Page 12 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI C
Investiţiile- PE ŞANTIERUL RÎU MARE-RETEZAT r DI
în termen, lai talia organizare a muncii, folosirea tei B-npj
tos
economice, timpului d@ lucru, ordine şi disciplină trecut,
tmpotri
tersebţi
ceasta
de calitate terea e
Dar cu
exemplara — cerinţe ale activităţii de zi cu zi! denniza
noi am
ne bun
a fost
ţie" şi
ANCHETA NOASTRĂ Ce întreprindeţi pentru napet d
MUNCA POLITICA rele au
maximu
ŞI ORGANIZATORICA creşterea productivităţii muncii pe şantier? ori aut'
DE PARTID încurcă
ţie, într
SA MOBILIZEZE Pe ce căi anume consideraţi că este posibil dra pe
LA ÎNDEPLINIREA să sporească productivitatea la locul multă z
loc sufi
SARCINILOR vităm p
ECONOMICE dumneavoastră de muncă ? proiectu
ini
ţia
In lumina indicaţiilor, îndem Răspund tovarăşii : Ec. TRAIAN DOBRA, şeful biroului plan ! drumuri
nurilor şi îndrumărilor adresa >«Am reţinut şi am înţeles cum se cuvine cerinţa pusă în faţa noas circulaţi
ria.
te tuturor celor ce muncesc în tră, a constructorilor, de secretarul general al partidului, tovară
construcţii de secretarul gene şul Nicolae Ceauşescu, de a acţiona cu mai multă hotărîre şi fer
ral al partidului, tovarăşul mitate pentru a obţine o creştere mai mare a productivităţii mun ru:
Nicolae Ceauşescu, a hotărîrilor cii decît s-a prevăzut, o ieftinire permanentă a investiţiilor. Această
stabilite aici, la faţa locului, de cerinţă este subliniată şi in Şedinţa comună a Comitetului Politic Din ca
Biroul şi Secretariatul Comite Executiv, a Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvol rusului :
tului judeţean de partid, comi tării Economice şi Sociale şi a Consiliului de Miniştri al Repu
tetul de- partid, organizaţiile de blicii Socialiste România din 4 februarie 1977. In anul
bază de pe amenajarea Rîu Ma- de curînd încheiat, şantierul nostru a realizat o pro
re-Retezat îşi subordonează în ductivitate pe angajat de 104,3 la sută. Pentru anul
treaga muncă politică şi orga în curs, sarcinile sînt mult mai mobilizatoare : productivitatea mun Ing. AUREL DAN, şeful şantierului
nizatorică îndeplinirii exempla cii va trebui să crească cu 21,4 la sută, faţă de realizările lui 1976, 3 — baraj : „Cînd pui suflet în mun I torilor (1
re a sarcinilor ce le are şan la care se adaugă ca sarcină suplimentară angajamentul nostru de că ridici cel mai falnic baraj din va, este
TO.VDEB AVERIŢEI, miner, şef de tierul in acest an, în anii vii 6,5 la sută, în total deci o creştere a indicelui de productivitate lume !“. I Mai ales
brigadă : „Ce, la Lotru n-a fost tori. Ca primă acţiune ce vi de 27,9 la sută. Nu este o sarcină uşor de realizat, dar se poate este un
greu ? Şl n-am Învins ?...“. zează creşterea productivităţii îndeplini. In acest scop, de la nivelul conducerii grupului de şan I neşti nic
muncii, gospodărirea chibzuită tiere şi pînă la formaţiile de lucru stabilim programe concrete de
a materialelor, folosirea raţio acţiune. Ele vizează în principal aplicarea unor măsuri mai ener i drumuri
nală a pieselor de schimb, uti gice privind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, intro edilii or;
lajelor şi agregatelor, a forţei ducerea . în producţie a unor utilaje de o tehnicitate sporită, folo- • I tul n^au
de muncă, sarcinile de plan au sirea deplină a timpului de lucru, ridicarea nivelului de calificare . vreo mâ£
fost defalcate şi prelucrate pe şi policalificarea constructorilor noştri, precum şi alte măsuri teh- ' cest semi
şantiere, loturi, formaţii de lu nico-organizatorice — întronarea ordinii şi disciplinei muncitoreşti,
cru, afişate pe panouri la locuri creşterea răspunderii fiecărui om faţă de îndeplinirea sarcinilor SEf
vizibile. Cu ocazia adunărilor ce-i revin la locul de producţie. S-au analizat formaţiile de mun UN
generale pentru dări de seamă că în regie fixă şi cele auxiliare, ceea ce a permis trecerea unor
şi alegeri în organizaţiile de angajaţi din aceste formaţii. în cele direct productive. In curînd, Mare r
.partid s-a acordat toată aten perforatoarele clasice „P 90“, de randament scăzut, vor fi înlocuite I mutării n
ţia cunoaşterii şi dezbaterii a- cu perforatoare de mare randament, autoîncărcătoarele „S 1800 F“, I din oraşi
cestor sarcini, a măsurilor ce de mică viteză, cu autoîncărcătoare mai rapide tip „Fadroma“. Toa s-a trans
se cer întreprinse pentru înde te aceste măsuri, ca şi altele, pe care le vom lua şi aplica, vor I amărăciut
plinirea lor. Comuniştii — mun duce la creşterea randamentelor fizice în subteran". lui trecut
citori, maiştri, ingineri, cadre Ing. Ioan Dănllă, şeful punctului de lucru de la galeria de acces ' facă'racoi
de conducere — au venit cu la casa vanelor : „S-întem rămaşi în urmă la galerie cu mai bine de I gaz. Gosp
propuneri majore în acest scop, 5 metri liniari. Pentru a spori viteza de avansare, productivitatea mari grei
urna dintre ele fiind repartiza muncii, vom introduce primii perforatoarele de mare randament, meseior. > •
rea cit mai bună a membrilor autoîncărcătorul „Fadroma", iar clasica platformă de perforare o dă o mâr
de partid, a forţei comuniste vom înlocui cu una mobilă, montată pe un şasiu de maşină. Dacă
din şantier pe puncte de lucru, în prezent timpul de perforare este de 16 ore, în condiţiile folosirii TOI
acolo unde este mai greu. noului tip de perforator, cîştigăm o reducere la jumătate, deci de
Este locul să subliniem că în 8 ore; vom mai cîştiga 2 ore prin folosirea platformei mobile de P
practica muncii de partid s-a perforare, deci, în total 10 ore eîştigate la un ciclu de puşcare, ceea VARVARA GICOVEANU, sudor, şef 1
cîştigat de pe acum o bună ce ne va permite să recuperăm rămînerea în urmă, să avem o vi de echipă : „Cine spune că e grea Am curr
gătit şi îr
munca pe şantier pentru femei ? Eu
experienţă, în sensul că nu se teză de înaintare mult sporită".
VASILE SIMIONAŞ, miner, şef de rămine la nivelul cunoaşterii Ing. Aurel Dan, şeful şantierului nr. 3 — baraj : „Mecanizarea o fac de aproape 25 de ani. Nu-i iembrie a
schimb : „Avem 50 de metri Înain sarcinilor ce revin organizaţii lucrărilor în subteran şi la excavaţii in. baraj, reducerea persona grea, e frumoasă... magazinul
tare. Luna aceasta depăşim suta". lului auxiliar, folosirea intensivă a utilajelor, autobasculantele să din Vata
lor de partid, ci se acţionează 1
concret pentru a le îndeplini circule mereu plin-plin — sînt cîteva dintre măsurile pe care le cîteva zil{
şi depăşi. Comitetul de partid, aplicăm In vederea sporirii rodniciei muncii noastre, a productivi am ajuns
de la mas
birourile organizaţiilor de bază tăţii muncii în şantier. La punctele de lucru din subteran lucrăm reparaţii: <
acordă sprijin direct consiliu în 3 schimburi. Datorită faptului că am primit încă 15 Autobascu
lui oamenilor muncii, respectiv lante de 16 tone fiecare, la excavaţiile în baraj am organizat mun nic al Cof
găreşti di!
conducerilor de şantiere, loturi, ca in 2 schimburi prelungite, 10 + 10 ore. Dacă pînă la 1 mantie fac săptăr.
In întocmirea planurilor de mă a.c. vom avea asigurată energia electrică aici sus, care să înlo
suri privind creşterea produc cuiască actualele grupuri electrogene, toate înaintările în subteran Brad. Apr
tivităţii muncii, reducerea con vor cunoaşte ritmuri sporite. In plus, vom economisi 2 tone de mo să-mi scot
tobuz ! Ct
sumurilor de materii prime şi torină pe zi, şantierul 3 — baraj va deveni model pe amenajare".
materiale, iar comitetului sin Paul Geac, maistru, şeful punctului de lucru de la galeria de varăşi rr
Ciur,
B.
dicatului în ceea ce priveşte evacuare a apelor din baraj : „Am executat intr-o lună o înaintare Vata de J<
buna organizare a Întrecerii so de 50 metri, lucrând manual. Acum ne-a sosit o locomotivă tip
cialiste. LJMJD. In condiţiile încărcării şi transportului mecanizat, putem
Nucleul de comunişti devine înainta 100—110 metri lunar". C
Im acest fel o forţă a întregu Ioan Gicovcanu, maistru la atelierul de confecţii metalice : „Or NE«
lui şantier, o garanţie a reali ganizarea mai bună a procesului de muncă, folosirea cu randament
zării întocmai a marelui obiec sporit a utilajelor şi maşinilor-unelte din dotare, organizarea lucru Des*
tiv energetic, a înfăptuirii nea lui în 2 schimburi — sînt probleme care o dată soluţionate au per san ' !
bătute a politicii partidului în mis creşterea productivităţii muncii, întreaga producţie a atelieru bu :
domeniul sporirii potenţialului lui nostru". se
energetic al României socia- ' Iong. Anton Roşoîu, şeful secţiei auto : „Din cele peste 200 ma tam
Rs/te. şini din parc — autobasculante, carosate, autospeciale etc. — două po .u, 16, i»tiu
LOGHIN POPA stau. Una pe „butuci", cealaltă n-are şofer. In vederea creşterii stau „pe but
instructor al Comitetului randamentului, a productivităţii muncii, acţionăm în cîteva direcţii: Lipsa pileselo
judeţean de partid maşinile să circule plin-plin şi la capacitate, să li se facă o între GAVRILA NUŢAŞ, maistru miner : Ou toate că
IlADAE IOSIF, miner, şef de bri pentru şantierul ţinere bună, să fie exploatate conform normelor în vigoare, timpul „A fost foarte greu la galerie. Dar menzi ferme
gadă : „Despre noi, cei de la fe de staţionare în atelier să fie redus, întărirea disciplinei la şoferii cu oamenii mei am biruit. Ca tot zionarea cu
reastra Valea Mare o să mai auziţi". Rîu Mare-Retezat noştri". deauna"... schimb nei
au fost oni
• Pe cînd va fi gata podul peste o Ionel Mihuţoni nu numai că treprindere
Rîu Mare, de la Brădăţel ? — conducea o autofurgonetă, dar era re nr. 20 •
Fiecare constructor—un exemplu de disciplină, de abnegaţie în muncă ne-au rugat constructorii şantie împuternicit să ridice şi marfă te şi de a.
furnizori...
rului 2 să vă întrebăm pe dv., to
pentru cantină. A ridicat azi, a ri
varăşi de la I.D.P. Timişoara. dicat mîine, pînă a păgubit şan însă stropi
— Nu-mi face plăcere, dar de la fereastra Valea Mare •— conduşi de maistrul Gavrilă Nu- Constructorii vor să ajungă la fe tierul cu 13 334 lei. Acum nu mai
trebuie să o spun .< mai avem oa-. arăta necăjit inginerul Ioan Cîm- ţaş. Prin mobilizare exemplară, reastra Valea Mare, să înceapă are ocazia... AU
meni în şantier care după ce-şi peanu, directorul I.E..C. Haţeg, ordine, disciplină şi răspundere treaba. N-au pe unde trece. Daţi o Mihai Moisin, Samoilă Deak
De mai r.
încasează . retribuţia, două-trei beneficiarul amenajării de la în muncă, oamenii de aici, în răspunsul direct constructorilor... şi Mihai Lichi, de Ia şantierul 3 ratorii din
zile nu vin la treabă, creează Rîu Mare-Retezat. Din această frunte eu comuniştii, au învins © Se mai caută un şef pentru baraj aveau obiceiul să părăsească S.M.A. Or
mari greutăţi şantierului, forma cauză, lucrarea la fereastră este greutăţile şi astăzi sînt ou lu cantina din colonia Brazi. Pînă locul de muncă, să nu acorde a-
ţiilor de lucru din care fac pante. mult întârziată. Ca şi la celelal crările de înaintare în grafic. acum, în numai cîteva luni, au fost tenţie utilajelor şi agregatelor ce TMS-6 pen
tă la acţioi
Alţii trag „pe dreapta". înainte te două ferestre, Valea Jurii şi Pentru ca fiecare om al şantie le aveau în supraveghere. Negli lectric. Lui
de terminarea programului, mai Netiş, dealtfel. Este vorba toţ rului să devină un exemplu de jenţa lor a dus la arderea a două dar conduci
cu seamă lucrători T.E.S.A. — despre o lipsă de disciplină în disciplină şi răspundere munci electromotoare, ceea ce înseamnă tat“ să-şi r
spunea inginerul Aurel D.an, şe muncă, a celor cu răspunderi în torească, organizaţiile de partid, o pagubă de aproape 5 000 lei. Dar cătoarea. I
ful şantierului 3-baraj. Cheia in construirea acestor drumuri, care de sindicat şi U.T.C., colectivele şi cei trei s-au ars... ce s-or fi
troducerii ordinii şi disciplinei . să permită constructorului ataca redacţionale ale gazetelor de pe © La 2 ani şi 2 luni închisoare
peste tot, ia toate locurile şi rea din plin a lucrărilor aici. rete, propaganda vizuală vor tre a fost condamnat şoferul Vălean „CUI
punctele de lucru este în mina Indisciplina, sub diversele el bui să aibă mai mult în centrul mai mulţi. Dar punctul pe i (a se Ciolca, care, în gravă stare de e-
şefilor de lot maiştrilor, şefilor forme de manifestare — absen preocupărilor lor problemele citi ciorbă) nu l-a pus nici unul. brietatc, a produs avarii autobas Aflăm dii
de brigăzi, schimburi, echipe. E- ţe nemotivate, plecări de la lu creşterii conştiinţei muncitoreşti, O dată n-au fost castroane, altă culantei 34-B-4525. Cine are de la Casa
xigenţa, controlul pe 'care sînt o- cru, întârzieri,' nefolosirea timpu comuniste, statornicirea ordinii dată mîncarea era slabă, servirea tras învăţăminte, s-o facă... va s-au ]î
blig.aţi să-l exercite asupra su lui, lipsa grijii faţă de utilajele şi disciplinei. Constructorii frun greoaie, constructorii aşteptând o Autocamionul „Roman" 21-Iî- în ano'
balternilor direcţi, exemplul lor date în primire etc. — a contri taşi,- pilde de abnegaţie şi dărui mult pînă să fie serviţi. Următo 6734 a fost predat de către şofe staţia
personal sînt pîrg.hiile deplinei buit în bună măsură la rămîne- re în muncă, "să fie mai mult rul la rînd ! rul Ştefan Iuhas pentru reparaţie funct
reuşite în privinţa întronării or rile , în urmă la unele puncte de popularizaţi, exemplul lor înain © Dumitru Cazacu conducea au aşa »
dinii şi_ disciplinei. De aici, ga lucru : aducţiunea principală, ga tat să fie'propagat peste tot. Aşa tobasculanta 32-B-1533. Şi mergea capitală la Cîmpina. Nu înainte ţjeze )
ranţia îndeplinirii exemplare a leria de deviere, la drumuri, cum, pe de altă parte, se cer bine maşina. Cînd însă şoferul a ca şoferul să-şi însuşească anumi nici p
planului de producţie. Exemplul galeria de acces la casa vane înfierate ou mai multă tărie in făcut o cursă clandestină a ava te piese de Ia maşină. Nu pentru nu e
ultimelor 10 zile din luna ianua lor şi altele. Spre deosebire, a- disciplina, atitudinea înapoiată riat motorul. Acum se căieşte. Dar In Ui
rie a-.c., din şantierul pe care-1 colo unde constructorii au mun faţă de muncă şi avutul obştesc paguba e pagubă : 47 778 lei. Şi muzeul auto personal, ci spre va au ap?
conduc, este grăitor. Mi-au lip cit cu răspundere, disciplinat, lu a unor» constructori. Echipele, trebuie plătită... lorificare. Şi-o fi zis că tot nu se care i
sit inginerul şef şi un şef de crările s-au executat în termen brigăzile, loturile trebuie să de © în ziua de 28 octombrie 1976, cunoaşte. Dar s-a cunoscut... păcii) , o. .
iot. A trebuit să-i înlocuiesc eu.. sau chiar în avans. Este cazul vină celule de bază în întronarea la compartimentul aprovizionare al caut fe.’be^
Am fâîtet muncă de îndrumare galeriei intermediare de acces la ordinii şi. disciplinei, a spiritului- şantierului a sosit factura nr. 217. te simfonici
şi control zi şi noapte, la toate conducta forţată, tunelului de ca tovărăşesc de întrajutorare in Dînd dovadă de neglijenţă (nu a Pagină realizată de GH. I. torie, spee
punctele -de lucru. Şi am reali bluri şi altele. Grăitor ■- este e- muncă. Cei care mai greşesc tre verificat dacă a sosit şi marfa, nu NEGREA, cu sprijinul Subredac- ş.a. Desigur
zat în 10 zile cit nu făcusem în xemplul înregistrat la galeria buie făcuţi să înţeleagă adevă numai factura), iucrătoarea Con ţiei voluntare a ziarului „Drumul 1 cru, „copac
primele dou.ăzeci. stanţa Toma a încuviinţat achita socialismului" de la şantierul
principală de acces în centrală, rul că o fac nu numai în detri rea către Regionala C.F. Timi ) cioare". I
— I.C.F. „lUcrează" din luna unde greutăţi neprevăzute au mentul lor ci şi al tovarăşilor Rîu Mare—Retezat. l însă...
iunie a anului trecut la drumul pus mari probleme minerilor de muncă. şoara a sumei de 64130 lei. Dar Fotografii de VIRGIL ONOIU
marfa nu sosise. Şi acum C.T. e
bună de plată.