Page 37 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 37
S lis*
Cg iç c
4
* §ub ¡naltul patronai al tovarăşului
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIiTî-VÂ !
«OUE CEAUŞESCU,
duminică s-a deschis ia Bucureşti
al XV-lea Congres internaţional
ie ştiinţe istorice
Sub înaltul patronaj al şul Nicolae Ceauşescu, l-a peste 50 de ţări reprezen
preşedintelui Republicii So adresat celui de-al XVUea tate, fiind primit cu vie a-
cialiste România, tovarăşul Congres internaţional de probare şi subliniat cu în
Nicolae Ceauşescu, dumini ştiinţe istorice, expresie a delungi şi puternice aplau
că după-amiază s-au deschis marii atenţii pe care şeful ze. Textul mesajului a
la Bucureşti lucrările celui statului român o acordă is fost prezentat de acad. prof.
de-al XV-lea Congres inter toriei şi ştiinţelor istorice, Ioan Ursu, prim-vicepre-
naţional de ştiinţe istorice, contribuţiei pe care acestea şedintc al Consiliului Na
eveniment important în via sini chemate să o aducă la ţional pentru ştiinţă şi teh
ţa ştiinţifică mondială. cauza generală a înţelege nologie, membru al guver
In cadrul şedinţei inaugu rii, destinderii şi păcii în nului. ,
rale, momentul cel mai im întreaga lume. Strălucită a- Congresul va dezbate ce
SI A L E 0 IU S I LI ULUI POPULAR JUD EŢEAIU portant, urmărit cu deose naliză a complexelor realij le mai recente rezultate ate
bit interes şi deplină satis
taţi ale lumii contemporane,
domeniul
is
cercetării
din
facţie de toţi cei peste 2 000 a problemelor majore caro toriografiei universale, pro
de participanţi, l-a constituit preocupă omenirea, mesajul bleme de metodologie, cro
audierea Mesajului pe ca a avut un profund ecou în nologie şi filozofie a Isteriei.
Anul XXXII, nr. 7080 MARŢI, 12 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani re preşedintele Republicii rindul oamenilor do ştiinţă
Socialiste România, tovară şi specialiştilor din cele {Contim-cne în cog o 4 cţ
; ÍI filPI« MĂRtţEl SĂRBĂTORI lţllM[ t
\ RECORDURI lucrînd cu un complex Hunedoara îşi amplifică
^ IN ABATAJE mecanizat de susţinere şi preocupările şi eforturile
lăicre,_ a realizai randa In producţie penîru a rea Strădanii ca pot
ţ în perioada 1—9 august mente cu 2,5 tone pe post liza cantităţi sporite de la
t a.c., în întreprinderile mi- mai mari decit ceie pla minate, atît de necesare şi trebuie intensificate
? niere au iost organizate nificate, extrăgînd supli economiei naţionale. Or
S schimburi şi zile record, mentar aproape 800 tone ganizarea temeinică a
i pentru realizarea unor de cărbune. muncii, utilizarea la capa Fabrica do încălţăminte — Desigur, în procesul de
i producţii sporite de căr- citate a agregatelor şi in din Hunedoara este o uni croire, rezultă şi bucăţi de
T bune, minereuri, de alte 17 000 TONE DE stalaţiilor şi respectarea * tate relativ tinără pe har piele ce nu mai pot fi uti
ţ resurse minerale utile. In LAMINATE PESTE PLAN riguroasă a tehnologiilor ta economică a judeţului lizate;. Ce se face cu ele ?
să ETTgrga
i aceste zile, destoinicul şei de lucru le-au permis la- nostru şi se poate afirma — Se sortează şi se pre
1 de brigadă Meszaros Ga- Colectivul uzinei nr. 4 minatorilor hunedoreni * că aici munceşte un colec dau la magazie. Deocamda
\ vrilă de ia I.M. Paroşeni, laminoare din cadrul C.S. realizeze suplimentar sar tiv meriluos ce se strădu tă nu se face nimic din ele,
cinilor de plan la zi a- ieşte să-şi realizeze în con dar, după cite ştiu, urmează
proape 17 000 tone de la 212 apartamente, cele mai diţii cit mai bune sarcinile să se introducă în fabrica
minate. multe în Petroşani şi Lu- de plan. Este adevărat că
peni. unitatea s-a confruntat şi ţie încălţămintea pentru co
t pii. undo pot fi utilizate.
NOI APARTAMENTE se mai confruntă cu o sea Carmen Postolache, bri
PREDATE DEPĂŞIRI * mă de necazuri legate dc a- gadieră la secţia cusut, ne
BENEFICIARILOR LA TOŢI INDICATORII provizionarca cu materii pri spunea :
Cooperatorii meşteşugari me şi materiale, ceea ce
Realizând 367 de aparta de la „Straja“ Lupeni au ţ face ca planurile producţiei — Conform planului, a-
mente peste planul pri depăşit planul la producţia l globale, marfă şi fizice să vem voie să înregistrăm
mului semestru al anului, globală cu aproape 6 la nu fie îndeplinite pe prime pierderi materiale de 1 la
colectivele de muncă din sulă, la producţia marfă î le şase luni ale acestui an, sută faţă do producţia rea
cadrul T.C. Deva şi-au am şi la beneficii către insă este evidentă strădania lizată. în fiecare lună însă
plificat în continuare pre populaţie — cu cite 7 la colectivului pe linia creşte pierderile sînt mult mai
ocupările, hotărîte să fi sută, iar la producţia ne rii continue a eficienţei ac mici, fapt ce se explică
nalizeze exemplar planul tă — cu peste IC la sută. î tivităţii sale, reducerii con prin munca plină de con
pe acest an la construcţia De remarcat preocupările \ sumurilor materiale — ele ştiinciozitate a lucrătoarelor
de locuinţe. Muncind cu colectivului de cooperatori 1 ment esenţial al noului me Rodica Horeau, Violeta Carp
dăruire, utilizând din plin de la „Straja“ Lupeni de canism econom ico-financiar. Ana Man, Maria Cojocaru,
utilajele şi instalaţiile din a valorifica superior cit — Secţia croitorie — ne şi a altora, care acordă
dotare, precum şt timpul mai mari cantităţi de re l spunea Cornelia Gheorghe. o foarte mare atenţie cali
efectiv de lucru, construc surse materiale existente şefă de brigadă — se află tăţii operaţiilor ce le exe
1 I.C. Orăştie, sculărie. Electricianul întreţinere maşini-unelte torii de la T.C. Deva au în perimetrul oraşului Lu cută. Este adevărat că mai
t Vasile Carp este un permanent căutător de soluţii tehnice noi predat în luna iulie alte peni. \ în primele rinduri ale stră avem necazuri în ce pri
J şi realizează lucrări de bună calitate şi în termon scurt. daniei pentru valorificarea veşte utilizarea materiale
I superioară a materiei prime. lor determinate de făptui
Obiectivul pe care-1 urmă
că înregistrăm încă o mare
Duminică, pe ogoarele judeţului rim 'cu consecvenţă este a- fluctuaţie da personal, câ
cela
metru
ca
din
fiecare
pătrat de piele să scoatem uncie lucrătoare nu ştiu să
decit
citeva
opera
execute
feţe cît mai multe. Lucră
ţii. în multe cazuri calita
toare
ACTIVITATE INTENSA, SUSŢINUTĂ PENTRU FINALIZAREA SECERIŞULUI cum sîut Adriana tea solvenţilor cu care mun-
Munteanu, Tudoriţa Marda-
Activitatea de recoltare a transportat şi depozitat 45 re, Leontina Sărmăşan, Mă
griului a continuat şi du tone de finuri. TRAIAN BONDOR
® Duminică a fost strînsă recolta de grîu de pe 90(5 minică cu intensitate, folo- în această zi, combinerii ria Mihalache şi altele se
ha © La fondul de stat s-a livrat cantitatea de 317 sindu-se toate forţele în Anton Cioană, Victor Vasiu, remarcă prin preocuparea ce
tone de grîu © Paiele au iost balotate de pe 1G1 ha toate unităţile agricole so Vlaicu Moş, Emil Racoviţan, o manifestă in acest sens. (Continuare in oag. o 2-a!
© S-au eliberat de paie 142 ha © Arături de var-ă au cialiste care n-au încheiat Iosif Farcaş şi Emil Sombol-
fost executate pe încă 113 ha © Au fost recoltate 197 această lucrare. Mecaniza foldi, au secerat griul de pe
ha cu fineţe naturale ® S-au transportat şi depozi torii, ţăranii cooperatori, ultimele 15 ha la C.A.P.
tat 174 tone de finuri. cadrele de specialişti, mo Sălaşu de Jos. împreună cu
bilizaţi de organele şi orga ei s > aflau Nicolae- Roman,
nizaţiile de partid, au mun preşedinte şi inginer şef, A-
cit cu hărnicie şi cu spor la na Munteanu, contabil şef şi
Aogajament seceriş, balotat, la transpor cooperatorii care asigurau
tul cerealelor şi paielor, la transportul recoltei. Şi la
cositul finului, strîngeroa, C.A.P. Pui, combinerii Ioan
jal nici pe ci înşişi, nu
transportul şi depozitarea Mihăilescu, Ioan Stan şi
i-au menajul nici pe alţii.
furajelor. Gheorghe Ciobanu au în
Au arătat deschis, mine
Minerii — unul dintre cheiat duminică secerişul
reşte, ce au făcut bine şi în cadrul Consiliului unic
cele mai puternice detaşa griului. La C.A.P. Unirea
ce nu, şi de ce nu au fă agroindustrial Haţeg, unde
mente ale clasei noastre erau cu combinele in la
cut cît puteau. Dar mai au terminat secerişul C.A.P.
muncitoare, a căror sarcină nuri, la brig’ada din satul
presus de orice am reţinut Sînpetru, Haţeg-, Sîntămăria-
de mare onoare şi răspun Livezile, Ioan Vlăiconi, Va
angajarea lor fermă, mun Orlea, şi fermele I.A.S. Ha
dere este asigurarea econo- sile Groşan, Constantin Co-
citorească, de a munci mai ţeg din Unirea, Rîu Alb,
' mici naţionale cu materii şa, Anton Vinţan, Francisc
bine, de a face mai mult Sîntămăria-Orlea şi Sălaşu
¡¡rime, resurse minerale uti decit pînu acum. de Sus, duminică a fost Fabri şi Nicolae Iancu, îm
le şi energetice — s-au strînsă recolta do pe mai preună cu Alexandra Măr
în Valea Jiului şl Poiana
aflat întotdeauna în prime mult de 100 ha, s-au balotat ginean, inginer şef şi A-
Ruscăi, în 7 ara Zarandnlui
le iînduri ale hărniciei şi paiele de pe 55 ha, au fost
şi a Haţegului, în toate
realizărilor în producţie, eliberate de baloţi 60 ha, N. BADIU
unităţile unde muncesc mi Mina Barza. Aspect <le la culbutorul dc golire a vatţo-
însufleţiţi de vibrantele în s-au liyrat la fondul de
nerii, a vibrat cu tăria ncţilor cu minereu. Foto: VIRGIL ONOIÜ
demnuri ala secretarului stat încă 105 tone griu, s-au {Continuare în pag. a 2-a)
rocii glasul lor ferm de
general al partidului, tova
a înscrie în cronica Româ
răşul Nicolae Ceauşescu, în
niei socialiste noi fap
'dialogurile directe purtate I
te de muncă, susţimnd ast orchestrelor dc muzică uşoa drul festivalului „Zaraml -80“. Dumbrava de Sus — ultimul ,
în judeţ sau în abataje, mi ră „Selena“ şi „Dacicus“ — H IN EXCURSIE. Simbătă
fel —• aşa cum ştiu ei s-o sat neelectrificat din comuna j
nerii din judeţul nostru au toate din. oraşul gazdă a ma şi duminică au plecat prin Ribiţa. Locuitorii, în frunte ,
facă întotdeauna — politi
făcut întotdeauna dovada nifestării. O.J.T. in excursii la Bucu cu Gheorghe David, secreta- ,
ca partidului şi statului nos reşti (pentru vizitarea Tîrgu- rut organizaţiei dc partid) şi I
priceperii şi hărniciei în a PROIECŢII DE FILME.
tru de pace, colaborare şi La Brad, lu parcul „Filitnon lui de mostre de bunuri de deputaţii Avram Raţ şi Ioan "
muncă, a încrederii şi ata , a „RAZA DE SOARE“. Du- Sîrbu“, a avut loc o seară de consum), Ia Bilea-Caseadă. Hancheş, participă in mod ac- -
progres uman, de bunăsta
şamentului fierbinte faţă de i mmicâ scara a avut Ioc, în proiecţii de filme. Au fost Păltiniş şi in alte locuri pi tiv la executarea acestor iu- |
partid, de secretarul nos re în ¡ară şi în lumea în faţa Casei de ciutură din Că- prezentate o serie de filme de toreşti ale ţării, peste :ît>0 de crări. *
treagă. * lan, un spectacol <le sunet .şi scurt metraj realizate de oameni ai muncii din judeţul
tru general. * lumină sub genericul „Rază membrii cinecluburilor „Za- nostru. E. ŞINA I
l-am ascultat din nou Ferm, tonifiant, convingă B de soare“. Un spectacol <le rand“ al Casei de cultură şi » ELECTRIFICAREA SATU
vorbind pe mineri în adu tor, angajamentul mineri 2 cu vibrant patriotism, realizat „Minerul“ ai Clubului munci LUI DUMBRAVA DE SUS.
te
ce-
membrilor
concursul
nările generale ale oameni lor ! toresc Gurabarza. Acţiunea O formaţie de muncitori spe 1
| baciului „Radu Stanca“, al s-a înscris in scria amplelor cializată a început lucrările %
lor muncii. Nu s-au mena- DAN VRJNCEANU „ grupului folk „Victoria" şi al manifestări desfăşurate iu ca- de electrificare a saiuiui s
r *