Page 43 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 43
I B MIERCURI, 13 AUGUST 1980 Pag. 3
ie raminern trebui
de terii al
în stilul
;cl u ta tic
pămint de Axul dezbaterilor din ca cut o serioasă şi exigentă diferite de către formaţii ca surprinzător faptul că în a-
drul adunării generale a analiză a cauzelor care au re lucrează în condiţii simi dunarea generală s-a pus
vacanţă : oamenilor muncii de la I.M. dus la răminerile în urmă. lare privind aprovizionarea, prea puţin degetul pe rană, © La I.M. Paroşeni continuă acţiunea pentru califica
ele sus !“. Aninoasa l-a constituit res La baza tuturor insucce fluxul de transport, dotarea, nu au fost prezentate mai rea unui număr cit mai mare de muncitori în meseria de
- „Speran- miner. In prezent 102 muncitori urmează un curs de califi
pectarea disciplinei tehnolo selor stă indisciplina — aşa funcţionarea utilajelor. multe aspecte concrete cu care în această meserie. Acest număr se adaugă altor 163
pe Tîmave gice şi de munca. Facem a- cum s-a desprins din darea Dintre modalităţile princi privire la adevăraţii vino de muncitori, care de la începutul anului au urmat diferi
jnoexprcs ceastă apreciere întrucît, de seamă şi din cuvîntul pale de redresare a produc vaţi de neîndeplinirea sar te cursuri de perfecţionare.
idiu româ- aşa cum a reieşit din darea participanţilor la dezbateri. ţiei la I.M. Aninoasa, adu cinilor de plan. Nu este su
¡umentar de seamă şi din dezbateri, Nici în celelalte sectoare narea generală a stabilit şi ficientă numai enumerarea © Primele 24 de apartamente, din 100 cîte va avea
celelalte condiţii de reali situaţia n-a fost mai bună. pe aceea do creştere a res cauzelor şi prezentarea eva blocul 17 din Petroşani, au fost predate deja de con
zare a planului au fost Lipsa de exigenţă în execu ponsabilităţii faţă de sarcini zivă, generală a vinovaţi structori. Următoarele vor fi terminate pînă la sfîrşitul lu
prin ţara create. în darea de seamă tarea corespunzătoare a a întregului personal, culti lor. Dealtfel, din întreaga nii septembrie.
se preciza: „Baza materia tehnologiilor de lucru la varea unei discipline ferme desfăşurare a adunării ge © Revenind din vacanţă, actorii Teatrului de stat Va
lă şi tehnică necesară rea nerale s-a desprins conclu lea Jiului nu ¡-au uitat pe cei mai fideli spectatori. Ei sint
eca. Ciclu] lizării sarcinilor de plan a zia că există preocupare in aceste zile pe diferite scene din judeţ cu savuroasa co
: „Nu so AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCĂ
i dragoste“ fost asigurată în mare mă mai mult pentru a căuta medie „Pele şi caii verzi" a lui Mircea M. Ionescu.
ndial al is- sură, capacităţile de pro ÎN ACJIUNE cauze, justificări, care să
ducţie necesare au fost acopere propriile lipsuri ale ® La mina Uricani a fost deschisă o expoziţie intitula
create în cadrul fiecărui colectivului. Importante sînt tă „Lumea văzută cu ochii copiilor", cuprinzînd, cum e şi
sector, ca dealtfel şi forţa de sectorul V a dus la scoate — aceştia fiind factorii ho- însă măsurile, căile şi mo firesc, lucrări ale micilor artişti. Autorii lor sînt elevi ai
muncă“. Cu toate acestea, rea din funcţiune a mai tărîtori în îndeplinirea sar dalităţile de înlăturare a şcolii generale din localitate.
după şase luni, mina Ani multor utilaje. întîrzierile cinilor ce revin colectivu neajunsurilor, astfel incit ® Duminică in Valea Jiului au avut loc mai multe
noasa a înregistrat mari ră- în executarea lucrărilor de lui. activitatea de producţie la competiţii sportive. Cel mai mare interes la suscitat crosul
mîneri în urmă la produc pregătiri nu au permis pu Un spaţiu destul de mare, I.M. Aninoasa să intre cit minerilor la care au participat aproape 150 de tineri din
: 6,00 Ra- ţia de cărbune. Nici unul nerea în funcţiune la timp după cum vedem, a acordat mai urgent pe făgaşul nor întreprinderile miniere ; fotbaliştii şi-au dat întâlnire ia Pe
inineţii; *> dintre sectoarele minei nu a unor capacităţi de pro darea de seamă problemelor mal. Pentru aceasta este ne troşani şi Lupeni, iar popicarii la Petrila. Cîştigătoriior li
,00 Revista şi-a realizat planul, cel mai ducţie, nu au fost atinse voie ca tocmai în stilul şi s-au atribuit numeroase premii.
crul melo- de disciplină. Am putea e-
in de ştiri; mare minus înregistrîndu-1 vitezele de avansare plani numera mult mai multe din metodele de muncă ale con © Simultan de şah. In holul Casei de cultură din Pe
ulară; 10,30 sectorul I. Rezultate nesatis ficate. Deficienţele şi lipsu analiza făcută. Din cuvîntul siliului oamenilor muncii să troşani, maestrul H. Stefanov din Bucureşti a susţinut un
iste; 11,00 făcătoare s-au înregistrat şi se producă revirimentul do
; 11,05 Mi rile manifestate la nivelul participanţilor la discuţii — simultan de săli.
rilor; 11,35 la alte poziţii din plan: la sectoarelor de producţie şi Petru Munteanu, Constan rit. CONSTANTIN IQVÂNESCU
Radio-TV. ; lucrările de pregătiri res investiţii privind organiza
ştiri; 12,05 tanţa este de 127 ml, la tin Ghiorma, Petru Her, C. A. VOINESCU
lorului nos- rea producţiei, aproviziona Zianu Hodor, Nicolae Natu,
5 de pace ; lucrările geologice s-au rea, disciplina tehnologică Ion Forogo, Octavian Dumi
. 3 ; 15,00 realizat doar 5 ml dintr-un
•; 16,00 Ra- plan de 200 ml, iar la lu şi de muncă au făcut ca tru, Petru Bîrleanu, Nicolae
Corul side- crările de deschideri planul din 43 de formaţii de lucru Bokor, Zoltan Huszerl — am A şti ce trebuie să faci nu-i suficient
îalaţi ; 16,25 desprins şi alte lipsuri pri
unice; 16,40 a fost realizat numai în să-şi realizeze sarcinile de
>c prin de proporţie de 41,6 la sută. plan doar 12. De subliniat vind indisciplina de muncă
lii mcdicu- Adunarea generală a fă că se obţin rezultate total şi tehnologică. Este totuşi pentru a realiza pianul
i de ştiri ;
;i române ; (Urmare din pag. 1)
ulară; 17,15 marcat punctul lui Pro ca Ia presupun mai mulţi munci tehnică a utilajelor şi ¡insta
18,00 Orele încep astăzi, în coloanele ta aceasta, ei se cheamă : Mateianu, care însă nu mai tori cu o calificare supe laţiilor din fabrică. în ab
îrt de mu- ziarului „Drumul socialismu Kramcr, Orac, Vlad. Dinamo, miră pe nimeni, Baia Maro de transport în cariere, a rioară. solut toate domeniile, este
1,15 August lui“, o rubrică de sport, o beneficiind de o linie de mij nemaifiind echipa din anii Sergiu Ghizelea, şeful a- mai bună decît în alţi ani.
ţe sonore ; rubrică pe care mi-o doreso loc de forţă — Mulţescu, Au defecţiunilor la cuptorul 2,
a
O
rutină
oră ; 23,00 cit mai interesantă şi care să gustul, Custov —, se pare că trecuţi. stăpînire oarecare băieţii din oprit de peste două săptă- telicrului mori făină: Din îmbunătăţirile pe care Io
pus
pe
ale ; 23,30— poată răspunde zecilor do în a găsit, prin venirea Iui Va Maramureş, o rutină păgubi mîni, a repetatelor greşeli cauza lipsei de spa(iu şi a vom aduce odată cu efec
uzical noc- trebări pe care pasionaţii fot- lentin Stănescu, un anumit
balului, şi sînt cu sutele de echilibru psihic, între exube toare pentru o idee de joc, de montaj la ventilatorul de nefuncţionării cuptoarelor, tuarea reparaţiilor capitale
mii, numai in judeţul nostru, ranţa de multe ori păgubi care cerc în primul rînd refulare al cuptorului 1, a am realizat doar 70,4 la su la răcitorul grătar de la
şi io pun zi de zi, in auto toare a lui Dinu şi apatia, entuziasm. Cred că Mateianu tă din plan. Probleme avem linia a Il-a se'vor răsiringe
buze, la" colţuri de stradă, la determinată de lipsa de con ar fi trebuit să schimbe ceva întreruperilor de curent e-
locurile de muncă, comen- sistenţă a jocului pe extreme, in jocul echipei, devenit pre lectric (pentru două minu cu instalaţiile de omogeni asupra activităţii noastre.
0,00 Actua- vizibil şi, ca atare, contraca-
,15 Revista tînd cu ardoare şi „obiectivi a lui Dudu. rabil, sau să fi reîmprospătat te, noi muncim 12 ore ca să zare. La linia 1, de pildă, Ge trebuie să mai facem
cc-~
partidele
jucate
itică : „Is- tate“ viitoare, stabilind sau clasa lotul de jucători. De remar revenim la normal). reparaţiile la silozuTi s-au pentru a ne realiza planul
le
imic de e- mente, ierarhizind jucători, cat şl punctul Chimiei la Tg. La cele arătate, mai a- făcut în 1977, dar nici în la toate sortimentele? Să
i“, „Mimca Mureş. Se pare că mureşenii
nul noului analizînd şansele echipei lor fTTm neinvinşi în pregătiri, au di dăugăm numeroasele greşeli prezent nu am ajuns cu ele ne organizăm mai bine pro
mico-fiuan- favorite. gerat foarte greu înfrîngcrea de exploatare a utilajelor, la nivelul parametrilor pro ducţia, să rezolvăm proble
le istorie ; Pentru început cîteva refe din prima etapă de la Hune cu implicaţii în lanţ : de iectaţi. Acum intrăm în re ma aprovizionării cu ¡mate
tru caseio- riri la etapa de simbăta tre doara, nerevenindu-şi nici a-
-21,30 Erai- cută şi la jocul Corvinului cum din uluială. versări de făină la cîntare paraţii cu linia a Il-a, însă rii prime, combustibil, piese
Actualităţi, la Slatina. Sigur, rezultatul Celelalte rezultate intră în şi pompe, înfundarea cicloa- fără convingerea fermă că de schimb, dar mai ales 'să
eseu do cel mai important, avînd in Cronica mea vom merge mai bine. Tre ne unim eforturile în di
ivitatca ce- vedere tradiţia şi forţa echi sfera calculelor previzibile, nelor, supraîncălzirea şi ar recţia întăririi disciplinei, a
ire; Arad ; pelor, îl prezintă victoria U- deşi Ion Ionescu anunţa, in derea plăcilor la răcitoarele buie adus proiectantul şi,
m scrie tî- niversităţii Craiova la Bucu La Slatina, Corvinul a ju- tr-unui de din interviurile lui, o grătar, deteriorarea căptu firesc, găsite soluţiile de folosirii la adevărata va
a Politehnicii Ti
eră
aur
m Emilian reşti, considerată de majori cat o carte mare : ori totul, mişoara. Rămîne de văzut. şelilor şi pragurilor — de îmbunătăţire, astfel nu pu loare a avuţiei pe care o
le librărie, tatea iubitorilor fotbalului o ori nimic. A atacat de la În tem vorbi de creşterea efi avem — oamenii. Pentru că
surpriză, mai ales prin pris Pentru simbăta viitoare, e- fecţiuni care, dacă nu se
şi-a
primele
ma rezultatului din prima e- ceput, minute creat in excepţio tapa programează un inedit produceau, permiteau reali cienţei. Dacă sîntem aprovi de ei depinde totul.
două
cinci
tapă al steliştilor Ia Bacău. derbi, primul şi sperăm nu zionaţi cu materia primă
Dar fiecare joc are istoria nale ocazii de gol, a trecut ultimul, iu istoria Hunedoa zarea unei producţii mai Din cele prezentate rezul
joc
un
apoi
lui. Ceea ce a fost valabil la ziţional, la ca apoi, elaborat, po rei : Dinamo — Corvinul. Va mari cu 200 000 tone clin- necesară, ne putem Teaîiza tă că factorii de răspunde
pc
încercă
Bacău — jocul de contraatac rile de ieşire la presing ale fi cu siguranţă un meci al chcr. planul. re de la I.L. Dev.a-Chişcă-
— s-a dovedit ineficient la gazdelor, să declanşeze a- orgoliilor. Al meu şi al lui daga ştiu ce au de făcut
ivul Ta~»a Bucureşti. Cu o linie de mij tacuri pe cit de simple, pe Dumitrache în primul rînd, Oliver Klein, şeful com George Grozav, maistru
ti a (Arta) ; loc fragilă, în care Aeienei şi atît de eficiente. Scorul nu al „puştilor“ în al doilea partimentului mecanizare : la atelierul mori ciment: pentru ca activitatea lor să
in prieten Iordănescu au contat doar reprezintă adevăratul raport rînd, care vor să arate că au Nerealizarea planului Ia „fi Minusurile pe care le avem devină tot mai eficientă. Pe
1) ; HUNE- pentru atac, Steaua n-a pu de forţe, în final Gabor ra- crescut şi au invătat ceva. sirit recuperabile. Pînă în de altă parte, măsurile sta
eara, Irina tut face faţă frecventelor rai tind trei situaţii de gol, sin Din această partidă noi zică“ se datorează şi lipsei
frinte (Si- duri declanşate de Bălăci, Do- gur cu portarul. Intr-atît de n-avem nimic de pierdut, ci forţei de muncă. Avem încă prezent am reuşit să măci- bilite cu prilejul adunării
vreau să nose şi Beideanu. De fapt, zdrobitoare a fost superiori numai de eîştigat. Şi asta utilaje fără deservanţi (47 năm tot clincherul produs generale a oamenilor mun
1; Zori în aici, ia mijloc, a fost şi tatea noastră, că ia un mo este de fapt, ceea ce şi spe de cuptoare, să funcţionăm cii sînt concrete şi urmă
orul); PE- cheia jocului, forţa lui Za- ment dat, caz cu totul ex răm. de maşini şi 31 de munci
dragostea hiu împotriva abilităţii teh cepţional şi în acelaşi timp tori repartizaţi pe două calitativ superior faţă de resc tocmai eliminarea ne
rea); Bilet nice a lui Bălăci. O victorie hilar, preşedintele echipei MIRCEA LUCESCU schimburi). De asemenea, se anul trecut. Nu me-am în ajunsurilor din activitatea
ioiembrie); clară, de care nu m-am în ■F.C. Olt, Gheorghe Dragomir, deplinit planul din Jipsă de de producţie.. Mai .rămîne
(Republi- doit nici o clipă. văzîndu-1 pe Văetuş scăpat N. R. Deci, de azi, în fie- resimte acut lipsa pieselor
lzonul alb La Galaţi, Dinamo a cîşti- singur spre poartă, a scos un icare miercuri cititorii noştri de schimb şi a personalului materie primă şi ca urmare de văzut dacă la I.L. Deva-
-out (Muu- gat la pas împotriva unei e- fluier din buzunar şi a oprit se vor întilni cu Mircea Lu- calificat. La „reparaţii“ a exploatării necorespun Chişcădaga între a şti ce
IN: Caută cliipe handicapate de eter faza, privîndu-ne de un gol cescu pe un nou... teren, al zătoare a instalaţiilor.
1); Fratele nul conflict Teaşcă — jucă ca şi sigur. paginii de ziar, la rubrica avem doar 5 lăcătuşi de ca trebuie făcut şi a demonstra
rcsc) ; LO- torii cu personalitate. De da In restul jocurilor, de re „CRONICA MEA“. tegoriile 4—6, în timp ce Ing. Vasile Deac, directo practic, putem pune semnul
întoarcere, reviziile la utilajele noastre rul întreprinderii: Starea egalităţii.
ut legenda
ILA ; Mi- , • o* c* a e c o • a « o om e » • O • o®o te e goo o o o <©•© o ooeo
>resc); A-
ntul, corn )
ii (Munci- © Accident fatal. în
; Fata de ziua de 8 august a»c., in
Membrii*) ;
1, compu- parchetul „Valea Bogdă-
S tea iui ro- După cileva raiduri-an- gătire a liniei pentru mon sar, dar n-avem unde să Nu mă refer la valoarea nescului“, al sectorului
iA : Omul chetă întreprinse pe şantie tarea macaralei turn şi- montăm armătura. Asta nu-i lucrării, ci la volumul ma U.F.E.T. Orăştie, tractoris
să-l uităm tul Dumitru Constantin, de
ŞTIE ; Un rele investiţiilor şcolare din cam atît. Montarea macara organizare de şantier I — re de manoperă pe care o
gere (Pa judeţ, întîlnirea cu noua u- lei turn e un fel de a spu se oţărăşte Gh. Bălan, şe incumbă“. ©Ceasul rău. La Petro 34 de ani, a fost surprins
ste veche ne, deşi aceasta e problema şani apăruse acum cîteva de un buştean ce a căzut
■oport ’75 nitate de învăţămînt, aflată ful echipei de fierari-beto- Un răspuns categoric din
); GEOA- în construcţie la Haţeg, o numărul unu pentru conti nişti. Că doar şi eu vreau partea şefului de şantier, zile un cetăţean care îm- din remorca tractorului pe
, cîine de întrezăream promiţătoare. nuarea lucrărilor. Macaraua răspuns cu care tovarăşul bia pe unul şi pe altul să care-1 conducea. Acci
ură) ; HA- Aveam motive. în timpul turn lipsea, lipseau şi zba să dăm bătaie să terminăm Gh. Popescu, vicepreşedinte cumpere .diferite obiecte. dentul s-a soldat cu moar
rei (Popu- şcoala, că şi eu am o ne
eriaji-1 pe predocumentării, la Deva, terile pentru procurarea ei. al Consiliului popular oră „Nu vă trebuie un ceas e- tea lui D.C. Cercetările le
AN ; Nici aflasem lucruri îmbucură Lipsea şi betonul, aşteptat poţică care va trebui să în şenesc Haţeg nu este de a- lectronic ? Marcă străină, fac organele procuraturii
rimă (Ca- toare privind stadiul lucră ca piinea caldă de munci veţe aici“ I cord. Prezent zilnic pe •garantată. Sau poate do şi ale inspecţiei de protec
5IMERIA :
i roşie ca rilor şi asigurarea frontului tori. Abia la ora 10,30 a Greutăţile pe care le în- şantierele de construcţii ale riţi, o bluză, o cămaşă ? ţie a muncii.
iul); Prinţ de lucru cu materiale şi for oraşului, şi deci şi pe cel Luaţi, nu staţi pe gînduri.
na de va- ţă de muncă. La faţa locu al noii şcoli, cunosoînd pro Chilipir ca ¡ăsta mai rar“. ® Orzoaica bat-o vina,
scri (Lu-
lui, însă, stupoare I Avea Snvesiîţiile şcolare blemele pe care le ridică a- Intr-adevăr, rar chilipir, Cînd ¡a fost surprins cu
dreptate persoana care, în- sigurarea spaţiului pentru ba s-ar putea spune că 350 kg de orzoaica sustra
naaaaag soţindu-mă la locul cu pri elevii şcolii generale în nici nu mai există. Pentru se de la C.A.P. Rapolt,
cina, mi-a •amintit înţelep noul an de învăţămînt, dar că Vasile Ciulea, cTe loc mecanizatorul Vasile <Cri-
nno ciunea din cunoscutul pro sosit primul transport. Nu timpină muncitorii, neajun şi forţa de mobilizare .a oa din Oţelu Roşu n-a mai şan a început să jure că
verb popular „La pomul era singurul motiv pentru surile de pe şantier nu se menilor — atît a celor din apucat să ofere şi altora nu ştie nimic, că orzoaica,
»ii pentru lăudat să nu mergi cu sa care se pierdea vremea opresc aici. Ele ţin şi de or construcţii cît şi a părinţi marfa sa. A fost invitat la
i : Vreme bună — puţină cită a fost. ganizare şi de aproviziona bat-o vina, s-a luat după
să, cu ce- cul“. „Noi, - numai de o săptămî- re şi de coordonare. Şeful lor — tovarăşul Gheorghe miliţie unde i s-au con el, aşa din senin '.şi *n-a
Hul izolat Chiar aşa. Stadiul în care Popescu întrevede o de fiscat ceasurile şi obiecte
be. Vintul nă am primit planşeurile şantierului nr. 3 Haţeg, ing. vansare a termenului de da le de îmbrăcăminte, în va •mai vrut să-l lase pînă n-o
n sud-vest se află lucrarea nu promite pentru cofrag, am făcbt Mihail Radu, le cunoaşte duce acasă. Dar lucrurile
■a minimă — nici pe departe — că la ce-am putut pînă atunci — foarte bine. Nu este străin re în folosinţă a localului. loare de peste 3 500 lei, şi s-au lămurit repede, pen
itre 10 şi 15 septembrie noua şcoală Măsurile, întreprinse în zi i s-a aplicat şi o amendă
maximă generală îşi deschide por spune şeful echipei de dul de ele, este mereu în lele care au trecut de la contravenţională pentru tru că, în faţa .juraminte-
de. Dimi- gheri, Viorel Zgîrcea. Greu preajma lor. Poate că ar speculă cu obiecte de con lor lui Vasile orzoaica s-a
ţile, iar modul în care se tăţi sînt destule. Noi spu trebui să fie mai mult în... raidul nostru pe şantier, vin
acţionează pentru urgenta nem : „trebuie asta, asta“ interiorul acestor probleme în sprijinul acestei promi trabandă. S-a întors la O- îngălbenit şi mai tare,
rea lucrărilor — nici atît! şi cu spusul rămînem. For şi de acolo să acţioneze cu siuni care se vrea împlini ţelu Roşu fluierînd a pa ceea ce înseamnă că min
gubă
şi
blestemînd
ceasul ciuna
: uşor in Zidăria la aorpul II se află ţe avem, dar n-avem mate mai multă zbatere — am tă cu forţa faptelor. Iar rău. Ceasul cînd s-a apu era gogonată. Ur
variabil, la etajul I, iar la corpul I, riale. Şi ieri am turnat 15 zice. „Nu văd lucrarea ter faptele vor cîştiga această mează epilogul — încheie
de ploaie aceasta se „oprise“ la forţă numai dacă vor fi cat de speculă. rea socotelilor.
rări elec- metri cubi de beton cu 18 minată înainte de sfîrşitul sprijinite, ajutate, mobiliza- Rubrică realizată cu sprijinul
de *servi- etajul II. Se efectuau oameni! Ăsta nu-i lucru !“. anului. Ar însemna să fiu ÎO. C ^ ^ fi /"> I----...---- -
+
». lucrări de tencuieli in „Noi avem şi forţă de un visător să promit data p'-'—''', :1z!ui ¡udcţran do interne
terioare la parter, de pre- muncă şi materialul nece- de întîi sau 15 septembrie. LUCIA LICIU