Page 43 - Drumul_socialismului_1983_01

51 ® SÎMBATA, 15 IANUARIE 1983 paq. 3

ZIUNE „Tot mai citesc măiastra-ţi carte 41 >
Căluşerii din comuna Mărtineşti
Nu sînt puţine odele în­ „Creanga de aur" a isto­ Momente biografice, meta- ţ'
carte a chinate marelui poet. Este
In bogăţia şi diversita­ grafice, mişcării artistice dcţul nostru, i-au situat riei. Ideea este exprimată fore şi imagini din opera »i
icanţft: „A- tea sa, folclorul hunedo- hunedorene. In ultimii în fruntea cetelor căluşe­ în afară de orice îndoială poetic de Victor Eftimiu, în lui Eminescu, exemplara e- *
i Babuşcă" rean a generat şi conso­ ani, căluşerii de aici s-au reşti de pe ambele ver­ că nici un alt poet din li­ poemul Rapsodii : „Dormi... xistenţă civică a poetului \
)artc lidat in răstimpuri gru­ reunit, creînd o formaţie sante ale Carpaţilor, adu- teratura noastră nu a in­ universul tău de gînduri/ Nu sînt evocate şi invocate de l
1
izică spirat atitea stihuri de pre­ e scris să-l nimicească în­
>piil puri umane unite prin redutabilă, care a urcat cîndu-le binemeritata răs­ diverşi poeţi. Ion Brad, de ?
de săplă- aspiraţii şi pasiuni, prin treptele afirmării în com­ plată a muncii neobosite ţuire şi recunoştinţă. velişul cel de seînduri/ El pildă, reînvie „popasul blă- 1
Intermediul cărora luau petiţia cu celelalte for­ în domeniul frumosului Din prima generaţie post­ împarte strălucirea-i din ho- jean" al poetului văzut ca ţ
t. Rctro- eminesciană se reţine în­
ampionatu- fiinţă, se transmiteau ge­ maţii din judeţ, în cadrul artistic în cadrul celei o întoarcere la origini: „Ce- i
al de fot- neraţiilor viitoare creaţii Festivalului „Căluşerul mai ample manifestări deosebi oda „Lui Eminescu" rul pe deal/ E numai ara- J
ia ’82 (IV) coregrafice, muzicale, li­ transilvănean '. Demn de spirituale româneşti — de Al. Vlahuţă, mărturisire 130 DE ANI mă de vis şi de tei/ Din ţ
1
) : Dtaamo vibrantă şi patetică a le­ DE LA NAŞTEREA
— ATSE terare. Aşa au apărut ce­ remarcat în ce priveşte Festivalul naţional „Cîn- LUCEAFĂRULUI inimă te salut, mică Romă ^
za a 2-a tele căluşereşti de pe ra­ perenitatea unei formaţii tarea României". găturii dintre o existenţă POEZIEI a părinţilor mei". Pentru Ni- ,
politică za comunei Mărtineşti, la este faptul că atît Dineu De aceea, acum, la îm­ dramatică şi nestematele ROMANEŞTI chita Stănescu „o călărire j
sfîrşitul secolului trecut, Mare, cit şi Orăştioara plinirea a 90 de ani de creaţiei poetice : „Tot mai în zori", titlul unei poezii ^
dc săptă- punînd în valoare un o- activitate, ei se bucură citesc măiastra-ţi carte/ eminesciene din tinereţe, i
bicei folcloric şi un joc de stima spectatorilor de Deşi ţi-o ştiu pe dinafară/ tar pînă-n hotar/ Pentru- devine metafora travaliului 1
de o mare vechime şi LA ANIVERSAREA pretutindeni, a noastră, a Parcă urmînd şirul de slove/ acela care fuse şi împărat poetic însuşi, iar pentru J
le săptă- A 90 DE ANI Ce-a tale gînduri semăna- Victor Eftimiu atît de emi- I
spectaculozitate. celor care i-am îndrăgit şi proletar".
DE EXISTENŢĂ ră/ Mă duc tot mai afund nescian „floare de tei" ca- ţ
De atunci, jocul a fost şi alături de care am cu mintea/ In lumile de Din lirica generaţiei in­ pătă sensuri sinonime cu l
conservat şi păstrat ca o trăit emoţiile succesului. frumuseţi/ Ce-au izvorît e- terbelice se impune poemul erotica eminesciană care o ’
zestre de mare preţ în de Sus au participat la Urarea pe care le-o adre­ terni luceferi/ Din noaptea „Eminescu" de Aron Cotruş, nutrit şi a încălzit sufleteşte ţ
satele Dineu Mare, Măr- toate cele treisprezece e- săm e aceea de viaţă lun­ tristei tale vieţi". Poeţii de din care metafora Dante atîtea generaţii de tineri: i
tineştj, Dineu Mic, Tă- gă, pe măsura tradiţiei pe valah are profunde suges­
: 6,00 Ra- diţii ale acestei manifes­ la „Contemporanul", mai tii de relaţie om-operă. Mi- „Şi floarea teiului e-n toi/ I
rtaeţii; 6,30 măşasa. Poate nu ar fi tări, ocupînd locul I în care o duc din generaţie ales N. Beldiceanu, vor fi Furtunile se potoliră/ Mai I
In agricul- înfruntat cu atîta vigoa­ în generaţie. hai Beniuc, adresîndu-se ti­
urnal; 8,00 re timpul dacă datina anii 1973, 1978 şi 1982. atraşi de protestul social nerilor poeţi, spunea că tremură măiastră liră/ Mai ţ
3,10 Carie- Formaţia de căluşeii MINEL BODEA din cunoscuta poemă „îm­ cîntă Eminescu-n noi”. In i
,00 Buletin desfăşurării lui, cu prile­ directorul părat şi proletar". versurile marelui poet sînt opera lui loan Alexandru,)
dicnţa ra- jul sărbătorilor de iarnă, din Dineu Mare a evo­ Centrului de îndrumare Poeţii începutului de se­ pentru ei „miraj de nea- Eminescu este frecvent e- )
î de ştiri; nu l-ar fi impus, implan- luat şi pe scenele aşeză­ tins”, dar cîntecul lor nu
ară radio; mintelor de cultură din a creaţiei populare col conturează imaginea u- este în van. vocat. Slăvit într-un imn, 1
ilară; 11,00 tîndu-1 în viaţa fiecărui şi a mişcării artistice nui geniu a cărui operă are pentru că el cuprinde „cu- 1
11,03 Un tînăr care împlinea vîr- afara judeţului — Cluj- de masă al judeţului profunde rezonanţe naţio­ Cantitativ, generaţia ac­ vinte atinse de duh, de fia- 1
ghiozdan ; sta de 15 ani, aşa cum Napoca, Timişoara, Reşi­ tuală de poeţi a scris cel
12,00 Bu- Hunedoara nale, plasîndu-ne sub mai mult despre Eminescu. căra spiritului", poetul este ţ
12,05 Atlas ne mărturisesc octogena­ ţa, Tirgu Mureş, Caracal. văzut alteori ca un duhov- i
in comoa- rii comunei. Ediţia 1980 a Festiva­ nic căruia-i sînt mărturisi- >
1,45 Avan­
ii. ; 13,00 Avînd un astfel de fun­ lului „Căluşul românesc" te suferinţele Transilvaniei ţ
5,00 Mcri- dament puternic, jocul că- de la Slatina, precum şi istorice care inhibă avîntul 1
00 Buletin 100 de ani de la apariţia poemului „Luceafărul” poetic al tînârului confrate:?
onccrt de luşeresc de aici s-a con­ ediţia 1982 a Festivalului „De mult am vrut, Mihai 1
Interpreţi turat tot mai mult în „Căluşerul transilvănean",
Iară; 17,00 pe care îl organizează ju- — demon de iubire, de neviaţă — să-ţi scriu,/ Dar socoteam ţ
17,05 Me- rîndul formaţiilor core­ 2)ai de lumină că dintr-o altă ceară/ Sînt î
lui; 18,00 — demon de lumină — făurit pe dealul transilvan/ >
Radiojur- ferecat în haosul nopţii,
ntr-o oră; simfonia luminii mi-e dor de anotimpul tău Şi altul mi-este fratele de \
a dans ; Sinonimele vredniciei ţară./ Moldova este sfîntă, l
op muzi- încrustată corb alb îmi spuneam/ Ştefan şi E- /
Dincolo de pădurea cu ...Aşa cum am întâlnit în în culorile curcubeului născut din a nopţii răceală minescu împreună 1/ Eu, 1
ce stai pe a timpului creangă
stejari şi fagi, in mijlocul drumul nostru zonele verzi aiîucînd naştere înflorind noapte de noapte ardelean, cu suferinţa mea/ ^
marelui amfiteatru natu­ de pe străzile 23 August, pentru luceafărul de seară, sub tîmpla albastrului cristalin, Ce poate ea să ştie şi să ?
ral al Ţării Haţegului, îşi 8 Mai şi Vasile Alecsandri copilul s-a rezemat mi-e dor de talpa ta rece spună". J
deschide porţile oraşul... şi părculeţul de la inter­ de stoborul fîntînii Din mulţimea o d e l o r ţ
î — serii- Oraşul ce ne întîmpină şi secţia ultimelor două ca­ în noaptea cîntărilor şi de sfinţenia buzelor tale se desprinde, rostit prin verb i
3unul meu aşteptînd luceafărul să coboare copil născut din cer şi ape
tcriile I-II acum, ca şi altădată, cu re, cu toate că vremea flo­ — demon în a morţii viaţă — poetic, adevărul strălucit ;
ARA: I se veşminte primenite: cu ca­ rilor a trecut, sînt curate spre copilăria Iui, rostit cîndva de Călînescu:ţ
■ul —= se­ sele albe şi cochete, cu şi au gardurile vii bine în­ s-a înfăşurat în mantia nopţii luceafăr de noapte „Eminescu este unul din pă- l
ra) ; Un străzile curate, cu parcu­ grijite. „Oamenii sînt ini­ luceafăr de ziuă zitorii solului nostru veşnic I". t
■olul Nord a întins mîinile spre cuibul — luceafăr al iubirii mele —
Cei şapte rile şi grădinile îngrijite. moşi, le place să lucreze, luceafărului STEJĂREL IONESCU Prof. dr. GHEORGHE ŞORA ^
; Grăbeş- Cronica prezentă a aşeză­ să-şi menţină străzile aşa
(Construc- rii nu poate evita repeta­ cum le ştim dintotdeauna:
0 Ş A N I :
>r (Uni- rea anumitor cuvinte. Este cochete şi strălucitoare" —
steaguri (7 biografia ce poartă cu rosteşte cu mîndrie şi în­
PENI: Fe- strălucire însemnele hăr­ credere în semeni noua de­
lare (Cul- niciei şi dragostei de putată Maria Jianu, pe ca­
: Cine iu-
iceafărul); muncă. re am... sustras-o pentru
iubeşte si ...Strada Hunedoarei — cîteva momente de la obiş­
ANINOA- o stradă mai depărtată de nuita îndeletnicire — aceea JEAN-JACQUES SERVAN-SCHREIBER
1 mai pri-
îcitorcsc) ; centrul civic. Urme ale li­ de responsabilă a cinema­
1 fericită nei proaspete săpături pe tografului „Dacia". Am re- Sfidarea mondială
ID: sfinx
ORAŞTIE:
e I-II (Pa- DEPUTAŢI1 ÎN FRUNTEA OBŞTII Asigurintlu-ne acest volum, tenţia opiniei publice mon­
-te încet Editura politică se dovedeş­ diale. Din rîndul acestora,
GIU-BAI : te o dată mai mult preocu­ de semnalat îndeosebi pro­
e I-II (Ca- sute şi sute de metri.. Ne ţinut că propunerile făcu­ pată de a răspunde cerinţei blema energetică, ce rămîne
HATEG: şi aspiraţiilor generale ale încă pentru cîteva decenii
n (Dacia); oprim în preajma „şantie­ te de cetăţeni la întîlnirile cititorilor de a fi informaţi dependentă de ţiţeiul lumii
r contra rului". „Am săpat şanţul din campania electorală — asupra celor mai noi şi mai arabe, problema decalajului
1: Bunul împreună cu cetăţenii şi ca aceea de modernizare a acute dezbateri privind pro­ dintre Nord şi Sud, dintre
— seriile am introdus conductele străzii V. Alecsandri, de blemele de actualitate ale ţările dezvoltate şi ţările 1 •
tură); Si­ lumii contemporane. Prefa­ mii a treia şi problema ino­
la 5 (Mu- pentru canalizare. Acum, înfiinţare a unei staţii de ţa, semnată de Silviu Bru- vaţiilor tehnice care intere­
economia
afectează
după cum vedeţi, conti­ autobuz facultative în stra­ can, şi postfaţa de Ion Mi- sează şi ţărilor, independent
tuturor
nuăm acţiunea — ne lămu­ da 23 August sînt în aten­ tran ilustrează interesul pro­ in de stadiul lor de dezvoltare.
de
vocat
lucrare
această
reşte Axente Viţionescu, ţia consiliului popular. Teodor Lăzuran din Deva l sfera cercetării ştiinţifice. Interesant este şi caracte­
general
al
COLSi deputatul circumscripţiei Este doar al doilea an a săvârşit infracţiunea de J Valoarea cărţii stă mai rul de avertisment lucrării, ace­ în
adresat
la
de
în
KBsnaK?» electorale orăşeneşti nr. 8. de cînd s-au dat în folosin­ ultraj contra bunelor mo- | presus informaţii orice privind bogăţia mod deosebit statelor dezvol­
istoria
de
Strada este nouă şi casele ţă noul spital cu 255 locuri, ravuri şi tulburare a li- « tate, atenţionîndu-le mereu
: Casa de niştii publice. Va supor- | contemporană. Ziarist de de pericolele ce le ameninţă
>i, respec- sînt noi. Apa potabilă am o policlinică, o şcoală cu profesie şi om politic, auto­ dacă vor continua politica
ral : For- introdus-o în urmă cu cîţi- 16 clase, au fost construi­ ta, ca urmare, consecin- , rul oferă date de amănunt, egoistă a intereselor proprii,
„Meseşul" va ani. Acum ne mai rămâ­ te 130 apartamente. Ce « Spărgătorul. Ion Ne- ţele. chiar intimităţi privind mo­ în dispreţul intereselor gene­
:c mindru goiţă din Petroşani nu mente importante ale celui
ne să facem, cu ajutorul noutăţi aduce în acest an s-a gîndit încă să se înca- o Trimis acasă. Zadar- J de-al doilea război mondial rale ale celorlalte state ale
rl munci- specialiştilor, racordarea in­ schiţa de sistematizare a nic a încercat Dragomir J şi ale perioadei postbelice. lumii.
Pen tru cititori, de mare fo­
T
r,n j Ucenic, muncitor la C. S. '
profesio- stalaţiilor la canalizare. oraşului ? Referindu-se la dre/e în munca, deşi a t • . ., , 0 I Cu toată valoroasa sa docu­ los este şi edificarea asupra
,
cartea
a
din Hu- Vom participa cu dragă circumscripţia în care este ajuns la virsta de 20 de , Hunedoara, în stare , , * mentare cel istorică, mare interes rolului celor mai noi tehno­
J

de -
TT
mal
stârnit
inimă la muncă. Oamenii deputat, de aproape 30 de ani. S-a gîndit în schimb ebrietate, să intre la lo- l prin problemele economice logii, asupra cărora lucra­
rea ne informează.
acţionează cu încredere ani, Nicolae Popa ne răs­ să facă pe spărgătorul de cui de muncă. Fiind mi- J de actualitate pe care a VICTOR (SAC
pentru că înfăptuiesc ceea punde: „Un nou cartier — restaurante. Pentru aceas- roşit, a fost trimis acasă | reuşit să le impună în a-
ce au dorit, ceea ce au pro­ „Teilor"— ce .se va con­ SLSfSr Va SUferi trezească ^i”s-a*'tre- ? Două semnale lungi în ceaţă
rigorile legii.
pus în campania electora­ strui la propunerea cetă­ zit cu... sancţiunea de ri- |
eril din lă. Ne -bizuim şi în viitor ţenilor, pentru cetăţeni, pe o S-au ars. Petrache g
pe cetăţenii Constantin Mi- strada ce mărgineşte rîul Popa de la I.M. Aninoa- Ceea ce se c u v i n e re­ intre mocnire şi explozie. Un
21, 5, 86, , sa şi conducătorul auto îi plăceau călătoriile. | marcat in cazul filmului amănunt deloc lipsit de sem­
cloşoni, Eugen Ştefonl, Galbena, în care construc­ A fost depistată în staţia >, „Două semnale lungi in cea­ nificaţie : virtuozitatea cu
0, 40, 22, Puiu Ştefoni, Iulius Răcea- ţiile viitoare vor integra Crinu Ciobanu, de la co­ ţă" — producţie a studioului care regizorul Valeri Rod-
- - -
11. loana din Iscroni a C F R Simeria cetăţeana 1 „Lenfilm" — este modul ori­ cenlco realizează elementul
i: 1 096 997 nu, Romulus Ştefoni şi al­ armonios casele trainice e- U.M.T.C.F. s-au sfătuit şi Vasilica _ Sultănoi din ; ginal în care scenaristul Ed- spectacular (ancheta şi ur­
ţii, care au răspuns pre­ xlstente. Vom spori astfel apoi au procedat la sus- Bumbeşti-Jiu, care ope- ţ gar Dubrovschl şi regizorul mărirea celui în culpă) in
zent la toate chemările. Şi bogăţia şl frumuseţea a- tragerea a 30 mc lemn de rase mai multe furturi de J Valeri Rodcenlco fructifică condiţiile spaţiului închis.
va fi nevoie să răspundă cestor locuri". fag. Au fost prinşi în ^ călători. Din primele „ spectaculozitatea genului po­ Acţiunea se derulează alert
pină la finalul surprinzător.
idei
în
vederea
unei
liţist
şi în continuare pentru că ^ Ori de cîte ori trebuie timp ce - efectuau trans- cei 'cetări a rezultat că a | generoase, anume că justiţia Cel mai conturat personaj
mai avem de lucru. Vrem scris despre Haţegul de azi, portul şi s-au ars. furat 27 000 lei de la di- j iminentă există şi ea va este căpitanul Kalaşnikov,
râului
triumfa
anti­
asupra
v
•il pentru să continuăm asfaltarea nu poţi evita anumite cu­ • Lipsă la apel. Deşi .erşi cetăţeni. Călătoriilor | social. Originalitatea dezvol­ admirabil interpretat de Ni-
kolai Gr talc-o, cunoscut din
rie 1983 : străzii Ciprian Porumbes- vinte. Nu poţi evita sino­ R s a us tării acestei idei constă în filmele „Andrei Rubliov",
i general cu pe porţiunea de 300 me­ nimele vredniciei şi ale aveau răspunderi precise ~ P capăt. > tonul antididacticist al peli­ „Solaris" şi „Călăuza". Vizi­
mai mult tri, care a mai rămas, dragostei de muncă, înso­ să păzească unele obiecti- e „Inventatorul". Cu | culei şi In profunzimea psi­ bil, în acest personaj s-a in­
ea preci- ve, paznicii Constantin prilejul unei percheziţii ’ hologică a personajelor an­ vestit cea mai mare încrede­
de ploaie vrem 6ă ne - amenajăm şi ţite cu numele oamenilor, Soldea, Leontln Novăcea- s-a constatat că Laszlo j grenate intr-o situaţie-iimită. re atît de către scenarist, cît
irşitul in- în faţa caselor, nu numai ale celor aleşi în fruntea însuşi cadrul în care se şi de către regizor. De-aici
de nin- în interior, zone'.şi părcu- obştii. nu şi Ladislau Fănucu din Lucacs din Deva deţinea * desfăşoară acţiunea este pu­ rezultă un mic, dar sesiza­
iufla mo­ Vulcan n-au fost găsiţi la ilegal o rachetă dc fabri- k ţin obişnuit : un vas. fluvial bil, decalaj între protagonist
li vestic, leţe decorative. ESTERA ŞINA posturi. Sancţiunile apli- caţie proprie, fapt pen- ! de pasageri în ultimă cursă şi ceilalţi interpreţi : A-
ocale pî- înainte de închiderea navi­ leksandr Porohovşcikov, An­
. Tempe- Duminică, minifotbal cate îi vor trezi la reali- tru care va fi tras la î gaţiei la sosirea anotimpului drei Tolubecv; Elena Kapiţa, .
or fi cu- tate. răspundere penală. Mai ( rece. Dincolo de funcţia de Dagun Omaev, Liubov Viro-
6 grade, EXPLORĂRI DEVA — MINERUL CERTEJ • De la alcool. Fiind bine îşi încerca talentul ' a stabili misterul propriu lainen, care rămta notabili
intre mi- Duminică, pe terenul tre divizionarele G Explo­ sub influenţa alcoolului, cu alte invenţii. oricărui film poliţist,' acest prin disponibilitatea dc a
Dimin ea- cadru creează un climat pro­ crea o galerie tipologică di­
eteorolog da Ia Liceul pedagogic rări Deva şi Minerul Cer- Rubrică realizată cu sprijinul ' pice pentru un .autentic versă, înzestrată cu credit
iu Vras- Deva, se va desfăşura tej, care va începe Ia o- Inspectoratului judeţean de interne spectacol în care se revelea­ dramatic.
meclul de minifotbal din- rele 10. ză atitudini umane balansînd AL. COVACI