Page 20 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI O
niTTiTT' • vrr. ■ frtrr i v f.-Rv.n rrrrrr.'.Tn'.TW»
i ii Diik», ii'iT’iiM.vm i j ii»iTii>
1 ”
îK^A'i Efî 3EENICĂ «ORGANIZARE •EE1GIEN
Adunări generale ale oamenilor mui
N V H S T I T I I L E
la termen, eceiienjjce, de calitate S-a acumulat 0 experienţă luni, Angajamente însufleţită
ÎN CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE care se cere extinsă, generalizatăcooperatorilor in întrecerea
DIN VALEA JIULUI
Anul 1976 a fost cel mai rodnic severenţă pentru ca maşinile, agre In adunările generale ale coo pundere faţă
n In locul materialelor tradiţionale - In înfăptuiri din întreaga exis gatele, utilajele, timpul de lucru perativelor agricole, în care se a- prin lucrările
tenţă a U.U.M.R. Crişcior, înfăp
nalizează
activitatea
economico- va spori supra
să fie folosite la parametrii ma
tuiri ce i-au adus locui 2 în între ximi, experienţa bună dobîndită financiară desfăşurată în anul tre ha, iar pe mai
cerea socialistă desfăşurată între în acest sens să fie extinsă, gene cut şi se stabilesc măsuri pentru va combate eri
materiale noi, uşoare, ieftine unităţile economice ale oraşului ralizată la fiecare loc de muncă. realizarea indicatorilor de plan pe efectuarea arăt
Brad. Producţia globală s-a reali Analizîndu-şi bine forţele şi po 1977, ţăranii cooperatori chibzu- curbelor de niv
zat în proporţie de 103,57 la sută, sibilităţile, avînd drept bază de iesc gospodăreşte asupra tuturor C.A P. Timpe
■ Costurile lucrărilor pot şi trebuie producţia marfă — 101,34 la sută, plecare realizările din ultimii ani, rezervelor ce există în vederea sirii coltelori
indicatorul productivităţii muncii mai cu seamă cele din 1976, colec sporirii producţiei agricole. Pe a- hectar, • '-a
stabilit iniţial a fost depăşit cu tivul de muncă de la U.U.M.R. ceastă bază, răspunzînd chemării prevede^ U
reduse, materialele mai bine gospodărite 4,27 la sută, iar planul de inves Crişcior şi-a asumat prin planul la întrecere adresată de C.A.P. 9 tone legume'
tiţii s-a îndeplinit în proporţie de
Salonta, judeţul Bihor, unităţile a- zahăr si 2,5 i
103,94 la sută. de măsuri adoptat de adunarea ge gricole cooperatiste din judeţul C.A.P. Peştişi
nerală a oamenilor muncii, angaja
mGraficele de execuţie să fie riguros găduit. Dar nu numai despre ele In lumina indicaţiilor secretarului angajamente privind obţinerea u- grîu, 5 tone o:
•nostru şi-au asumat însufleţitoare va obţine sup
înfăptuirile sînt certe, de netă
mente suplimentare însufleţitoare.
s-a discutat în adunarea generală general al partidului, tovarăşul nor însemnate producţii suplimen 10 tone sfeclăi
respectate a oamenilor muncii. în faţa colec Nicolae Ceauşescu, angajamentele tare. Iată cîteva din aceste anga tua lucrări de 1/
jamente.
re prin contribi
tivului de la U.U.M.R. Crişcior, a- vizează, în principal, luarea de mă
nul 1977 pune sarcini noi, înmă suri ferme privind reducerea con C.A:P. Rapoltu Mare : Pe baza operatorilor şi.'
O serie de greutăţi şi neajun de recrutare, de pregătire şi pro nuncheate într-un plan mobiliza sumului de metal cu cel puţin 47 producţiilor suplimentare ce se vor taţii patronatoa
suri au determinat ca Grupul nr. movare a cadrelor prezintă o se tor. Spre găsirea celor mai bune kg pe tona de utilaj minier fabri înregistra, unitatea şi-a prevăzut 10 000 lei ; la s
2 de şantiere „Valea Jiului", din rie de carenţe. Acestea au făcut căi pentru a-1 realiza exemplar cat, reducerea substanţială a chel să livreze peste prevederi 20 tone vul se va dep;
cadrul T.C. Deva, să nu-şi reali — pe lingă alte motive, obiective s-au îndreptat luările de cuvînt, tuielilor materiale, economisirea cereale, 10 tone legume, 20 tone se vor obţine
zeze planul fizic la construcţia de — ca meseriaşi buni să plece de propunerile făcute de cei care au de energie electrică şi combusti sfeclă de zahăr, 100 hl lapte şi 5 şi 1 000 kg cam
locuinţe pe 1976, unele a£lîndu-se la grup, ca şantierele să aibă lipsă participat la dezbateri — Victor bil, asimilarea în fabricaţie a noi viţei la complexul intercoopera- C.A.P. Ţobea
în stadiu de predare abia în a- de efectiv în unele meserii, ca or Almăşan, ’ Ioan Faur, Ioan Tomo- tipuri de piese şi utilaje pe care tist. deosebită gospe
ceste zile. In deplasările repetate ganizarea muncii la loturi, la dan, Ştefan Surda, Petru Tod, Fa- le solicită minerii. înfăptuirea a- C.A.P. Brad : Producţiile medii prin lucrări dc
pe şantierele Văii Jiului am fost punctele de lucru, să fie defectu bian Oprinesc, Adam Benea şi cei cestor obiective mobilizatoare, cu planificate la hectar vor fi depă ciare, suprafaţa
asiguraţi, de fiecare dată, de ca oasă. Cum se poate explica altfel lalţi vorbitori. S-a insistat pe ne prinse şi în răspunsul dat chemă şite cu 200 kg la grîu, 250 kg la cu 5 ha. în sei
dre din conducerea grupului, ca dezordinea de pe unele şantiere, cesitatea ca Centrala minereurilor rii la întrecere socialistă lansa porumb boabe, 1000 kg legume, fectivul de bovi
şi de maiştri şi şefi de echipe că unde materialele — cărămidă, tra Deva să manifeste mai multă re tă de I.M. Motru, va ridica şta 5 000 kg cartofi şi 1 000 kg fin de 10 capete, iar,,
treaba merge bine, că obiectivele verse de lemn, şine metalice. • tu ceptivitate faţă de solicitările u- cheta succeselor, colectivul de la trifoliene, ceea ce va permite li marfă cu 100 hl
vor fi predate la termenele sta buri de ciment, betoane, material zinei în privinţa întăririi bazei U.U.M.R. Crişcior consolidîndu-şi vrarea suplimentară a unor însem C.A.P. Vaţa (
bilite. Numai că nu s-a întîmplat lemnos — stau aruncate care în sale tehnico-materiale, dotării cu nate cantităţi de produse. planificate vor
aşii. cotro, încurcînd munca oamenilor maşini-unelte moderne, de mare poziţia de frunte pe care şi-a do- C.A.P. Gurasada : Sporurile de sută la grîu, 6
— Cum aţi demarat în acest an ? (în centrul ci Ac, la blocurile J 2 randament, ca şi pe linia efortu bîndit-o prin muncă harnică, res producţie ce se vor obţine în sec şi 2 la sută U
-— l-am întrebat pe tovarăşul ing. şi O 2-3 din Aeroport). Cum se lui propriu al autodotării. în ace ponsabilă. torul vegetal şi în zootehnie vor asigura realizai-
Dumitru Turnă, şeful grupului de poate explica faptul că nu au fqst laşi timp, adunarea a cerut să AL. JURCA permite livrarea în plus a 15 tone efectiv de 10 1
şantiere, asigurate la vreme panourile din se acţioneze cu şi mai multă per corespondent grîu, 50 tone sfeclă de zahăr şi la matcă, preci
— Foarte bine — a venit prompt lemn necesare începerii lucrărilor 100 hl lapte.- ducţii superioai
răspunsul. Ne-am organizat mai la blocul J 2, deşi existau în do C.A.P. Şercl : Manifestînd răs pe cap de vacă.
temeinic munca, am luat unele mă tarea şantierului, lucrarea dema-
suri şi avem rezultate promiţă rînd greoi, cu întîrziere.
toare. Urmările acestor deficiente? Re
— Cit aţi realizat pe luna ia zultatele necorespunzătoare din
nuarie din planul pe acest an ? prima lună a anului, productivita
— 5,5 la sută. E un procent bun. tea muncii redusă, risipa de ma
în replică directă cu tovarăşul teriale, costul ridicat al lucrărilor,
Dumitru Ţurnă, noi considerăm că în ciuda faptului că pe şantiere PLANUL $1 ANGAJAMENTELE - REÂU2ĂT
procentul de 5,5 la sută din planul muncesc mulţi oameni harnici şi . ' 21 DF ZI, DECADĂ DE DECADĂ, -LUNĂ
anual, realizat într-o lună, chiar pricepuţi, conştienţi că trebuie şi
dacă luna este ianuarie, este foarte pot lucra mai bine dacă sînt spri
puţin şi nu are darul să mulţu jiniţi efectiv, -adică aprovizionaţi
mească, să entuziasmeze, ci dimpo la timp cu materiale, scule, unelte,
trivă să îngrijoreze. echipamente de protecţie, organi (Urmare din pag. 1) bit se cer întări
plina în muncă,
zaţi şi conduşi cu competenţă, în
Am . vizitat şantierele din cen conjuraţi cu toată înţelegerea. contenită a călit,
trul oraşului Petroşani, şi din Şi mai este un aspect căruia cadrarea în cheltuielile prevăzute milarea de noi
cartierul Aeroport. în ' frumo conducerea grupului de şantiere la o mie lei producţie, realizarea cordanţă cu cer
sul centru civic al oraşului se trebuie să-i acorde atenţia cuve de beneficii. In ianuarie, la ex beneficiarilor —
lucrează la sistematizarea comple nită : folosirea pe scară mai largă port am rămas mult în urmă. A- tui şi un impu
xului de locuinţe, la finisarea gru a unor soluţii constructive noi, u- vem marfă în stoc, dar n-avem producţiei.
pului de garsoniere, iar maiştrii tilizarea în locul materialelor tra forme de livrare. Abia de cîteva
Constantin Albu şi Petru Cosma diţionale a unor înlocuitori — zile am început să expediem cîte
au atacat aici două noi blocuri cu elemente mai uşoare şi mai iefti 1 500 mp de dale mozaicate. Cen
'P+10 etaje (P2 şi Pl). Aici l-am ne, menite să diminueze costul lu trala materialelor de construcţii,
întllnit şi pe tînărul inginer con crărilor. întreprinderea de comerţ exterior
structor Ioan Popescu. Privea abă în final transcriem asigurarea „Vitrocim" ne-ar putea sprijini 4 000 TONE
tut la munca oamenilor. directorului grupului, ing. Dumitru mai mult în această privinţă. PESTj
— M-au înlocuit din postul de Ţurnă, că în acest an planul la De la începutul anului, „Marmu
şef de lot pentru că n-am predat locuinţe nu va suferi, chiar dacă ra" înregistrează, deci, restante la Colectivul aglc
la termen locuinţele de aici, din din cele 1 072 de apartamente, cit export. Cauzele sînt cunoscute. La cadrul C.S. I-Iun
centru — ne spune supărat. Oare este sarcina pe 1977, pentru 260 diferite niveluri se acţionează pen plus furnal'.ştilo
eu sînt singurul şi principalul vi de apartamente (200 in Petroşani tru soluţionarea lor cit mai grab anului, aproape
novat ? M-au trecut la birou să şi 60 în Lupeni) încă nu-s elabo Electricianul Dinei Uscalu, de la S.M.A. lila, verifică instalaţiile elec nică şi mai bună. Unele ţin însă glomerat feros,
J
Invîrt hirtii. Eu vreau să lucrez rate proiectele, celelalte documen trice ale tractoarelor care intră in reparaţii, o verificare atentă — o în exclusivitate de propria activi litatea bun'* -
efectiv, pe şantier, cu oamenii. te. Exceptîndu-le pe cele 260 de reparaţie de calitate... Foto : VIRGIL ONOIU tate a întreprinderii. în mod deose- premisă a
Dar să fim ajutaţi, sprijiniţi, în apartamente, toate celelalte sînt fontei. .{VAS
ţeleşi. atacate, în primul trimestru al a- respondent).
Fără a comenta măsura luată nului urmînd a fi predate primele
împotriva acestui inginer, trebuie 100 de apartamente din planul pe Cum pregătiţi campania agricolă HARNICII
spus — din documentări recente şi acest an.
mai de demult — că la Grupul Să sperăm că aşa va fi... Minerii de 1;
de şantiere „Valea Jiului" munca DUMITRU GHEONEA de primăvară? întrecerea socia
miţînd la ziuă,
sute de tone d
începutul anului
Din Comunicatul cu privire la îndeplinirea la toate culturile — sarcină de livezi. Avem zilnic 14 remorci la trans zent, colectivul
Obţinerea unor recolte sporite nării tăierilor şi fertilizărilor în le la culturile de cereale păioase.
mare răspundere desprinsă din cu Emil Brînda, secretarul Comite port de amendamente, ceea ce ne un sensibil spor
ţă de sarcina de
vântarea secretarului general al tului comunal de partid Gurasada: va permite ca în această lună să toare, cele- mai b
Planului unic de dezvoltare pe 1978 partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae La C.A.P. Cîmpuri-Surduc şi Gu încheiem lucrarea pe toate cele înregistrat sector
Ceauseseu, la Consfătuirea de lu rasada a fost fertilizată o parte 361 ha planificate. Acţiunile amin tras suplimentar
(Urmare din pag. 1) ale populaţiei (angajaţi şi lucră cru de la C.C. al P.C.R. din 27—28 din teren, însă mai sînt de trans tite sînt realizate de tractoriştii 2 200 tone de ci
tori de pe ogoare) obţinute de la decembrie 1976 —, impune ca, sub portat în cîmp peste 1 000 tone Petru Tomotaş, Ladislau Rozoti, brigăzi s-au evid
conomice şi sociale România sectorul socialist au crescut in me conducerea organizaţiilor de partid gunoi de grajd. Zilnic se transpor Tămăşoi Lazăr, Gherasim Sicoe, se de Eugen Vc
păşeşte în acelaşi ritm susţinut de die cu 10,5 la sută, volumul des de la sate, In fiecare unitate agri tă cîte 30—40 tone dolomită, care Gheorghe Oaidă, Simion Motolea Toma. De aseme.
progres în toate domeniile, că ma facerii mărfurilor prin comerţul colă să fie întreprinse acţiuni e- va fi administrată pe terenurile şi alţii. Cu sprijinul O.I.F. s-au are şi sectorul
1
rile noastre realizări, eforturile fă socialist cu 8,6 la sută, al prestă nergice pentru mobilizarea tuturor acide. Pînă acum este adusă can trasat 8 000 ml canale de desecare, producţie de apr
cute se reflectă, se regăsesc in rilor de servicii către populaţie cu forţelor la efectuarea în condiţii titatea necesară incorporării pe a- afeatînd circa 150 ha teren.
îmbunătăţirea permanentă a condi 6,9 la sută, iar al cheltuielilor sta ireproşabile a lucrărilor care ho proape 60 de ha din cele 180 pre Cornel Tărăpoancă, inginer set
ţiilor materiale, sociale şi cultura tului pentru . acţiuni social-cultu- tărăsc soarta producţiei acestui an. văzute. Tractoriştii Costea Miron, la C.A.P. Rapoltu Mare : Avem PRIMELE
le pentru toţi cetăţenii patriei. rale cu 8,4 la sută. Referitor la stadiul pregătirilor Necula Teofil, Simion Biriş, Ion transportat gunoi de grajd pe 35 LA EX
Dimperiu şi alţii participă la a-
Două comparaţii deosebit de Dar nu numai aceste creşteri pentru campania agricolă de pri ceastă acţiune. S-au făcut şi se ha destinate cartofilor şi sfeclei de
semnificative se cuvin reţinute cu globale semnifică ridicarea nivelu măvară, iată ce spun cîţiva fac vor .face, în continuare, canale zahăr, iar la grădină s-au dus Zilele trecute,
1 200 tone. S-au asigurat seminţele
tori de răspundere solicitaţi.
prioritate din tabloul dezvoltării lui de trai, grija deosebită a par pentru scurgerea apei de pe cul
economice pe anul trecut: sporul tidului şi statului nostru pentru Aurel Martinescu, secretarul Co turi. necesare şi s-a început semănatul pentru legume ş
absolut de producţie industrială satisfacerea in lot mai bune con mitetului comunal de partid Uni Alexandru Jurj, inginer şef la în răsadniţe al verzei timpurii şi fost livrate pfiime
gulioarelor, avînd amenajaţi 450 re deshidratate I
obţinut în 1976 a fost de 2,4 ori diţii a nevoilor materiale, sociale rea: O lucrare căreia îi acordăm Trustul S.M.A. : Reparaţiile la
mai mare decît întreaga producţie şi spirituale ale tuturor cetăţeni maximă atenţie este fertilizarea tractoare şi maşinile agricole se mp în acest scop. tinaţia Uniufiea
LAE PETKICA, r.
a anului 1950, iar recolta de cerea lor patriei. In 1976 s-au creat a- terenului cu îngrăşăminte organi încadrează în termenele stabilite. Ionel Furdui, inginer şef la
le este cea mai mare din istoria proape 260 000 noi locuri de mun ce. Pînă acum, cu sprijinul secţiăi La unele utilaje s-au îndeplinit C.A.P. Rîu Bărbat : Pe lingă con
ţării. că, au fost date în folosinţă peste •de mecanizare s-au transportat în •integral prevederile. Mai sînt de tinuarea administrării îngrăşămin PEN’
Creşterea dinamică a producţiei 138 000 noi locuinţe, cămine pen cîmp peste 1 500 tone gunoi de făcut intervenţii la 2—8 la sută telor şi amendamentelor, am sta
bilit să realizăm canale pe 5 km
grajd pe terenurile care vor fi
Industriale şi agricole, a venitului tru nefamilişti, cu peste 72 000 cultivate cu cartofi şi legume. Im din remorci, maşini de plantat pentru scurgerea apei, să defrişăm O RECOLTj
naţional, au fost însoţite de spo locuri, s-au construit 2 415 săli da portante cantităţi au fost identi cartofi, semănători pentru prăşi- vegetaţia lemnoasă de pe 5 ha, să
rirea accentuată a nivelului de clasă, grădiniţe de copii cu 23 800 ficate şi în gospodăriile cooperato toare şi tractoare. Un atribut e- mărim suprafaţa arabilă cu 5 ha, La C.A.P. Iii.,
trai al oamenilor muncii. Pentru locuri, internate şcolare, noi spaţii rilor, ceea ce va permite să fie senţial urmărit este calitatea lu să strîngem pietrele de pe terenul terminate lucrării
r
că, aşa după cum sublinia secreta pentru învătămînt superior. depăşit planul de fertilizări. Pentru crărilor. arabil, să curăţăm păşunile şi >fî- ogoarelor cu îng
Ioan Cotuţiu, ■ directorul S.M.A.
O dezvoltare corespunzătoare au
rul general al partidului, tovarăşul cunoscut cultura şi ocrotirea sănă modernizarea livezii s-au efectuat Călan : Cu o formaţie de 9 remorci neţele naturale. Lucrările de cu ce şi naturale. L
Nicolae Ceauşescu, sensul întregu tăţii populaţiei. unele lucrări, între care s-a în şi un IFRON, continuăm fertili răţare a pajiştilor au demarat doar lectivul de munc
lui efort de zidire a noii orînduiri Anul 1976 va rămîne ca un an cheiat şi scarificarea terenului. De zarea cu gunoi de grajd. în a- în brigada Hobiţa. Adunarea gene
In patria noastră este îmbunătăţi al înaltului dinamism al economi asemenea, este în curs de finali ceastă săptămînă încheiem acţiu rală a C.A.P. a adoptat măsuri Ilia a terminat d
rea vieţii oamenilor. zare primul stropit. în preocupa ga gamă de util;
ei. al unui însemnat progres pe nea la C.A.P. Valea Sîngiorgiului. pentru impulsionarea acestor ac cu care se va acţ
Si cifrele comunicatului sînt pli calea creşterii eficienţei şi bună rea noastră stă mai buna organi Cu excepţia a 520 ha, pe consiliul ţiuni în toate brigăzile.
ne de semnificaţii în această pri stării, ca o treaptă trainică spre zare a muncii în cadrul coopera intercooperatist s-a încheiat şi ad de primăvară {
vinţă. In 1976, veniturile băneşti o şi mai viguroasă ascensiune. tivei agricole în scopul impulsio ministrarea îngrăşămintelor fazia- N. TÎRC03 corespondent).