Page 37 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 37

S lis*
                                                                                    Cg iç c
                                                                                                4
                                                                                              * §ub ¡naltul patronai al tovarăşului
                                 PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIiTî-VÂ !
                                                                                                               «OUE CEAUŞESCU,



                                                                                                        duminică s-a deschis ia Bucureşti
                                                                                                    al XV-lea Congres internaţional


                                                                                                                ie ştiinţe istorice


                                                                                         Sub   înaltul   patronaj   al   şul   Nicolae   Ceauşescu,   l-a   peste  50  de  ţări  reprezen­
                                                                                       preşedintelui   Republicii   So­  adresat   celui   de-al   XVUea   tate,  fiind  primit  cu  vie  a-
                                                                                       cialiste   România,   tovarăşul   Congres   internaţional   de   probare  şi  subliniat  cu  în­
                                                                                       Nicolae   Ceauşescu,   dumini­  ştiinţe   istorice,   expresie   a   delungi   şi   puternice   aplau­
                                                                                       că  după-amiază  s-au  deschis   marii  atenţii  pe  care  şeful   ze.   Textul   mesajului   a
                                                                                       la   Bucureşti   lucrările   celui   statului  român  o  acordă  is­  fost  prezentat  de  acad.  prof.
                                                                                       de-al  XV-lea  Congres  inter­  toriei   şi   ştiinţelor   istorice,   Ioan   Ursu,   prim-vicepre-
                                                                                       naţional   de   ştiinţe   istorice,   contribuţiei   pe   care   acestea   şedintc   al   Consiliului   Na­
                                                                                       eveniment  important  în  via­  sini  chemate  să  o  aducă  la   ţional  pentru  ştiinţă  şi  teh­
                                                                                       ţa ştiinţifică mondială.   cauza   generală   a   înţelege­  nologie,   membru   al   guver­
                                                                                         In  cadrul  şedinţei  inaugu­  rii,   destinderii   şi   păcii   în   nului.   ,
                                                                                       rale,  momentul  cel  mai  im­  întreaga   lume.   Strălucită   a-   Congresul  va  dezbate  ce­
         SI A L E 0 IU S I LI ULUI       POPULAR         JUD    EŢEAIU                 portant,   urmărit   cu   deose­  naliză   a   complexelor   realij   le  mai  recente  rezultate  ate
                                                                                       bit  interes  şi  deplină  satis­
                                                                                                                  taţi  ale  lumii  contemporane,
                                                                                                                                                          domeniul
                                                                                                                                                                   is­
                                                                                                                                             cercetării
                                                                                                                                                      din
                                                                                       facţie  de  toţi  cei  peste  2  000   a   problemelor   majore   caro   toriografiei   universale,   pro­
                                                                                       de  participanţi,  l-a  constituit   preocupă   omenirea,   mesajul   bleme  de  metodologie,  cro­
                                                                                       audierea   Mesajului   pe   ca­  a  avut  un  profund  ecou  în   nologie şi filozofie a Isteriei.
          Anul XXXII, nr. 7080      MARŢI, 12 AUGUST 1980        4 pagini — 30 bani    re   preşedintele   Republicii   rindul   oamenilor   do   ştiinţă
                                                                                       Socialiste   România,   tovară­  şi specialiştilor din cele  {Contim-cne în cog o 4 cţ
       ; ÍI filPI« MĂRtţEl SĂRBĂTORI lţllM[                                                                    t

       \      RECORDURI            lucrînd   cu   un   complex   Hunedoara   îşi   amplifică
       ^      IN ABATAJE           mecanizat   de   susţinere   şi   preocupările   şi   eforturile
                                   lăicre,_   a   realizai   randa­  In  producţie  penîru  a  rea­                        Strădanii ca pot
       ţ   în   perioada   1—9   august   mente  cu  2,5  tone  pe  post   liza  cantităţi  sporite  de  la­
      t  a.c., în întreprinderile mi-  mai  mari  decit  ceie  pla­  minate,   atît   de   necesare                 şi trebuie intensificate
       ?  niere au iost organizate  nificate,   extrăgînd   supli­  economiei   naţionale.   Or­
      S  schimburi şi zile record,  mentar   aproape   800   tone   ganizarea   temeinică   a
      i  pentru realizarea unor    de cărbune.              muncii,  utilizarea  la  capa­                          Fabrica   do   încălţăminte   —  Desigur,  în  procesul  de
       i  producţii sporite de căr-                         citate  a  agregatelor  şi  in­                       din  Hunedoara  este  o  uni­  croire,  rezultă  şi  bucăţi  de
       T  bune, minereuri, de alte      17 000 TONE DE      stalaţiilor   şi   respectarea                     *  tate   relativ   tinără   pe   har­  piele  ce  nu  mai  pot  fi  uti­
      ţ  resurse minerale utile. In  LAMINATE PESTE PLAN    riguroasă   a   tehnologiilor                         ta   economică   a   judeţului   lizate;. Ce se face cu ele ?
                                                                                  să  ETTgrga
      i  aceste zile, destoinicul şei                       de  lucru  le-au  permis  la-                         nostru   şi   se   poate   afirma   —   Se  sortează  şi  se  pre­
       1  de brigadă Meszaros Ga-          Colectivul uzinei nr. 4   minatorilor   hunedoreni                  *  că  aici  munceşte  un  colec­  dau  la  magazie.  Deocamda­
      \  vrilă de ia I.M. Paroşeni,     laminoare din cadrul C.S.  realizeze   suplimentar   sar­                 tiv  meriluos  ce  se  strădu­  tă  nu  se  face  nimic  din  ele,
                                                            cinilor  de  plan  la  zi  a-                         ieşte  să-şi  realizeze  în  con­  dar,  după  cite  ştiu,  urmează
                                                            proape  17  000  tone  de  la­  212  apartamente,  cele  mai   diţii  cit  mai  bune  sarcinile   să  se  introducă  în  fabrica­
                                                            minate.                   multe  în  Petroşani  şi  Lu-   de   plan.   Este   adevărat   că
                                                                                      peni.                       unitatea   s-a   confruntat   şi   ţie  încălţămintea  pentru  co­
                                                                                                               t                             pii. undo pot fi utilizate.
                                                                NOI APARTAMENTE                                   se  mai  confruntă  cu  o  sea­  Carmen   Postolache,   bri­
                                                                    PREDATE                  DEPĂŞIRI          *  mă  de  necazuri  legate  dc  a-   gadieră  la  secţia  cusut,  ne
                                                                 BENEFICIARILOR        LA TOŢI INDICATORII        provizionarca  cu  materii  pri­  spunea :
                                                                                        Cooperatorii   meşteşugari   me   şi   materiale,   ceea   ce
                                                              Realizând  367  de  aparta­  de  la  „Straja“  Lupeni  au   ţ  face   ca   planurile   producţiei   —   Conform  planului,  a-
                                                            mente   peste   planul   pri­  depăşit  planul  la  producţia  l  globale,  marfă  şi  fizice  să   vem   voie   să   înregistrăm
                                                            mului   semestru   al   anului,   globală   cu   aproape   6   la   nu  fie  îndeplinite  pe  prime­  pierderi   materiale   de   1   la
                                                            colectivele   de   muncă   din   sulă,   la   producţia   marfă   î  le  şase  luni  ale  acestui  an,   sută  faţă  do  producţia  rea­
                                                            cadrul  T.C.  Deva  şi-au  am­  şi   la   beneficii   către   insă   este   evidentă   strădania   lizată.  în  fiecare  lună  însă
                                                            plificat  în  continuare  pre­  populaţie  —  cu  cite  7  la   colectivului   pe   linia   creşte­  pierderile   sînt   mult   mai
                                                             ocupările,   hotărîte   să   fi­  sută,  iar  la  producţia  ne­  rii  continue  a  eficienţei  ac­  mici,   fapt   ce   se   explică
                                                            nalizeze   exemplar   planul   tă  —  cu  peste  IC  la  sută.  î  tivităţii   sale,   reducerii   con­  prin  munca  plină  de  con­
                                                            pe  acest  an  la  construcţia   De   remarcat   preocupările   \  sumurilor   materiale   —   ele­  ştiinciozitate   a   lucrătoarelor
                                                            de   locuinţe.   Muncind   cu   colectivului   de   cooperatori   1  ment  esenţial  al  noului  me­  Rodica  Horeau,  Violeta  Carp
                                                            dăruire,   utilizând   din   plin   de  la  „Straja“  Lupeni  de   canism econom ico-financiar.  Ana   Man,   Maria   Cojocaru,
                                                             utilajele   şi   instalaţiile   din   a   valorifica   superior   cit   —  Secţia  croitorie  —  ne   şi   a   altora,   care   acordă
                                                            dotare,   precum   şt   timpul   mai  mari  cantităţi  de  re­  l  spunea   Cornelia   Gheorghe.   o  foarte  mare  atenţie  cali­
                                                            efectiv  de  lucru,  construc­  surse   materiale   existente   şefă  de  brigadă  —  se  află   tăţii  operaţiilor  ce  le  exe­
       1   I.C.   Orăştie,   sculărie.   Electricianul   întreţinere   maşini-unelte   torii  de  la  T.C.  Deva  au   în  perimetrul  oraşului  Lu­  cută.  Este  adevărat  că  mai
       t   Vasile   Carp   este   un   permanent   căutător   de   soluţii   tehnice   noi   predat în luna iulie alte  peni.  \  în  primele  rinduri  ale  stră­  avem   necazuri   în   ce   pri­
       J şi realizează lucrări de bună calitate şi în termon scurt.                                               daniei   pentru   valorificarea   veşte   utilizarea   materiale­
       I                                                                                                          superioară  a  materiei  prime.   lor   determinate   de   făptui
                                                                                                                  Obiectivul   pe   care-1   urmă­
                                                                                                                                             că  înregistrăm  încă  o  mare
                                Duminică, pe ogoarele judeţului                                                   rim  'cu  consecvenţă  este  a-   fluctuaţie   da   personal,   câ
                                                                                                                  cela
                                                                                                                                      metru
                                                                                                                       ca
                                                                                                                           din
                                                                                                                               fiecare
                                                                                                                  pătrat  de  piele  să  scoatem   uncie  lucrătoare  nu  ştiu  să
                                                                                                                                                    decit
                                                                                                                                                          citeva
                                                                                                                                                                opera­
                                                                                                                                             execute
                                                                                                                  feţe  cît  mai  multe.  Lucră­
                                                                                                                                             ţii.  în  multe  cazuri  calita­
                                                                                                                  toare
       ACTIVITATE INTENSA, SUSŢINUTĂ PENTRU FINALIZAREA SECERIŞULUI cum                                                        sîut   Adriana   tea solvenţilor cu care mun-
                                                                                                                  Munteanu,   Tudoriţa   Marda-
                                                              Activitatea   de   recoltare   a   transportat   şi   depozitat   45   re,  Leontina  Sărmăşan,  Mă­
                                                            griului   a   continuat   şi   du­  tone de finuri.                                     TRAIAN BONDOR
        ®  Duminică  a  fost  strînsă  recolta  de  grîu  de  pe  90(5   minică   cu   intensitate,   folo-   în   această   zi,   combinerii   ria   Mihalache   şi   altele   se
        ha  ©  La  fondul  de  stat  s-a  livrat  cantitatea  de  317   sindu-se   toate   forţele   în   Anton  Cioană,  Victor  Vasiu,   remarcă  prin  preocuparea  ce
        tone  de  grîu  ©  Paiele  au  iost  balotate  de  pe  1G1  ha   toate   unităţile   agricole   so­  Vlaicu  Moş,  Emil  Racoviţan,   o manifestă in acest sens.  (Continuare in oag. o 2-a!
        ©  S-au  eliberat  de  paie  142  ha  ©  Arături  de  var-ă  au   cialiste   care   n-au   încheiat   Iosif  Farcaş  şi  Emil  Sombol-
        fost  executate  pe  încă  113  ha  ©  Au  fost  recoltate  197   această   lucrare.   Mecaniza­  foldi,  au  secerat  griul  de  pe
        ha   cu   fineţe   naturale   ®   S-au   transportat   şi   depozi­  torii,   ţăranii   cooperatori,   ultimele   15   ha   la   C.A.P.
        tat 174 tone de finuri.                             cadrele   de   specialişti,   mo­  Sălaşu  de  Jos.  împreună  cu
                                                            bilizaţi  de  organele  şi  orga­  ei  s  >  aflau  Nicolae-  Roman,
                                                            nizaţiile  de  partid,  au  mun­  preşedinte  şi  inginer  şef,  A-
                                                            cit  cu  hărnicie  şi  cu  spor  la   na  Munteanu,  contabil  şef  şi
                                    Aogajament              seceriş,  balotat,  la  transpor­  cooperatorii   care   asigurau
                                                            tul  cerealelor  şi  paielor,  la   transportul   recoltei.   Şi   la
                                                            cositul   finului,   strîngeroa,   C.A.P.  Pui,  combinerii  Ioan
                                 jal   nici   pe   ci   înşişi,   nu
                                                            transportul   şi   depozitarea   Mihăilescu,   Ioan   Stan   şi
                                 i-au   menajul   nici   pe   alţii.
                                                            furajelor.                 Gheorghe   Ciobanu   au   în­
                                 Au   arătat   deschis,   mine­
          Minerii   —   unul   dintre                                                  cheiat   duminică   secerişul
                                 reşte,   ce   au   făcut   bine   şi   în  cadrul  Consiliului  unic
        cele   mai   puternice   detaşa­                                               griului.   La   C.A.P.   Unirea
                                 ce  nu,  şi  de  ce  nu  au  fă­  agroindustrial   Haţeg,   unde
        mente   ale   clasei   noastre                                                 erau   cu   combinele   in   la­
                                 cut   cît   puteau.   Dar   mai   au  terminat  secerişul  C.A.P.
        muncitoare,   a   căror   sarcină                                              nuri,   la   brig’ada   din   satul
                                 presus   de   orice   am   reţinut   Sînpetru,   Haţeg-,   Sîntămăria-
        de   mare   onoare   şi   răspun­                                              Livezile,  Ioan  Vlăiconi,  Va­
                                 angajarea   lor   fermă,   mun­  Orlea,  şi  fermele  I.A.S.  Ha­
        dere   este   asigurarea   econo-                                              sile   Groşan,   Constantin   Co-
                                 citorească,   de   a   munci   mai   ţeg   din   Unirea,   Rîu   Alb,
       '   mici   naţionale   cu   materii                                             şa,   Anton   Vinţan,   Francisc
                                 bine,   de   a   face   mai   mult   Sîntămăria-Orlea   şi   Sălaşu
        ¡¡rime,   resurse   minerale   uti­  decit pînu acum.  de   Sus,   duminică   a   fost   Fabri  şi  Nicolae  Iancu,  îm­
        le   şi   energetice  —   s-au                      strînsă   recolta   do   pe   mai   preună   cu   Alexandra   Măr­
                                   în   Valea   Jiului   şl   Poiana
        aflat   întotdeauna   în   prime­                   mult  de  100  ha,  s-au  balotat   ginean, inginer şef şi A-
                                 Ruscăi,   în   7   ara   Zarandnlui
        le   iînduri   ale   hărniciei   şi                 paiele  de  pe  55  ha,  au  fost
                                 şi   a   Haţegului,   în   toate
        realizărilor   în   producţie,                      eliberate   de   baloţi   60   ha,       N. BADIU
                                 unităţile   unde   muncesc   mi­                                                     Mina Barza. Aspect <le la culbutorul dc golire a vatţo-
        însufleţiţi   de   vibrantele   în­                 s-au   liyrat   la   fondul   de
                                 nerii,   a   vibrat   cu   tăria                                                  ncţilor cu minereu.           Foto: VIRGIL ONOIÜ
        demnuri   ala   secretarului                        stat încă 105 tone griu, s-au  {Continuare în pag. a 2-a)
                                 rocii   glasul   lor   ferm   de
        general   al   partidului,   tova­
                                 a   înscrie   în   cronica   Româ­
        răşul   Nicolae   Ceauşescu,   în
                                 niei   socialiste   noi   fap­
        'dialogurile   directe   purtate                    I
                                 te   de   muncă,   susţimnd   ast­                      orchestrelor   dc   muzică   uşoa­  drul festivalului „Zaraml -80“.  Dumbrava de Sus — ultimul   ,
        în  judeţ  sau  în  abataje,  mi­                                               ră   „Selena“   şi   „Dacicus“   —   H   IN   EXCURSIE.   Simbătă
                                 fel  —•  aşa  cum  ştiu  ei  s-o                                                                           sat neelectrificat din comuna   j
        nerii   din   judeţul   nostru   au                                             toate  din.  oraşul  gazdă  a  ma­  şi   duminică   au   plecat   prin   Ribiţa. Locuitorii, în frunte   ,
                                 facă   întotdeauna  —   politi­
        făcut   întotdeauna   dovada                                                     nifestării.              O.J.T.   in   excursii   la   Bucu­  cu Gheorghe David, secreta-   ,
                                 ca  partidului  şi  statului  nos­                                               reşti   (pentru   vizitarea   Tîrgu-   rut organizaţiei dc partid) şi   I
        priceperii   şi   hărniciei   în                                                  a   PROIECŢII   DE   FILME.
                                 tru   de   pace,   colaborare   şi                      La   Brad,   lu   parcul   „Filitnon   lui   de   mostre   de   bunuri   de   deputaţii Avram Raţ şi Ioan   "
        muncă,   a   încrederii   şi   ata­                 , a „RAZA DE SOARE“. Du-     Sîrbu“,  a  avut  loc  o  seară  de   consum),   Ia   Bilea-Caseadă.   Hancheş, participă in mod ac-   -
                                 progres   uman,   de   bunăsta­
        şamentului   fierbinte   faţă   de                  i mmicâ   scara   a   avut   Ioc,   în   proiecţii   de   filme.   Au   fost   Păltiniş   şi   in   alte   locuri   pi­  tiv la executarea acestor iu-   |
        partid,   de   secretarul   nos­  re  în  ¡ară  şi  în  lumea  în­  faţa  Casei  de  ciutură  din  Că-   prezentate  o  serie  de  filme  de   toreşti  ale  ţării,  peste  :ît>0  de   crări.   *
                                 treagă.                    *  lan,  un  spectacol  <le  sunet  .şi   scurt   metraj   realizate   de   oameni   ai   muncii   din   judeţul
        tru general.                                        *   lumină   sub   genericul   „Rază   membrii   cinecluburilor   „Za-   nostru.               E. ŞINA   I
          l-am   ascultat   din   nou   Ferm,   tonifiant,   convingă­  B   de   soare“.   Un   spectacol   <le   rand“   al   Casei   de   cultură   şi   »   ELECTRIFICAREA   SATU­
        vorbind   pe   mineri   în   adu­  tor,   angajamentul   mineri­  2   cu  vibrant   patriotism,   realizat   „Minerul“   ai   Clubului   munci­  LUI   DUMBRAVA   DE   SUS.
                                                            te
                                                                                    ce-
                                                                            membrilor
                                                                    concursul
        nările   generale   ale   oameni­  lor !                                         toresc   Gurabarza.   Acţiunea   O   formaţie   de   muncitori   spe­      1
                                                            |   baciului   „Radu   Stanca“,   al   s-a   înscris   in   scria   amplelor   cializată   a   început   lucrările   %
        lor muncii. Nu s-au mena-      DAN VRJNCEANU        „ grupului folk „Victoria" şi al  manifestări desfăşurate iu ca-  de electrificare a saiuiui            s
                                                                                                                r *
   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42