Page 41 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 41
smA efe u
In unităţile agricole socialists din Judeţul nostru
PROLETAR} DIN TOATE ŢĂRILE, UNIT1-VÀ î
SECERIŞUL G îi FIZI IE FINALIZARE!
în unităţile agricole so cerişul C.A.P. Tîmpa şi Bă- agricole socialiste, se sece
cialiste din judeţul nostru, cia. ră acum ultimele suprafeţe
secerişul griului a intrat în Cu forţe sporite se acţio cullivale cu grîu.
faza de finalizare. Au ra nează şi în consiliul unic în acelaşi timp, activita
portat că au încheiat recol agroindustrial Orăştie. Aici tea fiind organizată în flux,
tarea griului unităţile agri au finalizat această lucrare se face transportul griului
cole ' socialiste de stat şi cooperativele ' agricole de direct din cimp la bazele
cooperatiste din cadrul con producţie din Turdaş, Pri- de recepţie — achitîndu-se
siliilor unice agroindustria caz, Orăştie şi Căstău, iar astfel obligaţiile la fondul
le Geoagiu, Deva şi Brad, la Beriu, Sibişel şi Orăşlioa- de stat — precum şi a se
iar azi vor încheia această ra de Jos se strînge griul minţei la magaziile coope
lucrare cele din consiliile u- de pe ultimele hectare. î-n- rativelor agricole de pro
nice agroindustriale Simeria tr-un ritm susţinut se ac ducţie. Se acţionează pe un
şi Călan. Acum se seceră ţionează pentru terminarea front larg Ia balotarea paie
ultimele suprafeţe cu grîu secerişului şi în C.A.P. lor şi eliberarea terenuri
în cooperativele agricole de Mărtineşti, Dineu Marc şi lor, ia executarea arături
Jeledinţi. lor de vară.
producţie din Batiz, Sincrai, în toate celelalte consilii
Vilcele, Ruşi, Nădăştia, Strei unice agroindustriale — Toţi lucrătorii ogoarelor
şi Boşorod alăturîndu-se llia, Haţeg, Toteşti, Dobra din judeţul nostru — me
astfel celor din Bretea Strei, şi Hunedoara sînt mobiliza canizatori şi de cooperatori —
organele
mobilizaţi
şi
ai mm ¡IMULUI POPIILAR JUDEŢEAN I Ginţaga au şi terminat Română mum de randament, de di organizaţiile cu de tenacitate ac
Bretea
te şi se folosesc cu maxi
partid,
care
primele
şi
ţionează
** recoltatul griului din consi mineaţă şi pină seara, toa răspundere, neprecupeţin-
liul unic Călan. în consiliul
unic Simeria, după C.A.P. te forţele mecanice şi ma du-şi forţele muncind cu
Rapolt, Bobîlna, Simeria şi nuale pentru a se pune hărnicie pentru ca întreaga
Anul XXXII, nr. 7081 MIERCURI, 13 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani Sîntandrei termină azi se- punct final secerişului la recoltă de griu să ajungă
cultura griului. în coopera cit mai repede în hambare.
tivele agricole de producţie Această muncă asiduă, pli
din llia, Bretea Mureşană, nă de abnegaţie şi dăruire
Intimaría măreţei sărbători nationale Burjuc, Sălciva, Sirbi, Lă îşi va găsi deplina confir
mare
curînd,
în
Roşcani,
odată
cu
Dobra,
puşnic,
Teiu, Ostrov', Clopotiva, Riu • raportarea încheierii sece
de Mori, Densuş, Unirea, rişului griului do către ju
Livadia, Sălaşu de Sus, ca deţul nostru.
rii sarcinilor de plan la ,1 dealtfel in toate unităţile N. BADIU
loţi indicatorii. Prinlr-o i
activitate riguros organi- i
zată, axată îndeosebi pe u- i Exposifie-iîrg
tilizarea eficientă a capa- ^
citaţilor de producţie, prin l Boltoia rosTiâoeQScâ
gospodărirea raţională a !
mijloacelor materiale şi 1
băneşti şi a timpului efec- ^ Duminică, 17 august a.c., tate în creşterea animalelor,
tiv de lucru, oamenii ‘ are loc la Cristur, lingă De a producţiei animaliere şi
\ va, Expoziţia-iîrg Bălţata
muncii de aici au realizat i au livrat cele mai mari can
importante depăşiri la pro- t românească, ediţia a IV-a. tităţi de carne, lapte şi
ducţia fizică sortimentală, ^ Participă întreprinderile a- lină la fondul de stat.
după cum urmează: ca- 1 gricole de stat, cooperati Unităţile agricole socia
mere combinate tip „Cri- / vele agricole de producţie liste şi cele ale industriei
BUMBI şui“ — 51 de garnituri, J si ţăranii individuali, cres alimentare, precum şl cele
cători de animale, care vor ale cooperaţiei meşteşugă-
biblioteci —
120 bucăţr, \
mese televizor „Rînduni- l expune cele mal frumoase reşti, vor fl prezente cu un
ca“ — 261 de bucăţi. De / şi valoroase exemplare de bogat şi variat sortiment de
VITEZE DE AVANSARE remarcat că în etapa la j animale. produse agroallmentare şi
SPORITE care ne referim planul ţ Expozlţia-tîrg se deschide ale industriei mici şi artiza
producţiei globale a fosl ^ la ora 9,00, cînd va avea nale.
i In holărîrea fermă, una- depăşit' cu 21,5 Ia sută, ) loc şi festivitatea de pre Crescătorii de animale,
nimă, de a pune mai ra
iar
1 mmă de a pune mai ra- iar Lu nxnnrl — rn la export — cu peste i i miere a unităţilor agricole cetăţenii judeţului sînt invi
f
pid şi mai eficient în va Comunistul Constantin Drulă este unul clin cel mal socialiste şi a crescători taţi să participe in număr
î 168 000 lei. '
loare cantităţi sporite de pricepuţi strungari din cadrul F.S.H. Vulcan. El execută eu lor individuali care au ob cit mai mare la această Ex-
\ resurse minerale utile, oa ECONOMII atenţie şi pricepere cele mai dificile repere la stîipul hidrau ţinut cele mai bune rezul- poziţie-tîrg.
menii muncii de pe şantie LA COSTURILE lic S.V.J. Foto: ŞT. NEMECSEK
rele I.P.E.G. Deva îşi am
plifică permanent efortu DE PRODUCŢIE
rile şi preocupările în pro In obiectiv — restanţele la producţia fizică
ducţie. O atenţie cu totul La începutul anului cu- l
reni, la secţia I de aglo- i
deosebită o acordă creşlc-
lUCt Uit Ull
. . . . - , merare din cadrul C.S. *
. 1
rn vitezelor de avansare, n , c t * S h şti ce trebuie să foci nu-i suficient pentru a résilia plenul
unde înregistrează realU Hunedoara a » îosl lansalc
zări importante de la în- două iniţiative muncito- l
Sa
?
cepului anului. Astiel, la re li: " producem Iu- , Realizarea ritmică la toa producţiei nete, după cum reflectă nici pe departe po cher, la care se adaugă
lucrările de foraj, vitezele nar 6000 tone aglomerat 1
te sortimenlele a prevederi se ştie, depinde, in primul sibilităţile reale ale colec alte mii de tone pe luna
de avansare la zi sînt de- fondat cu combustibil eco- \ lor planului constituie sin rînd, de cantitatea şi cali tivului de muncă de la I.L. iulie, in total, producţia po
păşite cu aproape 10 m/ nomisit“ şi „Contul colec- l gura bază reală pentru tatea produselor fizice livra Deva-Chişcădaga şi ele se mai mult de o lună. Se
i inslalaţie/lună, iar la gale- tor de economii“. Respec- / creşterea eficienţei produc te, vom încerca, in conti datorează, în mare parte, spune, pe bună dreptate, că
l rii — cu peste 1,5 m/ tînd cu fermitate şi răs- 1 ţiei industriale, pentru a- nuare, să vedem cum s-a nefuncţionării cu randa atelierul cuptoare este o
fronl/Iună. De remarcat că P«ndere criteriile celor \ plicarea autogestiunii. Cum acţionat pe linia sporirii mente maxime a utilajelor problemă pentru întreaga
planul de încărcare meca- două iniţiative, muncitorii l acţionează în această di continue a valorii nou crea conducătoare, a cuptoarelor fabrică, fiindcă ţinem pe loc
nică este depăşit cu mai do a c au economisit de , recţie colectivul de muncă te, implicit a eficientei ac do clinchor, opririlor frec morile de ciment, cele de
’ *
mult de 5 Ia sută. la începutul anului o can- ) de la întreprinderea de tivităţii desfăşurate. Se im vente ale unor instalaţii făină şi... implicaţiile merg
tilate de combustibil con- ^ lianţi Deva-Chişcădaga ? Ju pune acest lucru, deoarece etc. Asupra acestor neajun mai deparle. Dar trebuie să
PRODUCŢIE FIZICA venţional în valoare de a- r decind după rezultatele ob iată care este situaţia dacă suri şi a altor cauze care se înţeleagă că de buna
PESTE PLAN proape un milion lei şi ? ţinute în perioada care a ne referim la producţia fi au condus la norealizarca o funcţionare a cuptoarelor
730 tone cocs, au redus ţ trecut din acest an, se poa zică a întreprinderii pe cele sarcinilor la producţia fizi răspund toate cadrele teh
In perioada care a tre- consumul de metal cu 2,13 ţ te spune fără teama de a şapte luni alo anului : la că ne vom opri în cele ce nice ale unităţii, nu numai
cui din acest an, colecli- hfl/tona de aglomerat, în- r greşi: slab. Să argumen ciment echivalent, sarcinile urmează. Penlru a evita cîteva. Planul nu l-am rea
vul de muncă al Secţiei registrînd economii totale ) tăm : pe primul semestru al de plan nu, au fost îndepli orice subieclivisme, con lizat din • lipsă de materie
de mobilă Brad, din cadrul la costurile de producţie \ anului, valoarea producţiei nite cu 130 000 tone, la semnăm, po această temă, primă în trimestrul I, con
I.P.L. Deva, şi-a intensiii- de peste un milion lei. I globale a fost realizată în ipsos — cu 10 000 tone, la părerea unor factori de răs secinţă directă a activităţii
cat eforturile şi preocupă- (Vasile Grigoraş, ---------------------------- ' ■ procent de 97,1 la sută, a gips vandabil — cu 1 458 pundere din întreprindere :
res- »
rilc în direcţia îndeplini- pondent). celei marfă —- 93,7 la sută, tone. Prevederile planului Ing. loan Băloi, şeful ate LIV1U BRAICA
J iar a celei nete — 38,4 la au fost depăşite numai la lierului cuptoare : Am în
sută. var, cu 7 150 tone. cheiat primul semestru cu
Pentru că mărimea valorii Rezultatele obţinute riu restanţe de 78 700 tone clin- (Continuare in pag. a 3-a)
Bătălia
MCCENTf IN / TARUL DE A7Ï :
de ape mult mai frumos,
mai bine ca înainte. Iată că © Pagina tineretului
Ne este dat nouă, oame şi acest an — an cu per © Cronica mea —
nilor, să trăim, nu de pu(i- turbaţii şi explozii solare, de M. Lucescu
ne ori, bucuria muncii îm cu furtuni şi ploi năprazni- ® Reflector
plinite, să vedem în urma cc — ne face să ne mobi
efortului, a străduinţei, a lizăm din nou, să învingem
participării, roadele cîmptt- stihiile naturii. Am văzul în
hti cum se ridică, cum cresc zilele din urmă, sale afecta I.M.C. Deva. Aspect al
su
pentru
în lumină, cum se rotun te de ploile puternice, de maşinii plase automate punctaj elec
prin
dat
jesc în soarele verii, cum furia apei dezlănţuite. La tric.
sc-ndreaptă spre toamnă, Săcămaş, Brîznic, Lăpuşnic, Foto : V. ONOIU
spre anotimpul culesului. Burjuc, Voita, Visca, apele
Cine nu a trăit astfel de au distrus locuinţe, au rupt
bucurii, cine nu a participat garduri şi porţi, au inun le muzeului se fac ultimele riile populaţiei din comuna
la ele! Dar am fost şi sîn- dat grădinile de legume, de Urinează dolarea localului cu finisări, ultimele retuşuri. Gurasada au livrat la fon-,
mobilier adecvat.
tem uneori încercaţi de re porumb şi alte culturi. Oa Odată cu redeschiderea lui. dul de stat mai mult de 83
versul bucuriei, de necaz şi menii s-au îndirjit, dau bă ia NOU CENTRU DE ÎN vizitatorii vor avea prilejul tone de came, 13G3 hi lapte
şi 580 kg lină. In frunte sint
llia,
triste[e. Să ne amintim anii tălia, luptă eroic, refac din CHIRIAT. La curăţătoriei intr-unui să parcurgă nu numai secţia contractanţii din satele. Cim-
din
spaţiile
chi
1970 şi 1975, ani cu apa zi în zi ceea ce au pier mice, s-a deschis un centru de istorie şi arheologic ci şi puri de Sus, Dânuleşti, Căr-
alte secţii noi, cum ar fi ce
furioase care au năvălit dui. Aceasta dovedeşte tă C1RJIŢI. Prin contribuţie ce de închiriat obiecte sportive le de istorie medie, modernă măzăneşti şi Kuncşor.
peste recolte şi peste case ria şi mobilizarea oameni tăţenească, la Cîrjiţi se con şl de uz casnic şi gospodă şi contemporană. D. ALMAŞAN
le noastre. Tristeţea de a- lor noştri, la greu, la ne struieşte un dispensar medi resc. H LIVRĂRI DE PRODUSE
tund am Iransformal-o în caz. O solidaritate proprie cal. La acest lăcaş de sănă EJ MUZEISTICA. Peste pu ANIMALIERE LA FONDUL
mobilizare şi întrajutorare, românului, care-i dă pute tate, zilele trecute au fost ţin timp, Muzeul judeţean DE STAT. In perioada caro
în imbold de a reface totul, rea de a nu se lăsa înfrînt. încheiate lucrările de finisa Hunedoara va fi gala să-şl a trecut de La începutul a-
de a împlini locul muşcat MIRON TIC je interioare şi exterioare. primească vizitatorii. In săli nuiui şi pină acum, gospodă