndăvia, parţial obligaţiile de supraveghe ţioneze strîns unite în activitatea
„Părinţi ! Cum vă creşteţi şi şcoala generală nr. 1, S. I., de lipsa de respeot faţă de alţi cetă re continuă a elevilor. Aşa se face educativă, concentrîndu-şi efortu na tineretului ; 18,0
sil ; 20,00 Teatru
vă educaţi copiii ?. Cum de la şcoala generală nr. 5, sau fra ţeni — ca şi alte trăsături nega că, scăpaţi de sub controlul părin rile în aceeaşi direcţie i instruirea
nu priviţi în ochii nevino ţii M. I., M. M. şi M. A. şi alţii, tive — se asociază de cele mai ţilor, unii minori ca D G„ D. L., şi pregătirea în mod temeinic pen 21.00 Muzică pe ac
vaţi ai copiilor voştri ca să ai căror părinţi s-au despărţit sau multe ori cu lipsa de responsabi T. C„ T. I., F. M. P., T. D. au tru muncă şi pentru viată a tine neavoastră ; 7ZfiO (.
vedeţi şi să citiţi dragostea pe care sînt In curs de despărţire, sînt litate faţă de creşterea şi educa comis diferite fapte antisociale. rei generaţii, formarea de cetă oră ; 23,26 Muzical
v-o poartă, dar şi amărăciunea exemple semnificative privind in rea propriilor copii, iar uneori cu Mulţi dintre părinţi s-au angajat ţeni cu alese calităţi moral-politi- 24.00 Buletin de ştir
pentru că nu vă îngrijiţi de ei şi fluenţa negativă ce o au aceste însuşirea de către minori a unor să-şi revizuiască atitudinea, să-şi ce, de oameni demni fată de epoca diorecording.
nu le asiguraţi condiţii bune de stări de lucruri asupra dezvoltării asemenea deprinderi negative. Au schimbe poziţia fată de copii. Aş pe care o trăim.
existenţă, de învăţătură ? Nu vă lor fizice, cît şi în ce priveşte for fost citate ca asemenea exemple teptăm faptele. N. BADIU