Page 41 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 41

smA efe u
                                                                                            In unităţile agricole socialists din Judeţul nostru
                                  PROLETAR} DIN TOATE ŢĂRILE, UNIT1-VÀ î
                                                                                        SECERIŞUL G                            îi FIZI IE FINALIZARE!

                                                                                          în   unităţile   agricole   so­  cerişul  C.A.P.  Tîmpa  şi  Bă-   agricole   socialiste,   se   sece­
                                                                                        cialiste   din   judeţul   nostru,   cia.             ră   acum   ultimele   suprafeţe
                                                                                        secerişul  griului  a  intrat  în   Cu  forţe  sporite  se  acţio­  cullivale cu grîu.
                                                                                        faza   de   finalizare.   Au  ra­  nează   şi   în   consiliul   unic   în   acelaşi   timp,   activita­
                                                                                        portat  că  au  încheiat  recol­  agroindustrial   Orăştie.   Aici   tea  fiind  organizată  în  flux,
                                                                                        tarea   griului   unităţile   agri­  au   finalizat   această   lucrare   se   face   transportul   griului
                                                                                        cole  '  socialiste  de  stat  şi   cooperativele   '   agricole   de   direct   din   cimp   la   bazele
                                                                                        cooperatiste  din  cadrul  con­  producţie   din   Turdaş,   Pri-   de   recepţie   —   achitîndu-se
                                                                                        siliilor   unice   agroindustria­  caz,   Orăştie   şi   Căstău,  iar   astfel   obligaţiile   la   fondul
                                                                                        le  Geoagiu,  Deva  şi  Brad,   la  Beriu,  Sibişel  şi  Orăşlioa-   de  stat  —  precum  şi  a  se­
                                                                                        iar  azi  vor  încheia  această   ra  de  Jos  se  strînge  griul   minţei   la   magaziile   coope­
                                                                                        lucrare  cele  din  consiliile  u-   de  pe  ultimele  hectare.  î-n-   rativelor   agricole   de   pro­
                                                                                        nice   agroindustriale   Simeria   tr-un   ritm   susţinut   se   ac­  ducţie.  Se  acţionează  pe  un
                                                                                        şi   Călan.   Acum   se   seceră   ţionează   pentru   terminarea   front  larg  Ia  balotarea  paie­
                                                                                        ultimele   suprafeţe   cu   grîu   secerişului   şi   în   C.A.P.   lor   şi   eliberarea   terenuri­
                                                                                        în   cooperativele   agricole   de   Mărtineşti,   Dineu   Marc   şi   lor,   ia   executarea   arături­
                                                                                                                   Jeledinţi.                 lor de vară.
                                                                                        producţie  din  Batiz,  Sincrai,   în   toate   celelalte   consilii
                                                                                        Vilcele,  Ruşi,  Nădăştia,  Strei   unice   agroindustriale   —   Toţi   lucrătorii   ogoarelor
                                                                                        şi   Boşorod   alăturîndu-se   llia,   Haţeg,   Toteşti,   Dobra   din  judeţul  nostru  —  me­
                                                                                        astfel  celor  din  Bretea  Strei,   şi  Hunedoara  sînt  mobiliza­  canizatori   şi  de   cooperatori   —
                                                                                                                                                            organele
                                                                                                                                              mobilizaţi
                                                                                                                                                                    şi
         ai mm                ¡IMULUI POPIILAR JUDEŢEAN I                               Ginţaga  au  şi   terminat   Română   mum  de  randament,  de  di­  organizaţiile  cu  de   tenacitate   ac­
                                                                                                   Bretea
                                                                                                                   te  şi  se  folosesc  cu  maxi­
                                                                                                                                                            partid,
                                                                                        care
                                                                                                           primele
                                                                                                                                                                    şi
                                                                                                                                              ţionează
                                                    **                                  recoltatul  griului  din  consi­  mineaţă  şi  pină  seara,  toa­  răspundere,   neprecupeţin-
                                                                                        liul  unic  Călan.  în  consiliul
                                                                                        unic   Simeria,   după   C.A.P.   te  forţele  mecanice  şi  ma­  du-şi   forţele   muncind   cu
                                                                                        Rapolt,   Bobîlna,   Simeria   şi   nuale   pentru   a   se   pune   hărnicie   pentru   ca   întreaga
          Anul XXXII, nr. 7081    MIERCURI, 13 AUGUST 1980       4 pagini — 30 bani     Sîntandrei   termină   azi   se-  punct   final   secerişului   la   recoltă   de   griu   să   ajungă
                                                                                                                   cultura   griului.   în   coopera­  cit  mai  repede  în  hambare.
                                                                                                                   tivele   agricole   de   producţie   Această   muncă   asiduă,   pli­
                                                                                                                   din   llia,   Bretea   Mureşană,   nă  de  abnegaţie  şi  dăruire
                    Intimaría măreţei sărbători nationale                                                          Burjuc,   Sălciva,   Sirbi,   Lă­  îşi  va  găsi  deplina  confir­
                                                                                                                                             mare
                                                                                                                                                       curînd,
                                                                                                                                                   în
                                                                                                                                     Roşcani,
                                                                                                                                                              odată
                                                                                                                                                                    cu
                                                                                                                            Dobra,
                                                                                                                   puşnic,
                                                                                                                   Teiu,  Ostrov',  Clopotiva,  Riu  •   raportarea   încheierii   sece­
                                                                                                                   de   Mori,   Densuş,   Unirea,   rişului  griului  do  către  ju­
                                                                                                                   Livadia,  Sălaşu  de  Sus,  ca   deţul nostru.
                                  rii   sarcinilor   de   plan   la  ,1                                            dealtfel in toate unităţile              N. BADIU
                                  loţi   indicatorii.   Prinlr-o   i
                                  activitate   riguros   organi-   i
                                  zată,  axată  îndeosebi  pe  u-  i                                                             Exposifie-iîrg
                                  tilizarea  eficientă  a  capa-  ^
                                  citaţilor  de  producţie,  prin  l                                                            Boltoia rosTiâoeQScâ
                                  gospodărirea   raţională   a   !
                                  mijloacelor   materiale   şi   1
                                  băneşti  şi  a  timpului  efec-  ^                                                  Duminică,  17  august  a.c.,  tate  în  creşterea  animalelor,
                                  tiv de lucru, oamenii ‘                                                           are  loc  la  Cristur,  lingă  De­  a   producţiei   animaliere   şi
                                                          \                                                         va,   Expoziţia-iîrg   Bălţata
                                  muncii  de  aici  au  realizat  i                                                                          au  livrat  cele  mai  mari  can­
                                  importante  depăşiri  la  pro-  t                                                 românească,  ediţia  a  IV-a.  tităţi   de   carne,   lapte   şi
                                  ducţia   fizică   sortimentală,   ^                                                Participă   întreprinderile   a-  lină la fondul de stat.
                                  după   cum   urmează:   ca-   1                                                   gricole  de  stat,  cooperati­  Unităţile   agricole   socia­
                                  mere  combinate  tip  „Cri-  /                                                    vele  agricole  de  producţie   liste  şi  cele  ale  industriei
          BUMBI                   şui“  —  51  de  garnituri,  J                                                    si  ţăranii  individuali,  cres­  alimentare,  precum  şl  cele
                                                                                                                    cători de animale, care vor ale cooperaţiei meşteşugă-
                                  biblioteci —
                                               120 bucăţr, \
                                  mese   televizor   „Rînduni-   l                                                  expune  cele  mal  frumoase  reşti,  vor  fl  prezente  cu  un
                                  ca“  —  261  de  bucăţi.  De  /                                                   şi  valoroase  exemplare  de   bogat  şi  variat  sortiment  de
            VITEZE DE AVANSARE    remarcat  că  în  etapa  la  j                                                    animale.                 produse   agroallmentare   şi
                  SPORITE         care   ne   referim   planul   ţ                                                    Expozlţia-tîrg  se  deschide  ale  industriei  mici  şi  artiza­
                                  producţiei globale a fosl ^                                                        la  ora  9,00,  cînd  va  avea  nale.
       i  In  holărîrea  fermă,  una-  depăşit'  cu   21,5  Ia  sută,  )                                             loc  şi  festivitatea  de  pre­  Crescătorii   de   animale,
          nimă,  de  a  pune  mai  ra
                                  iar
       1 mmă  de a pune mai ra- iar Lu nxnnrl — rn  la  export  —  cu  peste  i  i                                   miere  a  unităţilor  agricole   cetăţenii  judeţului  sînt  invi­
           f
          pid  şi  mai  eficient  în  va­                        Comunistul   Constantin   Drulă   este   unul   clin   cel   mal   socialiste   şi   a   crescători­  taţi  să  participe  in  număr
       î                          168 000 lei.           '
          loare   cantităţi   sporite   de                    pricepuţi   strungari   din   cadrul   F.S.H.   Vulcan.   El   execută   eu   lor  individuali  care  au  ob­  cit  mai  mare  la  această  Ex-
       \  resurse  minerale  utile,  oa­  ECONOMII            atenţie   şi   pricepere   cele   mai   dificile   repere   la   stîipul   hidrau­  ţinut cele mai bune rezul-  poziţie-tîrg.
          menii  muncii  de  pe  şantie­  LA COSTURILE        lic S.V.J.                    Foto: ŞT. NEMECSEK
          rele  I.P.E.G.  Deva  îşi  am­
          plifică   permanent   efortu­  DE PRODUCŢIE
          rile  şi  preocupările  în  pro­                                      In obiectiv — restanţele la producţia fizică
          ducţie.  O  atenţie  cu  totul   La  începutul  anului  cu-  l
                                  reni,  la  secţia  I  de  aglo-  i
          deosebită o acordă creşlc-
                                  lUCt Uit Ull
           .  .  .  .  -  ,       merare din cadrul C.S. *
                                                       . 1
          rn vitezelor de avansare, n ,        c t  *     S  h şti ce trebuie să foci nu-i suficient pentru a résilia plenul
          unde   înregistrează   realU   Hunedoara   a »   îosl   lansalc
          zări   importante   de   la   în-   două    iniţiative   muncito-   l
                                        Sa
                                    ?
          cepului   anului.   Astiel,   la   re li:  "    producem   Iu-   ,   Realizarea  ritmică  la  toa­  producţiei   nete,   după   cum   reflectă  nici  pe  departe  po­  cher,   la   care   se   adaugă
          lucrările  de  foraj,  vitezele   nar   6000  tone  aglomerat  1
                                                             te  sortimenlele   a   prevederi­  se  ştie,  depinde,  in  primul   sibilităţile   reale   ale   colec­  alte  mii  de  tone  pe  luna
          de  avansare  la  zi  sînt  de-  fondat  cu  combustibil  eco-  \   lor   planului   constituie   sin­  rînd,  de  cantitatea  şi  cali­  tivului  de  muncă  de  la  I.L.   iulie,  in  total,  producţia  po
          păşite  cu  aproape  10  m/  nomisit“  şi  „Contul  colec-  l   gura   bază   reală   pentru   tatea  produselor  fizice  livra­  Deva-Chişcădaga   şi   ele   se   mai   mult   de   o   lună.   Se
       i  inslalaţie/lună,  iar  la  gale-   tor   de   economii“.  Respec-  /   creşterea   eficienţei   produc­  te,  vom  încerca,  in  conti­  datorează,   în   mare   parte,   spune,  pe  bună  dreptate,  că
       l  rii  —  cu  peste  1,5  m/   tînd   cu  fermitate  şi  răs-  1   ţiei   industriale,   pentru   a-   nuare,   să   vedem   cum   s-a   nefuncţionării   cu   randa­  atelierul   cuptoare   este   o
          fronl/Iună.   De   remarcat   că   P«ndere   criteriile   celor   \   plicarea   autogestiunii.   Cum   acţionat   pe   linia   sporirii   mente   maxime   a   utilajelor   problemă   pentru   întreaga
          planul  de  încărcare  meca-  două  iniţiative,  muncitorii  l   acţionează   în   această   di­  continue  a  valorii  nou  crea­  conducătoare,   a   cuptoarelor   fabrică,  fiindcă  ţinem  pe  loc
          nică  este  depăşit  cu  mai   do   a c  au   economisit  de  ,   recţie   colectivul   de   muncă   te,  implicit  a  eficientei  ac­  do   clinchor,   opririlor   frec­  morile   de   ciment,   cele   de
                                      ’ *
          mult de 5 Ia sută.      la  începutul anului o can- )  de   la   întreprinderea   de   tivităţii   desfăşurate.   Se   im­  vente   ale   unor   instalaţii   făină   şi...   implicaţiile   merg
                                  tilate  de  combustibil  con-  ^   lianţi  Deva-Chişcădaga  ?  Ju­  pune   acest   lucru,   deoarece   etc.   Asupra   acestor   neajun­  mai  deparle.  Dar  trebuie  să
              PRODUCŢIE FIZICA    venţional  în  valoare  de  a-  r   decind   după   rezultatele   ob­  iată  care  este  situaţia  dacă   suri  şi  a  altor  cauze  care  se   înţeleagă   că   de   buna
                PESTE PLAN        proape  un  milion  lei  şi  ?   ţinute   în   perioada   care   a   ne  referim  la  producţia  fi­  au condus la norealizarca o funcţionare a cuptoarelor
                                  730  tone  cocs,  au  redus  ţ   trecut  din  acest  an,  se  poa­  zică  a  întreprinderii  pe  cele   sarcinilor   la   producţia   fizi­  răspund   toate   cadrele   teh­
            In  perioada  care  a  tre-  consumul  de  metal  cu  2,13  ţ   te  spune  fără  teama  de  a   şapte  luni  alo  anului  :  la   că  ne  vom  opri  în  cele  ce   nice  ale  unităţii,  nu  numai
          cui  din  acest  an,  colecli-  hfl/tona  de  aglomerat,  în-  r   greşi:   slab. Să argumen­  ciment   echivalent,   sarcinile   urmează.   Penlru   a   evita   cîteva.  Planul  nu  l-am  rea­
          vul   de   muncă   al   Secţiei   registrînd   economii   totale   )   tăm  :  pe  primul  semestru  al   de  plan  nu,  au  fost  îndepli­  orice   subieclivisme,   con­  lizat  din  •  lipsă  de  materie
          de  mobilă  Brad,  din  cadrul  la  costurile  de  producţie  \   anului,   valoarea   producţiei   nite  cu  130  000  tone,  la   semnăm,   po   această   temă,   primă  în  trimestrul  I,  con­
          I.P.L. Deva, şi-a intensiii- de peste un milion lei. I  globale   a   fost   realizată   în   ipsos  —  cu  10  000  tone,  la   părerea  unor  factori  de  răs­  secinţă directă a activităţii
          cat eforturile şi preocupă- (Vasile Grigoraş, ---------------------------- ' ■  procent  de  97,1  la  sută,  a   gips  vandabil  —  cu  1  458   pundere   din   întreprindere   :
                                                      res- »
          rilc în direcţia îndeplini- pondent).              celei  marfă  —-  93,7  la  sută,   tone.   Prevederile   planului   Ing.  loan  Băloi,  şeful  ate­  LIV1U BRAICA
                                                         J   iar  a  celei  nete  —  38,4  la   au   fost   depăşite   numai   la   lierului  cuptoare  :  Am  în­
                                                             sută.                      var, cu 7 150 tone.        cheiat   primul   semestru   cu
                                                               Pentru că mărimea valorii  Rezultatele   obţinute   riu  restanţe  de  78  700  tone  clin-  (Continuare in pag. a 3-a)
                                      Bătălia
          MCCENTf                                              IN / TARUL DE A7Ï :
                                  de   ape   mult   mai   frumos,
                                  mai  bine  ca  înainte.  Iată  că   © Pagina tineretului
           Ne  este  dat  nouă,  oame­  şi  acest  an  —  an  cu  per­  © Cronica mea —
         nilor,  să  trăim,  nu  de  pu(i-   turbaţii   şi   explozii   solare,   de M. Lucescu
         ne  ori,  bucuria  muncii  îm­  cu   furtuni   şi   ploi   năprazni-   ® Reflector
         plinite,  să  vedem  în  urma   cc  —  ne  face  să  ne  mobi­
         efortului,   a   străduinţei,   a   lizăm   din   nou,   să   învingem
         participării,   roadele   cîmptt-   stihiile   naturii.   Am   văzul   în
         hti  cum  se  ridică,  cum  cresc   zilele   din   urmă,   sale   afecta­  I.M.C.   Deva.   Aspect   al
                                                                                  su­
                                                                            pentru
         în  lumină,  cum  se  rotun­  te   de   ploile   puternice,   de   maşinii  plase  automate   punctaj   elec­
                                                                       prin
                                                               dat
         jesc  în  soarele  verii,  cum   furia   apei   dezlănţuite.   La   tric.
         sc-ndreaptă   spre   toamnă,   Săcămaş,   Brîznic,   Lăpuşnic,   Foto : V. ONOIU
         spre   anotimpul   culesului.   Burjuc,   Voita,   Visca,   apele
         Cine  nu  a  trăit  astfel  de   au   distrus   locuinţe,   au   rupt
         bucurii,  cine  nu  a  participat   garduri   şi   porţi,   au   inun­                                    le   muzeului   se   fac   ultimele   riile   populaţiei   din   comuna
         la  ele!  Dar  am  fost  şi  sîn-   dat   grădinile   de   legume,   de         Urinează   dolarea   localului   cu   finisări,   ultimele   retuşuri.   Gurasada   au   livrat   la   fon-,
                                                                                         mobilier adecvat.
         tem  uneori  încercaţi  de  re­  porumb   şi   alte   culturi.   Oa­                                      Odată   cu   redeschiderea   lui.   dul  de  stat  mai  mult  de  83
         versul  bucuriei,  de  necaz  şi  menii   s-au   îndirjit,   dau   bă­            ia   NOU   CENTRU   DE   ÎN­  vizitatorii   vor   avea   prilejul   tone   de   came,   13G3   hi   lapte
                                                                                                                                            şi  580  kg  lină.  In  frunte  sint
                                                                                                      llia,
         triste[e.  Să  ne  amintim  anii  tălia,   luptă   eroic,   refac   din          CHIRIAT.   La   curăţătoriei  intr-unui   să   parcurgă   nu   numai   secţia   contractanţii   din   satele.   Cim-
                                                                                          din
                                                                                              spaţiile
                                                                                                              chi­
         1970  şi  1975,  ani  cu  apa  zi   în   zi   ceea   ce   au   pier­             mice,   s-a   deschis   un   centru   de   istorie   şi   arheologic   ci   şi   puri   de   Sus,   Dânuleşti,   Căr-
                                                                                                                   alte  secţii  noi,  cum  ar  fi  ce­
         furioase   care   au   năvălit  dui.   Aceasta   dovedeşte   tă­  C1RJIŢI.   Prin   contribuţie   ce­  de   închiriat   obiecte   sportive   le   de   istorie   medie,   modernă   măzăneşti şi Kuncşor.
         peste  recolte  şi  peste  case­  ria   şi   mobilizarea   oameni­  tăţenească,   la   Cîrjiţi   se   con­  şl   de   uz   casnic   şi   gospodă­  şi contemporană.  D. ALMAŞAN
         le  noastre.  Tristeţea  de  a-  lor   noştri,   la   greu,   la   ne­  struieşte   un   dispensar   medi­  resc.  H   LIVRĂRI   DE   PRODUSE
         tund   am   Iransformal-o   în  caz.   O   solidaritate   proprie   cal.   La   acest   lăcaş   de   sănă­  EJ   MUZEISTICA.   Peste   pu­  ANIMALIERE   LA   FONDUL
         mobilizare   şi   întrajutorare,   românului,   care-i   dă   pute­  tate,   zilele   trecute   au   fost   ţin   timp,   Muzeul   judeţean   DE   STAT.   In   perioada   caro
         în  imbold  de  a  reface  totul,   rea de a nu se lăsa înfrînt.  încheiate   lucrările   de   finisa­  Hunedoara   va   fi   gala   să-şl   a   trecut   de   La   începutul   a-
         de a împlini locul muşcat         MIRON TIC            je interioare şi exterioare.  primească vizitatorii. In săli­  nuiui şi pină acum, gospodă­
   36   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46