Page 42 - Drumul_socialismului_1980_08

Fag. -2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

r !
Stătea sprijinit în coate la
i fereastră şi privea, prins tic Să mm treci
■ gîndurile lui, apa tulbure,
\ învolburată a Liuicoiului.
j După atîtea zile do ploaie
i acesta se umflase stînd 16,00 Telex
gata să iasă din albie. Din nepăsător pri tinereţe
eind in cind privirea i se IC, 05 învăţ
agăţa de cîtc un obiect ue- 1G,30 Ţara
| definit ce plutea, dus de glorii
ape în jos. Deodată... X se ! Eram curioşi, doream să-l Simţind aşa şi judecind aşa,
pare, sau... parcă în mij- j cunoaştem pe acest tînăr, de-* pînă acum Viaţa mi-a adus 16,15 Ecrar
locul apelor învolburate se j oarece i-am auzit numele po­ multe satisfaepii, numeroase „Toat
Episo
zbătea o fiinţă ? Nu, nu i i ţa“
se pare, este, intr-adevăr, i menit de cîteva ori, în timp bucurii. Satisfacţii zilnice, cînd
un om ! ce ne aflam Ia întreprinde­ în atelier, la strungul meu se­ 17,40 Pe ai
rea minieră Hunedoara. Se miautomat, reuşesc să execut 18,10 Trage
Şansa vorbea felul în despre el, de­ piese de munca calitate, subteran, 18,20 Acel
frumos
ce
bună
u-
ncsc
spre
care
şurează
din
munceşte,
despre conduita lui în co­ satisfacţii în familie, alături 18,50 1001 <
Ulecisfii din Zarand duri, coborîml în salturi cîtc j lectiv, despre activitatea sa. de soţia şi fetiţa mea. O ma­ 13,00 Teleji
Fără să nxai stea pe gîn- ■
13.25 Călăt
ani,
acum
trei
în cadrul organizaţiei U.T.C.
re
bucurie,
scări
tî-
deodată,
două-trei
mea
cînd
ieşit
nărui îndreptat în din fugă către I I | — Pe Nicuşor Alic îl aş­ .rile am fost primit Nu în rîndu- 19,45 Noi,
a
bloc
şi
comuniştilor.
numai
s-a
P i apa secundă, cit să repereze j I teptaţi ? Este un tînăr de is­ bucurie, că ci, ideile în care am 20.25 Telec
învălmăşită.
oprit
S-a
pravă —
confir­
mai
ales,
„Mar.
spune
ne
subingi-
o
poate
marea
—
trupul
şi
dispărind
la
apărind care suprafaţă — sc ! i nerul loan de Clep, secretarul crezut şi cred sînt adevărate. 22,10Forui
de
la
organizaţiei
partid
lupta cu ultimele puteri i torici
Obiectivul central al activităţii politico-educative şi or­ secţia minieră Boiţa. îl cu­ Şi poate tot datorită fap­
pentru a supravieţui. Apoi, | 22.25 Teiej
ganizatorice desfăşurate de organizaţiile U.T.C. din ora­ s-a aruncat în apă şi a în- ■ nosc de cînd a venit aici la tului că Nicuşor Alic crede
şul Brad il constituie aprofundarea şi aplicarea de către ceput să înoate hotârit spre | I.M. Hunedoara. Ambiţios,
făptura din mijlocul rîului. j că nimănui nu-i este permis
toţi tinerii, a documentelor Congresului al Xll-lea al P.C.R., muncilor, dornic să se afir­ meseriaşi, serioşi, care fac
Mai repede, mai ^repede... j să treacă indiferent prin ti­
traducerea în viaţă a orientărilor şi îndemnurilor adresate ti­ Nici acum nu-şi aminteş- i me. Dar nu oricum, ci prin cinste colectivului, pentru că
nerilor de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae te ctun au ajuns înapoi la i muncă, prin faptele sale. Su­ sînt ataşaţi de el şi sînl con­ nereţe, îl face acum, cînd
Ceauşescu, de la tribuna Forumului naţional al tineretu­ mal. Simte şi azi doar bra- j flet de pădurean, tenace şi vinşi de un adevăr: ca să te locuieşte la Hunedoara, să
ţele fetei încleştate de el, |
BUCURi
lui. vede frica, teribila frică, j cinstit. Doar este din Ruda, afirmi în viaţă , în societate, rămînă unul dintre membrii j-oprograi
larg
Organizaţia orăşenească U.T.C. Brad, sub conducerea întipărită în ocliii-i oamenii ■ j sal din inima ţinutului pădu- atunci trebuie să le bazezi pe de bază ai ansamblului de Radio jurn
Apoi,
deschişi.
presei; 8,
organelor de partid, şi-a îndreptat eforturile in direcţia strîraşi ciorchine in jurul j tenilor. ceva. Acest ceva înseamnă dansuri pădureneşli din salul cililor; 9,0
realizării unei noi calităţi, in amplul proces de formare lor, gesturi bizare, frinturi ; Din dialogul nostru cu Ni­ muncă cinstită, seriozitate în său natal, ansamblu cu care 10.05 Muzi
comunistă, revoluţionară, prin muncă şi pentru muncă a de fraze... ■ cuşor Alic transcriem aici tot ceea ce faci, căutări, o participă la numeroase mani­ Din ţările
S-a strecurat modest prin- i continuă întrecere, în primul
tineretului, in acest scop, activitatea tuturor organizaţiilor tre ei şi a plecat acasă j doar cuvintele lui, cuvinte rînd cu tine, apoi, de ce nu, festări cullural-arlisticc. Iar Buletin el
crofonul
ude.
de tineret de pe raza oraşului nostru a fost şi este sub­ să-şi schimbe trup hainele mare i | care izvorăsc din simţirea, din privirea limpede, deschisă, Avanpreir
Simţea
in
o
cu
12.00
Buh
ordonată unui deziderat esenţial : creşterea angajării în­ sfirşeală, iar în suflet o j trăirea şi experienţa lui şi dorinţa ceilalţi. spre Intr-un cumnt, felul său de a le privi în Din como;
as­
perpetua
vie
tregului tineret la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor din imensă bucurie... care reprezintă, intr-un fel, censiune. Aşa îi stă bine ti­ ochi sint tot un reflex al da­ tru; 12,15
Ge ar mai fi de comple- j
acest ultim an al cincinalului, la asigurarea condiţiilor tat 7 Rîndurile de faţă nu 1 crezul său despre viaţă. nereţii, prin aceste lucruri toriei împlinite, al demnităţii 13.00 De in
Clubul
pentru obţinerea celor mai bune rezultate in ' cincinalul reprezintă o ficţiune. Ele j — Nu mi se pare că eu aş omeneşti — atribute caracte­ diojurnal;
redau un fapt real, un act j cred că trebuie să se afirme
viitor. de eroism cotidian, ai că- j fi cel mai bun tînăr din co­ un tînăr. în nici un caz nu-i ristice numeroşilor tineri năs­ rurgiştilor
Fără îndoială, că la obţinerea frumoaselor rezultate pe rui erou a fost un ■ tînăr j lectivul nostru. Printre cei este permis nimănui să treacă cuţi şi crescuţi în aceste Coordonai :
Şlagărul
care oamenii muncii le-au raportat. în anul trecut şi în muncitor din Brad. Se nu- j peste 900 de utecişti, cîţi lu­ cenii; 1G,
meste Jcan Nastasiu şi în ; nepăsător peste tinereţe!, timpuri socialiste.
acest an au contribuit şi cei peste 5 000 de tineri utecişti ziua de 31 iulie a.c. a sal- j crează aici, poţi întîlni nu­ lui; 17,00
17.05 Odă
— mineri, constructori, agricultori etc. — care în subteran, vat-o do la inncc pe tînăra : meroşi tineri capabili, buni 17,25 Muz
de 1G ani, Angela Martin. ■
e
I.uerări
în uzine, pe ogoare şi pe şantiere, prin ceea ce fac, do­ scrii; 20,0
vedesc ataşament profund la politica partidului şi statului Zile fierbinţi zică popr
nostru, spirit de întrecere, iniţiativă novatoare, dragoste 9 1980; 20,3C
pentru meleagurile zărăndene. 22.00 O zi
Bijuterii
Prin acţiuni în sprijinul producţiei, prin participare in­ pe frontul plinii 5.00 Non
turn.
tensă la activitatea de pe şantierele muncii patriotice, în
acest an tinerii din Brad au realizat deja economii de în această perioadă, pe uteciştii care lucrează
189 321 lei, ceea ce reprezintă peste 66 la sută din planul cînd pe ogoare s-a des­ efectiv in unităţile agrico­
TIM1ŞO
economic al organizaţiei orăşeneşti. Numai in cinstea „Zi­ făşurat bătălia pentru pli­ le, cei care în aceste zile U tat ea ra
lei minerului“, organizaţiile de, tineret de la I.M. Barza şi nea ţarii, numeroşi tineri fierbinţi se află perma­ sonoră se
din localităţile judeţului nent pe frontul muncii în toria, fac
U.U.M.R. Crişcior, angajîndu-se în întrecere, au realizat ducaţie p
prin acţiuni de reparare a unor utilaje, prin preluarea unor s-au aflat la recoltat, ală­ agricultură, tineri, mecani­ politică i
turi de oamenii muncii de zatori, tehnicieni, ori pur
lucrări de investiţii, însemnate economii finanţate. mecanism
la sate. Organizaţi în e- şi simplu ţărani coopera­ dar“; (
Concomitent, acţionăm în direcţia ridicării continue a chipe uteciste ei au acţio­ tori, care ies în lanuri 20,30 Ritm
pregătirii politico-ideologice a utecişti lor, pregătire care nat pe mai multe fronturi. odată cu răsăritul soarelui fonul dv.
lite
simie
se desăvîrşeşte în cadrul învăţămintului politic U.T.C. (97 Peste 300 de elevi de la şi pleacă de acolo sub li­ istorie şi
la sută din cursanţi au încheiat anul de invăţămînt cu liceele din Brad, Simeria, cărul stelelor. M. Odang
calificativul foarte bine şi bine), in numeroase acţiuni cul- Călan, Orăştie şi Deva au Pe unii dintre ei i-am naclurilor
Cum
ginţi
tural-educative, menite să ducă la educarea tineretului în muncit în aceste zile în întilnit chiar acolo, la coo­ nărui ere
spiritul valorilor şi normelor moralei socialiste, a cultivării fermele de legume ale perativa agricolă de pro­ Roşea; C
în rindul acestora a sentimentelor de patriotism, de roman­ cooperativelor agricole, ale ducţie Sîntandrei, în mij­
tism revoluţionar, de mîndrie şi adeziune la politica parti­ întreprinderilor agricole de locul valurilor aurii de
dului nostru, la realizările poporului român. stat din zona oraşelor res­ grîu, conducîndu-şi „Glo­ I
pective. Numeroşi alţi u- riile“ ca nişte mateloţi
Uteciştii din organizaţiile de la I.M. Barza, 1 U.U.M.R. tecişti, elevi, studenţi, corăbiile. Ei se numesc
Crişcior, unitatea de bunuri metalice, A.T.A. Brad, secţia
muncitori, care locuiesc la Petru Furdui, Simion Jur- DEVA :
;
(Patria)
de mobilă — organizaţii fruntaşe pe oraş — toţi tinerii sate, mobilizaţi de comi­ ca şi Mircea Ivonici, iar Alibi pt
din Brad, sint hotărîţi ca şi în continuare să-şi aducă o tetele comunale U.T.C., şeful formaţiei, inginerul (Grădina
contribuţie însemnată la realizarea sarcinilor economice şi sprijină cooperatorii, par- Ion Igna şi el tot tînăr, DOARA:
(Flacăra);
sociale ale oraşului. ticipînd la lucrările de e- are numai cuvinte de lau­ derurgistu
CORNEL ŞTEFAN, în judeţul nostru mii de utecişti se află, alături de co­ liberare a terenurilor de dă la adresa lor. Ca ei aud nimi
munişti, în prim-pianul bătăliei pentru realizarea sarcini­
prim secretar al Comitetului lor de plan. Ei îşi fac datoria cu brio, indiferent că execu­ paie, la transportatul şi poţi întîlni numeroşi alţi flăcări (C
orăşenesc Brad al U.T.C. tă tablouri de comandă (ca cei din imagine), că aduc la depozitatul recoltei. In utecişti pe ogoarele jude­ TROŞANI
lumină cărbunele, înalţă edificii noi, sau asudă pc ogoare. fruntea acestor acţiuni se ţului, tineri pentru care se in loan
de
întoarc
află tinerii din Rapolt, Bo- puţinele zile fierbinţi ale Întoarcere
bilna, Geoagiu, Dobra, To- acestei veri capricioase în- ca); LUP
(Cultural)
teşti şi Mesteacăn. seamă muncă neostoilă citoresc) ;
Vâra salopetelor albastre Nu putem încheia aces- pentru pîinea de azi şi de vin tul (Li (
călăului
te rînduri fără a aminti mîine a ţării.
NEA : Bi
Bl Apoi s
Pentru elevi vara este si- minier din Deva, au constituit de amplă rezonanţă în con­ nicipiului lor. Zilnic, tinerii (Minerul)
;@onimu cu vacanţa mare. A- prima serie de brigadieri pe ştiinţa neamului românesc. A- din C.S.fl. muncesc pe şan­ zerabilii
Wolimp al descătuşării, după şantierul judeţean de la Rîu ceslor manifestări li se alătu­ tierul de la uzina cocsochi- NINOASA ş
puterul
un an de învăţătură, al zile­ Mare-Retezat. Organizaţi în ră şi acţiunea patriotică ce mică. unde construiesc un Impresii din... cer toresc); L
lor frumoase petrecute în ta­ formaţii de lucru ei au mun­ se desfăşoară, începînd din tunel de dezgheţ pentru va­ zăpadă
bere, la munte sau la mare. cit în cadrul Şantierului 1 16 iulie, la ccluţile-sanctuar goanele de cocs. Acum, la o BRAD : f
terul si c
Dar, de mai multă vreme, din construcţii şi 2 Brudăţel. Iar de la Grădiştea Muncelului. lună de la începerea lucrări­ în fiecare dimineaţă, lui dau dovadă de multă şie); GUI
anii primelor şantiere de cei 60 de ml de şanţ, 5 200 Organizaţi într-o tabără de lor, s-au terminat săpăturile într-un ritual desăvîrşit, luciditate, curaj şi stăpî- care nu
muncă patriotică ale tinere­ metri pătraţi de taluzări, 800 muncă patriotică, liceenii din la fundaţii şi încep turnările cîteva zeci de tineri ve­ nire de sine. (Minerul)
minut
tului — cînd la chemarea metri palraţi de terasamente Orăşlie participă efectiv la de betoane. Alţi numeroşi niţi din toate colţurile ţă­ Sint pianoriştii şi para- tria) ; E de
partidului, mii de brigadieri şi cei peste 60 metri cubi de conservarea străbunelor vesti­ utecişti —- elevi, din liceele hu- rii pornesc la „promena­ şutiştii taberei de profil, (Flacăra)
au înscris la Hunedoara, Ag- betoane turnate, lucrări a că­ gii. Cu grijă şi răbdare, dar nedorene — schirnbînd uni­ dă“ pe cupola de -azur, în organizată de C.C. al (Grădina
nka-Botorca, Salva-Vişeu şi ror valoare se ridică la 36 000 mai ales cu... emoţie firească, forma cu şalopela şi stiloul întîmpinarea soarelui, pur­ U.T.C. la Săuleşti, lingă GIU-BĂI
(Casa
circ
Bumbeşti-Livezeni, pagini de lei, sînl cifre ce atestă că aceştia execută săpături, tera- cu mistria, sc află acum pe taţi pe aripile vîntului. Iar unda Mureşului. Fie că se TEG : Mii
dăruire şi sacrificiu, de mun­ brigadierii deveni nu au fă­ sări, alte asemenea lucrări. schelele şantierelor de locuin­ după ce forţa gravitaţio­ numesc Ciprian Vidolman, Iar) ; BR/
că eroică, entuziastă, implan- cut doar act de prezenţă Intr-adevăr, ce poale fi •mai ţe, unde contribuie la înălţa­ nala pune din nou stăpî- Horaţiu Bărbulescu, A- compozito
dovadă
o
tînd adine în conştiinţele aici. Bineînţeles, unii au fost emoţionant decît să dezveleşti, rea municipiului, la înfru­ nire pe ei, adică ajung... drian Bogdan sau Mnrine- sa de cu
noastre primii piloni ai ro­ şi în şantier ca şi la cursuri, să aduci la vedere sacrele museţarea lui. cu picioarele pe pământ, la Seleş ori Sorin Vata- Albă ca î
trandafirii
mantismului revoluţionar — fruntaşi. Viorel Morar, Ci- vestigii ale neamului, întîile Răsfoind carnetul în care întrebîndu-i cum a fost în maniuc, Gabriel Butoesou, şi cerscto
o parte din zilele verii, tine­ prian Nicoară, Petru Bara, trepte ale devenirii noastre, ne-am notat impresii de pe aer, te simţi copleşit de o Gheorghe Cliişu, ei sînt ră) ; ILTA
rii şi le petrec în tabere ale Dorin lacob. Valentin Sze- trepte pe care şi-au purtat şantierele de muncă patrioti­ ■avalanşă de epitete, inter­ preocupaţi, ca şi ceilalţi mina).
muncii patriotice. Pe şantiere, keli, Alexandru Precup şi 0- paşii bărbaţi viteji, întemeie­ că din Hunedoara, întîlnim jecţii, metafore ori com­ tineri din tabără, de obţi­
cot la col cu constructorii sau vidiu Şandor s-au remarcat tori de neam şi de ţară. numeroase nume de tineri ca­ paraţii ce caracterizează o nerea brevetelor care le
organizaţi în brigăzi de tine­ prin hărnicie, prin dăruire în re s-au remarcai prin hăr­ anumită stare de spirit: vor atesta nu numai o pa­
rel, contribuie la înălţarea muncă. De curând, ei au pre­ Hunedoara în nicie : Dumitru Dobrescu, Va­ colosal; nemaipomenit ; siune, ci, poate, o vocaţie
noilor edificii industriale şi dat ştacheta colegilor lor de anotimpul brigadierilor lentin Gavrilă, Dorel Cozma parcă aş fi fost o pasăre; ori o meserie de viitor. Timpul
social-culturale. şi loan Sîncrăian, toţi elevi am auzit cum curge aerul Dar, pînă a ajunge acolo ziua de 1
În judeţul nostru unde e- la liceele de malcmalicu-fizi- ...Tinerilor din municipiul la Liceul industrial nr. 1. pe lingă noi; am văzut în general
rul
variat
xistă o puternică tradiţie a că şi nr. 1 din Hunedoara. în care clocotul oţelului şi împreună cu cei peste 70 de cum urcă repezit pămîntul mai este de muncit. Şi ti­ vor cădea
muncii patriotice, sute de c- foniei izvorăşte din clocotul nerii sînt conştienţi de a- va sufla m
spre
văzduh
levi, studenţi şi muncitori îşi Pentru conservarea muncii siderurgiştilor, le colegi ai lor, numai în dotiă uitat cer; în timpului am cest lucru. şi vest. Te
—
noţiunea
cui
va
petrec o parte din zilele va­ vestigiilor străbune place — şi acest lucru ci săptămîni au efectuat lucrări ...în fiecare dimineaţa, 15 fi grade,
canţei în salopete, pe şantie­ l-au învăţat de la părinţii lor în valoare de 20 000 Ici. clipa a fost veşnicie, veş­ într-un ritual desăvîrşit, între 24 ş
rele judeţene şi locale ale ti­ ...19S0 este anul în care se — să fie mereu în frunte, ...în reportajul de faţă, am nicia, clipă... acolo în stingă Mureşu­ neaţa cea
neretului. Despre ei şi rea­ împlinesc 2060 de ani de la lată de ce, în oraş funcţio­ redat cîteva scurte secvenţe' Şi aşa, din vorbă în lui, 70 de tineri pornesc
lizările lor ne-arn propus să întemeierea celui dintîi stal nează în această vară două de pe şantierele de muncă vorbă, am reuşit să cu­ spre cupola de azur să-şi
scriem în aceste rînduri. dac centralizat şi indepen­ şantiere patriotice ale tine­ patriotică ale tinerelului. Sec­ noaştem cîţiva dintre te­ desăvârşească măiestria la La mim*
Constructorii dent de sub conducerea lui retului. Uteciştii hunedoreni venţe care pot fi întîlnite şi merarii văzduhului, teme­ pilotajul fără motor, la stabilă ct
Vor cad ei
sînl hotărîţi să-şi aducă, aşa
luminii Burcbisla, pe parcursul că­ cum s-au angajai, o cît mai la Brad, în Valea Jiului, în rari ce n-au ajuns încă Ia paraşutism. însoţite d
vîrsta majoratului, dar ca­
Orăşlie şi Culan, în toate o-
_ ...90 de tineri elevi de la ruia evenimentul este marcat mare contribuţie la dezvolta­ raşele judeţului nostru. re, acolo, în tăriile ceru­ DORIN CGrerÂDe t.ricp.
ciu : L. J
liceele Dcccbal, energetic şi prin numeroase manifestări rea economico-socinlă n mu­ ivi. LiirMCff-i I U