Page 41 - Drumul_socialismului_1980_08

smA efe u
In unităţile agricole socialists din Judeţul nostru
PROLETAR} DIN TOATE ŢĂRILE, UNIT1-VÀ î
SECERIŞUL G îi FIZI IE FINALIZARE!

în unităţile agricole so­ cerişul C.A.P. Tîmpa şi Bă- agricole socialiste, se sece­
cialiste din judeţul nostru, cia. ră acum ultimele suprafeţe
secerişul griului a intrat în Cu forţe sporite se acţio­ cullivale cu grîu.
faza de finalizare. Au ra­ nează şi în consiliul unic în acelaşi timp, activita­
portat că au încheiat recol­ agroindustrial Orăştie. Aici tea fiind organizată în flux,
tarea griului unităţile agri­ au finalizat această lucrare se face transportul griului
cole ' socialiste de stat şi cooperativele ' agricole de direct din cimp la bazele
cooperatiste din cadrul con­ producţie din Turdaş, Pri- de recepţie — achitîndu-se
siliilor unice agroindustria­ caz, Orăştie şi Căstău, iar astfel obligaţiile la fondul
le Geoagiu, Deva şi Brad, la Beriu, Sibişel şi Orăşlioa- de stat — precum şi a se­
iar azi vor încheia această ra de Jos se strînge griul minţei la magaziile coope­
lucrare cele din consiliile u- de pe ultimele hectare. î-n- rativelor agricole de pro­
nice agroindustriale Simeria tr-un ritm susţinut se ac­ ducţie. Se acţionează pe un
şi Călan. Acum se seceră ţionează pentru terminarea front larg Ia balotarea paie­
ultimele suprafeţe cu grîu secerişului şi în C.A.P. lor şi eliberarea terenuri­
în cooperativele agricole de Mărtineşti, Dineu Marc şi lor, ia executarea arături­
Jeledinţi. lor de vară.
producţie din Batiz, Sincrai, în toate celelalte consilii
Vilcele, Ruşi, Nădăştia, Strei unice agroindustriale — Toţi lucrătorii ogoarelor
şi Boşorod alăturîndu-se llia, Haţeg, Toteşti, Dobra din judeţul nostru — me­
astfel celor din Bretea Strei, şi Hunedoara sînt mobiliza­ canizatori şi de cooperatori —
organele
mobilizaţi
şi
ai mm ¡IMULUI POPIILAR JUDEŢEAN I Ginţaga au şi terminat Română mum de randament, de di­ organizaţiile cu de tenacitate ac­
Bretea
te şi se folosesc cu maxi­
partid,
care
primele
şi
ţionează
** recoltatul griului din consi­ mineaţă şi pină seara, toa­ răspundere, neprecupeţin-
liul unic Călan. în consiliul
unic Simeria, după C.A.P. te forţele mecanice şi ma­ du-şi forţele muncind cu
Rapolt, Bobîlna, Simeria şi nuale pentru a se pune hărnicie pentru ca întreaga
Anul XXXII, nr. 7081 MIERCURI, 13 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani Sîntandrei termină azi se- punct final secerişului la recoltă de griu să ajungă
cultura griului. în coopera­ cit mai repede în hambare.
tivele agricole de producţie Această muncă asiduă, pli­
din llia, Bretea Mureşană, nă de abnegaţie şi dăruire
Intimaría măreţei sărbători nationale Burjuc, Sălciva, Sirbi, Lă­ îşi va găsi deplina confir­
mare
curînd,
în
Roşcani,
odată
cu
Dobra,
puşnic,
Teiu, Ostrov', Clopotiva, Riu • raportarea încheierii sece­
de Mori, Densuş, Unirea, rişului griului do către ju­
Livadia, Sălaşu de Sus, ca deţul nostru.
rii sarcinilor de plan la ,1 dealtfel in toate unităţile N. BADIU
loţi indicatorii. Prinlr-o i
activitate riguros organi- i
zată, axată îndeosebi pe u- i Exposifie-iîrg
tilizarea eficientă a capa- ^
citaţilor de producţie, prin l Boltoia rosTiâoeQScâ
gospodărirea raţională a !
mijloacelor materiale şi 1
băneşti şi a timpului efec- ^ Duminică, 17 august a.c., tate în creşterea animalelor,
tiv de lucru, oamenii ‘ are loc la Cristur, lingă De­ a producţiei animaliere şi
\ va, Expoziţia-iîrg Bălţata
muncii de aici au realizat i au livrat cele mai mari can­
importante depăşiri la pro- t românească, ediţia a IV-a. tităţi de carne, lapte şi
ducţia fizică sortimentală, ^ Participă întreprinderile a- lină la fondul de stat.
după cum urmează: ca- 1 gricole de stat, cooperati­ Unităţile agricole socia­
mere combinate tip „Cri- / vele agricole de producţie liste şi cele ale industriei
BUMBI şui“ — 51 de garnituri, J si ţăranii individuali, cres­ alimentare, precum şl cele
cători de animale, care vor ale cooperaţiei meşteşugă-
biblioteci —
120 bucăţr, \
mese televizor „Rînduni- l expune cele mal frumoase reşti, vor fl prezente cu un
ca“ — 261 de bucăţi. De / şi valoroase exemplare de bogat şi variat sortiment de
VITEZE DE AVANSARE remarcat că în etapa la j animale. produse agroallmentare şi
SPORITE care ne referim planul ţ Expozlţia-tîrg se deschide ale industriei mici şi artiza­
producţiei globale a fosl ^ la ora 9,00, cînd va avea nale.
i In holărîrea fermă, una- depăşit' cu 21,5 Ia sută, ) loc şi festivitatea de pre­ Crescătorii de animale,
nimă, de a pune mai ra
iar
1 mmă de a pune mai ra- iar Lu nxnnrl — rn la export — cu peste i i miere a unităţilor agricole cetăţenii judeţului sînt invi­
f
pid şi mai eficient în va­ Comunistul Constantin Drulă este unul clin cel mal socialiste şi a crescători­ taţi să participe in număr
î 168 000 lei. '
loare cantităţi sporite de pricepuţi strungari din cadrul F.S.H. Vulcan. El execută eu lor individuali care au ob­ cit mai mare la această Ex-
\ resurse minerale utile, oa­ ECONOMII atenţie şi pricepere cele mai dificile repere la stîipul hidrau­ ţinut cele mai bune rezul- poziţie-tîrg.
menii muncii de pe şantie­ LA COSTURILE lic S.V.J. Foto: ŞT. NEMECSEK
rele I.P.E.G. Deva îşi am­
plifică permanent efortu­ DE PRODUCŢIE
rile şi preocupările în pro­ In obiectiv — restanţele la producţia fizică
ducţie. O atenţie cu totul La începutul anului cu- l
reni, la secţia I de aglo- i
deosebită o acordă creşlc-
lUCt Uit Ull
. . . . - , merare din cadrul C.S. *
. 1
rn vitezelor de avansare, n , c t * S h şti ce trebuie să foci nu-i suficient pentru a résilia plenul
unde înregistrează realU Hunedoara a » îosl lansalc
zări importante de la în- două iniţiative muncito- l
Sa
?
cepului anului. Astiel, la re li: " producem Iu- , Realizarea ritmică la toa­ producţiei nete, după cum reflectă nici pe departe po­ cher, la care se adaugă
lucrările de foraj, vitezele nar 6000 tone aglomerat 1
te sortimenlele a prevederi­ se ştie, depinde, in primul sibilităţile reale ale colec­ alte mii de tone pe luna
de avansare la zi sînt de- fondat cu combustibil eco- \ lor planului constituie sin­ rînd, de cantitatea şi cali­ tivului de muncă de la I.L. iulie, in total, producţia po
păşite cu aproape 10 m/ nomisit“ şi „Contul colec- l gura bază reală pentru tatea produselor fizice livra­ Deva-Chişcădaga şi ele se mai mult de o lună. Se
i inslalaţie/lună, iar la gale- tor de economii“. Respec- / creşterea eficienţei produc­ te, vom încerca, in conti­ datorează, în mare parte, spune, pe bună dreptate, că
l rii — cu peste 1,5 m/ tînd cu fermitate şi răs- 1 ţiei industriale, pentru a- nuare, să vedem cum s-a nefuncţionării cu randa­ atelierul cuptoare este o
fronl/Iună. De remarcat că P«ndere criteriile celor \ plicarea autogestiunii. Cum acţionat pe linia sporirii mente maxime a utilajelor problemă pentru întreaga
planul de încărcare meca- două iniţiative, muncitorii l acţionează în această di­ continue a valorii nou crea­ conducătoare, a cuptoarelor fabrică, fiindcă ţinem pe loc
nică este depăşit cu mai do a c au economisit de , recţie colectivul de muncă te, implicit a eficientei ac­ do clinchor, opririlor frec­ morile de ciment, cele de
’ *
mult de 5 Ia sută. la începutul anului o can- ) de la întreprinderea de tivităţii desfăşurate. Se im­ vente ale unor instalaţii făină şi... implicaţiile merg
tilate de combustibil con- ^ lianţi Deva-Chişcădaga ? Ju­ pune acest lucru, deoarece etc. Asupra acestor neajun­ mai deparle. Dar trebuie să
PRODUCŢIE FIZICA venţional în valoare de a- r decind după rezultatele ob­ iată care este situaţia dacă suri şi a altor cauze care se înţeleagă că de buna
PESTE PLAN proape un milion lei şi ? ţinute în perioada care a ne referim la producţia fi­ au condus la norealizarca o funcţionare a cuptoarelor
730 tone cocs, au redus ţ trecut din acest an, se poa­ zică a întreprinderii pe cele sarcinilor la producţia fizi­ răspund toate cadrele teh­
In perioada care a tre- consumul de metal cu 2,13 ţ te spune fără teama de a şapte luni alo anului : la că ne vom opri în cele ce nice ale unităţii, nu numai
cui din acest an, colecli- hfl/tona de aglomerat, în- r greşi: slab. Să argumen­ ciment echivalent, sarcinile urmează. Penlru a evita cîteva. Planul nu l-am rea­
vul de muncă al Secţiei registrînd economii totale ) tăm : pe primul semestru al de plan nu, au fost îndepli­ orice subieclivisme, con­ lizat din • lipsă de materie
de mobilă Brad, din cadrul la costurile de producţie \ anului, valoarea producţiei nite cu 130 000 tone, la semnăm, po această temă, primă în trimestrul I, con­
I.P.L. Deva, şi-a intensiii- de peste un milion lei. I globale a fost realizată în ipsos — cu 10 000 tone, la părerea unor factori de răs­ secinţă directă a activităţii
cat eforturile şi preocupă- (Vasile Grigoraş, ---------------------------- ' ■ procent de 97,1 la sută, a gips vandabil — cu 1 458 pundere din întreprindere :
res- »
rilc în direcţia îndeplini- pondent). celei marfă —- 93,7 la sută, tone. Prevederile planului Ing. loan Băloi, şeful ate­ LIV1U BRAICA
J iar a celei nete — 38,4 la au fost depăşite numai la lierului cuptoare : Am în­
sută. var, cu 7 150 tone. cheiat primul semestru cu
Pentru că mărimea valorii Rezultatele obţinute riu restanţe de 78 700 tone clin- (Continuare in pag. a 3-a)
Bătălia
MCCENTf IN / TARUL DE A7Ï :
de ape mult mai frumos,
mai bine ca înainte. Iată că © Pagina tineretului
Ne este dat nouă, oame­ şi acest an — an cu per­ © Cronica mea —
nilor, să trăim, nu de pu(i- turbaţii şi explozii solare, de M. Lucescu
ne ori, bucuria muncii îm­ cu furtuni şi ploi năprazni- ® Reflector
plinite, să vedem în urma cc — ne face să ne mobi­
efortului, a străduinţei, a lizăm din nou, să învingem
participării, roadele cîmptt- stihiile naturii. Am văzul în
hti cum se ridică, cum cresc zilele din urmă, sale afecta­ I.M.C. Deva. Aspect al
su­
pentru
în lumină, cum se rotun­ te de ploile puternice, de maşinii plase automate punctaj elec­
prin
dat
jesc în soarele verii, cum furia apei dezlănţuite. La tric.
sc-ndreaptă spre toamnă, Săcămaş, Brîznic, Lăpuşnic, Foto : V. ONOIU
spre anotimpul culesului. Burjuc, Voita, Visca, apele
Cine nu a trăit astfel de au distrus locuinţe, au rupt
bucurii, cine nu a participat garduri şi porţi, au inun­ le muzeului se fac ultimele riile populaţiei din comuna
la ele! Dar am fost şi sîn- dat grădinile de legume, de Urinează dolarea localului cu finisări, ultimele retuşuri. Gurasada au livrat la fon-,
mobilier adecvat.
tem uneori încercaţi de re­ porumb şi alte culturi. Oa­ Odată cu redeschiderea lui. dul de stat mai mult de 83
versul bucuriei, de necaz şi menii s-au îndirjit, dau bă­ ia NOU CENTRU DE ÎN­ vizitatorii vor avea prilejul tone de came, 13G3 hi lapte
şi 580 kg lină. In frunte sint
llia,
triste[e. Să ne amintim anii tălia, luptă eroic, refac din CHIRIAT. La curăţătoriei intr-unui să parcurgă nu numai secţia contractanţii din satele. Cim-
din
spaţiile
chi­
1970 şi 1975, ani cu apa zi în zi ceea ce au pier­ mice, s-a deschis un centru de istorie şi arheologic ci şi puri de Sus, Dânuleşti, Căr-
alte secţii noi, cum ar fi ce­
furioase care au năvălit dui. Aceasta dovedeşte tă­ C1RJIŢI. Prin contribuţie ce­ de închiriat obiecte sportive le de istorie medie, modernă măzăneşti şi Kuncşor.
peste recolte şi peste case­ ria şi mobilizarea oameni­ tăţenească, la Cîrjiţi se con­ şl de uz casnic şi gospodă­ şi contemporană. D. ALMAŞAN
le noastre. Tristeţea de a- lor noştri, la greu, la ne­ struieşte un dispensar medi­ resc. H LIVRĂRI DE PRODUSE
tund am Iransformal-o în caz. O solidaritate proprie cal. La acest lăcaş de sănă­ EJ MUZEISTICA. Peste pu­ ANIMALIERE LA FONDUL
mobilizare şi întrajutorare, românului, care-i dă pute­ tate, zilele trecute au fost ţin timp, Muzeul judeţean DE STAT. In perioada caro
în imbold de a reface totul, rea de a nu se lăsa înfrînt. încheiate lucrările de finisa­ Hunedoara va fi gala să-şl a trecut de La începutul a-
de a împlini locul muşcat MIRON TIC je interioare şi exterioare. primească vizitatorii. In săli­ nuiui şi pină acum, gospodă­