Page 38 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 38
Pag. ¿ DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
întărim prin fapte de muncă deosebite „ZIUA MINERULUI“ SĂRBĂTORITA
9 9
calilaîea de membra al partidului“ PRIN CÎNTEC, JOC ŞI VOIE BUNĂ 10.00 Ora Filn
11.00
La bazele de agrement
In munţii
întîl-
dat
familiile
lor,
şi-au
lui
nire cu cînlecul, jocul şi voia rul“
Moment important, cu a- Consfătuirea de lucru de la tri fii, cu răspunderea care din Valea Jiului Poiana Ruscăi bună, la locul de agrement 16.00 Tele
dînci semnificaţii în viaţa C.C. al P.C.R. şi la Şedinţa ne revine în calitate de co Bejan. Am întâlnit aici fa 16.05 Tele
16,35 Şlag
şi activitatea fiecăruia din plenară lărgită a Consiliu munişti pentru viitorul na Sîmbătă seara, la toate a- Parcul 'Tinerelului din Ghe- miliile minerilor şefi de bri preţ
cei 65 membri ai organiza lui Naţional al Oamenilor ţiunii noastre socialiste“. Ca şezăminlele culturale clin Va lari şi zona de agrement de gadă Gheorghe Pascal, Iulian 17.00 Alin
ţiei de partid de la Atelie Muncii. Autoanaliză care un ecou al dorinţei tineri lea Jiului a fost organizat pe malul lacului Cinciş au Dota, Gheorghe Apreotesei, 17.25 Ecri
reşa
rul de mobilă din Deva, al trebuie însoţită permanent lor de a urma îndeaproape balul minerilor, la care au fost duminică gazde ospitalie ale ortacilor acestora, care 18.05 Ciul
I.P.L. : adunarea generală de fapte. Trebuie să ne îm modelele înaintate de viaţă fost invitaţi cei mai buni mi re ale oamenilor adîncurilor împreună au aplaudat cu în 18,50 1001
pentru înminarea noului bunătăţim, să ne perfecţio şi de muncă ale comunişti neri şefi de brigadă pentru a din Poiana Ruscăi. Minerii sufleţire evoluţia fanfarei mi 19.00 Tele
19.25 Fon
carnet de partid. năm continuu activitatea, să lor, tînărul membru de petrece în compania ortacilor. au participat la sărbătoarea nereşti. Atmosfera de sărbă is toi
au
manifestările
Duminică,
Ca şi în celelalte organi lichidăm unele neajunsuri partid Nicolae Smadici, se continuat la bazele de agre muncii lor împreună cu fa toare a fost întreţinută şi prin 19,40 Peri'
pari
zaţii de partid din judeţul care se mai manifestă în ca cretarul comitetului U.T.C. ment din localităţile Văii miliile. Cînlecul, jocul şi voia intermediul muzicii uşoare şi 19.55 Pari
nostru, unde au avut loc a- drul unităţilor noastre, pen pe atelier, arăta că va ac Jiului. în cadru natural, la bună n-au contenit o clipă, " populare, glumelor lui Liviu mân
semenea adunări generale, tru a ne aduce întreaga ţiona astfel îneît numeroa iarbă verde, minerii, familiile din faptul dimineţii pînă Oros, toate acestea la... mag naţi
liste
şi aici momentul a fost contribuţie la transpunerea sele exemple pe care le o- lor şi-au dat înlîlnire cu cîn- seara, după apusul soarelui. netofon şi discuri, taraful Ca 20.00 Teai
trăit -de fiecare cu emoţie, în viaţă a politicii partidu feră comuniştii mai vîrstnici tecul, jocul şi voia bună. în Aici au petrecut o zi plăcu sei de cultură Deva ncrus- pern
du
■ţu sentimentul angajării to lui. din cadrul atelierului să fie Lupeni, la „Brăila“, la „Ster- tă, de neuitat, în compania punzînd invitaţiei. 21.55 Mei«
tale de a sluji cu abnega urmate de toţi tinerii. minos“ în'Uricani, la „Brazi“ fanfarei, tarafului mineresc, ieri
ţie şi devotament cauza VIAJA DE PARTID Şi alţi membri de partid în Vulcan, în locul de agre a soliştilor vocali şi instru Şi la Certej 22,15 Tck
partidului, a poporului, de ca, de pildă, comunista Ve- ment al comunei Aninoasa, la mentali, a orchestrelor de La Certej, amatorii de
a face totul pentru înfăp ronica Drăghici şi-au expri cabana „Brădet“ din Petro muzică populară şi uşoară, sport au urmării, duminică
tuirea politicii Partidului Reluînd ideea de a întări mat hotărîrea de a înnobi şani, la clubul din Lonea, în printre tinHli, alţii, minerii dimineaţa, meciul de fotbal
Comunist Român. ' prin fapte de muncă deo la prin noi şi tot mai în parcul „Dr. Petru Groza“ din fruntaşi Constantin Trifan, dintre echipa locală şi Vic M
Prin luările de cuvînt în sebite calitatea de membru semnate fapte de muncă Pelrila, sau cabana „Peştera lordache Scîntcie, Virgil Bu- toria Culan, iar după înche nucur
cadrul adunării generale, al partidului, comunistul calitatea de membru al Bolii“ din comuna Bănită, zilă, Mihai Gîlcă, toti veniţi ierea spectacolului fotbalistic, dioprogr<
sau prin cuvintele încărcate Andrei Varga — unul din partidului. estradele în aer liber au de cu brigăzile ce le conduc. De fanfara minerească, a oferii p diojlUT
de emoţie rostite în momen veteranii atelierului — ară Primele acţiuni — arătau venit scene pentru diverse un succes deosebit, de o par celor prezenţi un program de ^ ei; i
bucu
tul primirii carnetului roşu ta că efortul fiecăruia tre vorbitorii — vor fi îndrep manifestăm culturale, iriter- ticipare şi numeroasă s-au sportive muzică de promenadă. < -ilor; 9,
9.05
Râsr
competiţiile
rat
de membru al partidului, buie îndreptat în, principal tate spre înfăptuirea sar prefii şi formaţiile de muzi După-amiaza şi seara, la lor; 10,0(
10.05 Alt
comuniştii şi-au exprimat spre îmbunătăţire^ continuă cinilor şi indicaţiilor date că populară şi uşoară fiind şi minereşti, printre care meciul căminul cultural, cci 800 de 10,25 Atl.
mîndria că fac parte din pu a activităţii de producţie şi de secretarul general al de această dată la înălţime. de fotbal între echipele Mi oameni ai muncii participanţi Mioriţa ;
ternicul detaşament al cla- creşterea răspunderii pentru partidului, de a organiza te Ore întregi au reţinui atenţia nerul Ghelari de acum şi din la sărbătorirea „Zilei mine ştiri; 11,
sej muncitoare, că sînt îndeplinirea sarcinilor. La meinic munca şi a îndepli numerosului auditoriu cu me anul 1960. rului“ au aplaudat cu căldu Angela S
membri ai gloriosului nos rindul său, tovarăşul Sabin ni mai bine sarcinile de lodii şi jocuri îndrăgite, re ră evoluţia formaţiilor de mu premieră
Buletin
tru partid. Suba, secretarul organizaţi producţie. Ei şi-au expri pertoriul cuprinzînd mai ales La Pădurea Bejan zică populară şi uşoară. Pro comoara
— Primirea noului. carnet ei do partid, a subliniat da mat hotărîrea de a depune gramul ciiHural-artistic a fost 12,45 Tre
de membru al partidului — toria comuniştilor de a a- toate eforturile pentru re piese din zona Jitirilor, dar şi Duminică, de dimineaţă şi completat cu spectacolul ofe tor de g
La 3; 15,0
spunea în cuvîntul său in corda un ajutor mai măre ducerea consumului de ma din celelalte colturi ale tării. pînă seara tîrziu, minerii de rit de Teatrul de estradă 16,00 Rad
ginerul Corneliu lonescu, tinerilor — destul de mulţi terii prime, de energie şi C. IOVĂNESCU la C.M. Deva, împreună cu Deva. donate e
directorul întreprinderii, re în cadrul acestei unităţi —, combustibil, pentru aplica- . zică uşc
mediculu
prezintă pentru fiecare din pentru a-şi însuşi temeinic rea iniţiativelor muncito ştiri; 17
tre noi un bun prilej de meseria aleasă şi a-şi rea reşti, în scopul realizării e- femeilor:
autoanaliză a activităţii în liza mai bine sarcinile de xemplare a sarcinilor de ne ale i
serii;
20
spirit critic şi autocritic, a- producţie care le revin. „Să producţie şi angajamente ră; 20,15
şa cum ne-a îndemnat se acordăm acest sprijin cu lor asumate in întrecerea industria
cretarul general cil partidu căldura şi dragostea cu care socialistă. Memoria
nesc; 21.
lui, în cuvintările rostite ia ne ocupăm de propriii noş V. PÂTAN 21.05 Ca
_______________________• O zi în
Non sto]
Din activitatea organizaţiilor Frontului
I.M. Lupeni a extras de
la începutul acestui an cea
Democraţiei şi Onităţii Socialiste mai mare cantitate supli
mentară de cărbune — a- DEVA
proape 112 000 tone — dintre (Patria)
LA VULCAN : Tribuna democraţiei — toate unităţile miniere din Alibi j
Valea Jiului. Printre brigă (Grădina
acţiune cu caracter de lucru zile cu contribuţii substan DQARA:
ţiale la acest succes se nu (Fiii căra)
Clubul minier din Vulcan lui, buna lui gospodărire şi mără şi ceii condusă de derurgisl
(în
a găzduit, zilele trecute, o înfrumuseţare. în consecin Mihai Ţurcaş de doi centrul aud nirr
(
flăcări
or
alături
imaginii,
reuşită acţiune sub egida ţă, a avut loc o dezbatere taci), de la sectorul II. TROŞAL
„Tribuna democraţiei“, ini vie, largă, antrenantă, sol sc Lntoa
ţiată de organizaţia orăşe dată cu un însemnat număr de întoai
întoarce)
nească a Frontului Demo _de propuneri care cer e- ca) ; EU
craţiei şi Unităţii Socialiste. "forturi susţinute atit din (Culturai
citorcsc)
Au participat mineri, pre partea organelor locale, cit vintul (L
paratori, energelicieni, lu şi a cetăţenilor. S-a realizat Jorg Ra
crătoare de la întreprinde astfel un reuşit schimb de Strădanii e@ pot şi trebuie Intensificate nerul);
intoarcei
rea de confecţii, ingineri, idei utile, practice şi deo ANINOA
tehnicieni, cadre didactice, potrivă consensul necesar ’ v* l
u
vîrstnici, femei şi tineri. în transpunerea lor in via (Urmare din pag I) — Strădania pentru a rea mecanism economic — este creare a branţurilor, prin v p&c) ;
Problematica supusă dez ţă, pentru ca Vulcanul să liza cheltuieli materiale cit îndeplinirea planului pro care se va rezolva necesa ,,Stadion
ORAŞTD
baterii prezintă un larg in se bucure^de o viaţă eco cim nu e corespunzătoare mai reduse începe de la ducţiei fizice. întreprinde rul de asemenea materiale culegere
teres pentru masa lar nomică, socială şi spirituală ceea ce face să înregistrăm creaţie — considera ing. rea însă nu-şi îndeplineşte în mare măsură şi se va veste ve
gă de oameni ai muncii din şi mai bogată, să devină şi un procent de rebut ridicat, Elena Rusu, şefa comparti de multă vreme acest indi crea posibilitatea înfăptuirii roport 75
GEOAGI
oraş — dezvoltarea oraşu- mai frumos. în uneîe perioade. mentului respectiv. Colecti cator, fapt care influenţea planului şi la producţia fi colonelul
Preocuparea pe linia re vul ce creează modele noi ză in mod negativ eficienţa zică. Se impune însă o pre cultură);
ducerii continue a cheltu de încălţăminte are tot tim ac ivităţii productive. Este ocupare mai susţinută pen rea (Poj
LA ZAM : Cu coasele în lanuri, la strînsul filmului
ielilor materiale de produc pul în vedere de a prezen drept că această situaţie se tru respectarea întocmai a
grabnic al recoltei ţie este elocventă şi ea du ta la contractările semestria datoreşte aprovizionării ne contractelor cu furnizorii de dina de
ducţiile
ce la obţinerea unor rezul le modele cît mai frumoa corespunzătoare cu materii materii prime şi . materiale CALAN:
Un mare număr de locui 140 de locuitori ai comunei, tate bune. în perioada tre se şi, în acelaşi timp, cît prime şi materiale, dar şi pentru ca producţia să nu tru crim2
tori ai comunei Zam, mem bărbaţi şi femei, au secerat cută din acest an, valoarea mai economicoase din punct faptului că se înregistrează mai înregistreze întreruperi SIMERTA
bri ai organizaţiei comuna şi strîns griul de pe o su cheltuielilor materiale la de vedere al materialului încă numeroase abateri de şi să se creeze posibilitatea re (Mur<
şetor
(
le a democraţiei şi unităţii prafaţă de 25 de hectare. 1 000 lei producţie marfă a folosit. în scopul utilizării la disciplina muncii cum ar realizării planului fizic. Co ILIA: C
socialiste, mobilizaţi de că Rotar MargareLa, Laurean fost cu doi lei mai mică de- depline a pielii intenţionăm fi absenţe nemotivate, întîr- lectivul întreprinderii are
tre organizaţia comunală de Cîmpean, Stelian Brezovan, cit cifra planificată, obţinîn- să introducem în curînd în zieri etc., ceea ce necesită experienţă bogată, calificare
partid şi consiliul comunal Ilie Babalîc. Pompiliu Dră du-se importante beneficii fabricaţie încălţămintea pen adeseori schimbarea oame corespunzătoare, de aceea
al F.D.U.S., au iniţiat o ac ghici. Virgil Toma, Laurean peste plan. Este foarte im tru copii, ceea ce ne va nilor pe locuri de muncă cu se poate conchide că dis
ţiune de maximă actualitate. Blaj, Virgil Bociu, Ana Cîr- portant însă, în condiţiile efect evident, asupra pier pune de capacitatea de a Rezult
Grupaţi în echipe de cosaşi paci, Leontina Han, Lucreţia creşterii permanente a pre permite valorificarea unei derilor materiale, ştiut fiind Pronospc
şi strîngători ei au intrat Jeler, Santipia Joca, Matei ţului pielii şi a materialelor mari părţi din bucăţile de că pregătirea profesională obţine succese şi mai mari 1980:
în lanurile de grîu — pe Laz, Eugen Fodor, Nicolae ce intră în componenţa în piele rezultate din faza de are un mare rol în realiza în ce priveşte reducerea F.C. BaL
F.C.M.
terenurile grele, în care nu Fodor, Eugen Furdui şi mulţi călţămintei, să se continue croire. rea de economii de materie cheltuielilor materiale, în Sportul
au putut lucra combinele — alţii şi-au adus o contribu la un nivel superior preo Condiţia esenţială a rea primă. în momentul de fa aplicarea noului mecanism S.C. B
aparţinînd C.A.P. Zam şi ţie deosebită în această ac cuparea pentru economisi lizării producţiei nete — e- ţă se află în stadiu final a- economico-financiar în an A.S.A. T
Chimia
Sălciva. Timp de două zile, ţiune. rea de materii prime. lement primordial al noului menajarea unui atelier de samblul său. F.C. Ars
Politeh
Jiul —
Progre*
(Urmare din pag 1) rea defecţiunilor ivite la „U“ Clu.
âcpifate intense, susţinute pentru finalizarea mimm combine, acestea nu intra „U“ Clu
Poli. 7
după
seceriş
nici
seră
la
Poli. T
vram Dumbravă, brigadier ora 11. O combină se afla F.C.M. C
de cîmp. La transportul re şi Ionel Vasiu, Viorel Puş într -un ritm susţinut, in 100 ha. La brigada din Ho- secretarul comitetului comu într-o tarla la brigada din Dinam<
coltei lucrau cu remorcile caş, Constantin State şi Ra tens, se muncea duminică şi biţa a C.A.P. Sarmizegetusa nal U.T.C., şi Mihai Voi- Hăţegel, unde combinerul F.C.M. (
Dinann
Liviu Ilion. Ieronim Ardean, du Zepa care asigură trans în cooperativele agricole lucrau combinele conduse noni, brigadier de cîmp, au Teofil Paveloni se trudea Steaua -
Traian Bîgu şi Gheorghe Bă- portul recoltei. în aceste d'.i cadrul consiliului unic de Ioan Stăncioni şi Ioan încărcat şi transportat balo- de unul singur să monteze Univ. t
călete. Aici mai trebuiau să două unităţi se întîmpină Toteşti. Aici, bilanţul zilei Suciu, la transportul recol ţii de pe 20 ha. Tovarăşul un lagăr pe care îl aduse Steaua -
Univ. i
vină în ajutor încă cinci com însă greutăţi pentru că nu s-a concretizat în strîngerea tei erau Victor Iandu şi Tenie Toteşteanu, preşedin se personal de la S.M.A., F.C. Olt
bine. Sosiseră doar 3, după s- pot balota paiele şi eli recoltei de grîu de pe 82 ha, Liviu Lăzăroni, iar la trans tele C.A.P., ne spunea că iar combina lui Voicu Mi- Corvin.
ora 15, din care două aveau bera terenul, din cauză că port baloţi Ioan Răzvan, Au in această zi se recoltează hăiesc-era la secţie. Ce fac F.C. Olt
Corvin-
defecţiuni. Luni dimineaţa din cele 3 prese repartiza balotarea paielor de pe 48 rel Alexa şi un număr de griul de pe 10 ha — lu oare mecanicul de întreţi
— ne-a informat Victor Sur- te la Silvaş, două sînt de ha, eliberarea de paie ,a 76 30 de cooperatori care asi crare de care răspunde in nere şi cei de pe la atelierul
du, primarul comunei — au fecte, iar cea dată de la Uni ha, transportul şi depozita gurau încărcatul, descărca ginerul şef Gheorghe Vrîn- mobil de intervenţie? Iată
fost înlăturate defecţiunile rea n-a funcţionat nici o zi. rea a 100 tone de furaje. La tul şi depozitarea baloţilor ceanu şi care se afla îm- dar cum s-au irosit ore bu
şi au început lucrul şi a- Aceasta denotă că persona C.A.P. Rîu de Mori, mun în şire, la ferma de anima preu. ‘i cu combinerii —, se ne de lucru. Este necesar ca
ceste trei combine. Multă lul de întreţinere şi inter ceau cu multă hărnicie le. Alţi mecanizatori — Va- transportă 30 tone baloţi şi S.M.A. Cîmeşti să fie ope
hărnicie au dovedit şi com venţie nu-şi face datoria. combinerii Marin Crişan şi sile Vida, Ionuţ Stăiconi,
binera Costea Dumbravă, Or, trebuie ca orice defec se eliberează de paie 30 ha. rativă în fapte, intervenind
Ioan Făţan, Radu Tăbîrcă, ţiune să fie înlăturată ope Liviu Delinescu, care au fraţii Florin şi Cristi Mirea S-a muncit cu mult spor şi şi înlăturând cu promptitu
— precum şi un număr de
Mircea Pînzaru şi Dohotaru rativ pentru ca utilajele să realizat cea mai mare nor la C.A.P. Ostrov, Clopotiva dine orice defecţiune pen
Mihai, care au recoltat griul fie folosite din plin, la în mă pe combină: 10 ha. în- 25 cooperatori şi 25 utecişti, şi Peşteana. Numai că, la tru a se asigura folosirea
de pe 22 ha la C.A.P. Sil- treaga capacitate. Conduce tr-o zi au reuşit să recolte în frunte cu Adam Corui, C.A.P. Densuş, datorită fap- din plin a combinelor şi
vaş, şi care azi vor în rea S.M.A. trebuie să ia ze chiar 23 ha. Pînă acum vicepreş.cdinic al consiliului tulyj că nu s-a intervenit preselor la recoltat şi halo-
cheia secerişul aici, precum măsurile care se impun. ei au strîns recolta de pe popular, Romulus Dănilesc, de sîmbătă pentru innnura-