Page 49 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 49

'■ toU-pCeea .'faL ^aad ţuST
                                                                                                     Importante succese în întrecerea socialista


                                                                                                       LA MINA PAROŞENI —     decadă   a   lunii   februarie   Productivitatea   crescută
                                                                                                        UN NOU COMPLEX        a.c.,  complexul  să  intre  în   din  subteran  a  permis  a-
                                                                                                           MECANIZAT          funcţiune,   asigurînd   O   cumularea  „la  zi“  a  unui
                                                                                                           ÎN SUBTERAN        creştere   zilnică   de   pro­  plus de 70 tone cărbune.
                                                                                                                              ducţie  a  minei  cu  500  to­  Tot  în  vederea  creşterii
                                                                                                                                                       acestui
                                                                                                                                                                indicator,
                                                                                                                                                                           spre
                                                                                                       Pentru  minerii  din  Pa­  ne de cărbune.       Sfîrşitul  acestui  prim  tri­
                  S O C I A L I S M U L                                                              pe  acest  an  sînt  mai  mari   PRODUCTIVITATE   mestru  al  anului  se  pre­
                                                                                                     roşeni,
                                                                                                                         plan
                                                                                                                     de
                                                                                                            sarcinile
                                                                                                                                                       conizează
                                                                                                                                                                            u-
                                                                                                                                                                 deschiderea
                                                                                                                                     CRESCUTĂ
                                                                                                     cu  10  000  tone  de  cărbu­
                                                                                                                                                       nui  panou  pentru  un  aba­
                                                                                                                                   ÎN ABATAJELE
                                                                                                     ne  faţă  de  1982.  Sarcini
                                                                                                                  dar
                                                                                                     mobilizatoare,
                                                                                                                       posibil
                                                                                                                                                       tri,  abataj  în  care  se  va
                                                                                                     de  realizat,  după  cum  a-   DE LA MINA ŢEBEA   taj  frontal  de  70  de  me­
                                                                                                     precia   Kovacs   Emeric,   Zilnic,  de  la  Mina  Ţebea   lucra  cu  o  productivitate
                                                                                                     directorul   întreprinderii.   pornesc   spre   beneficiari   de peste 5 tone pe post.
                                                                                                     De   la   începutul   anului,   sute  de  tone  de  cărbune
                                                                                                     minerii  de  aici  depun  e-   energetic.  Minerii  de  aici   AUTOUTILARE
                                                                                                     forturi   stăruitoare   îndeo­  se   preocupă   stăruitor   de
                                                                                                     sebi  la  lucrările  de  pre­  creşterea   productivităţii   Preocuparea   esenţială   a
                                                                                                     gătiri  şi  deschideri,  pen­  muncii  în  subteran  şi,  prin   colectivelor  de  muncă  de
                                                                                                     tru   asigurarea   liniei   de   aceasta,   realizarea   unor   Ia   întreprinderea   „Mar­
                                                                                                     front active necesare.   producţii   sporite.   Organi­  mura"  Simeria  o  consti­
                              HOTĂRÎR1LE CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI -                          La  I.M.  Paroşeni  —  una   zarea  mai  bună  a  locuri­  tuie   îndeplinirea   ritmică
                                                                                                     dintre   primele   şi   cele   lor  de  muncă,  aprovizio­  a   sarcinilor   la   producţia
                         PROGRAM CONCRET DE MUNCĂ Şl LUPTĂ PENTRU PROGRESUL                          mai   modernizate   unităţi   narea   corespunzătoare   în   fizică   sortimentală.   Una
                                                                                                     miniere   din   Valea   Jiu­  abataje,   utilizarea   judi­  dintre  căile  principale  de
                                            NEÎNTRERUPT AL PATRIEI                                   lui  —,  se  pune  în  conti­  cioasă  a  capacităţilor  de   înfăptuire   a   acestui   o-
                                                                                                     nuare  accent  pe  mecani­  producţie,  cît  şi  folosirea   biectiv  este  creşterea  con­
                                                                                                     zarea   lucrărilor   miniere   la   maximum   a   timpului   tinuă   a   productivităţii
                                                                                                     —  cale  sigură  de  creştere
                                                                                                                                                       muncii.  în  acest  scop.  în
                                                                                                                              de  lucru  s-au  materializat
                   Valorificarea completă, superioară                                                a  producţiei  de  cărbune,   Ia  multe  brigăzi  în  creş­  întreprindere   s-au   asimi­
                                                                                                                                                       lat  două  maşini  de  tăiat
                                                                                                                              terea
                                                                                                     în  aceste  zile,  minerii  din
                                                                                                                                                   cu
                                                                                                                                     randamentului
                                                                                                     sectorul  I  dau  zor  la  mon­  250  kg  de  cărbune  pe   marmură  pe  contur,  care
                                                                                                                                                       lucrează  la  parametri  su­
                        a resurselor materiale locale                                                tarea   unui   nou   complex   post.   Printre   formaţiile   periori,  şi  este  în  curs  de
                                                                                                     mecanizat  de  susţinere  şi
                                                                                                                              care  au  ajuns  la  o  pro­
                                                                                                     tăiere  mecanizată  a  căr­  ductivitate  de  4,5  tone  pe   execuţie   un   gater   dia-
                                                                                                     bunelui,   în   blocul   VI,   post  sînt  şi  cele  conduse   mantat,   ce   se   realizează
                    în   scopul   perfecţionării   rea   tuturor   condiţiilor   de   rat  rezerve  de  material  de-   stratul  5.  Au  fost  introdu­  de  Traian  Băjan,  Ghcor-   prin   cooperare   cu   mai
                  activităţii   economice   şi   al   desfăşurare  normală  a  ac­  rocat  pe  care  să-l  trans­  se  opt  secţii,  preconizîn-   ghe   Josan,   Constantin   multe   unităţi   economice
                  reducerii  în  cît  mai  mare   tivităţii  în  acest  an  în  toa­  portăm  în  această  perioadă   du-se ca în cea de a doua  Muscari şi Antonie Vasiu.  din ţară.
                  măsură   a   costurilor   de   te  secţiile  noastre.  La  mi­  rece.
                  producţie   —   sarcină   în­  na  Boiţa  —  Haţeg,  în  ve­  —   Care  sînt  rezultatele
                  scrisă  cu  claritate  în  do­  derea   sporirii   producţiei   concrete  ale  activităţii  co­
                  cumentele   Conferinţei   Na­  de  minereu  complex  şi  a   lectivelor  de  la  E.M.  Veţel
                  ţionale  a  partidului  —  Ex­  creşterii  eficienţei  economi­  de la începutul anului ?   Buceş - o comună ai cărei locuitori
                  ploatarea  de  producţie  ex­  ce,  am  procedat  la  meca­  —  Avem  un  spor  de  pro­
                  perimentală  M.S.G.,  din  ca­  nizarea  lucrărilor  în  abata­  ducţie   „la   zi“   de   peste
                  drul   Centralei   minereurilor   je,   prin   introducerea   unor   1  200  tone  de  calcar  şi  100   contractează şi livrează cantităţi sporite
                  Deva,   a   fost   reorganizată   maşini  de  încărcat  de  ma­  tone  de  bentonită,  o  uşoa­
                  sub  o  nouă  denumire,  mai   re   randament   şi   am   în­  ră   depăşire   la   minereul
                  aproape   de   preocupările   locuit  în  bună  parte  armă­  complex   extras,   sîntem   la     de produse agroaiimentare
                  sale  :  Exploatarea  minieră   tura  în  lemn  cu  armătură   plan  la  zinc  şi  sulf  —  sub­
                  Veţel.   Obiectul   activităţii   metalică.   In   acelaşi   timp,   liniază  ing.  Dumitru  Simu-
                  de  bază  a  unităţii  a  rămas   la  uzina  de  preparare,  pen­  1  eseu,  ~  şeful  biroului  pro­  Comuna  Buceş  se  numă­  facerea   mărfurilor   au   fost   ceastă  direcţie,  ca  şi  pro­
                  însă   acelaşi:   exploatarea   tru  asigurarea  apei  indus­  ducţie  —  C.T.C.  Aş  mai   ră   printre   localităţile   ru­  realizate   în   proporţie   de   paganda   vizuală,   tematica
                  şi  valorificarea  unor  zăcă­  triale   necesare   şi   reduce­  menţiona   că,   acţionînd   în   rale   ale   judeţului   nostru   102  la  sută.  Vforel  Baltă,   gazetelor de stradă.
                  minte   de   minerale   utile,   rea  consumurilor  de  ener­  lumina   sarcinilor   mobiliza­  care  îşi  aduc  o  contribu­  vicepreşedinte   al   biroului   —   Ce  eficienţă  are  a-
                  alte   resurse   materiale   din   gie   electrică   am   amenajat   toare  care  ne  revin  din  do­  ţie  tot  mai  importantă  la   executiv   al   consiliului   ceastă preocupare 7
                  perimetrul judeţului.      o  staţie  de  pompe,  în  sco­  cumentele   Conferinţei   Na­  înfăptuirea   autoaprovizio-   popular comunal, opina :  —   Numărul  de  animale
                    Despre  modul  în  care  a   pul   recircuitării   apei   lim­  ţionale   a   partidului,   con­  nării   teritoriale,   livrînd   la   —  Creşterea  an  de  an  a   creşte  continuu.  Nu  există
                  demarat   colectivul   Exploa­  pezite,  din  iazul  de  decan­  ştienţi   de   importanţa   asi­  fondul  de  stat  —  prin  sis­  participării   comunei   noas­  gospodărie   în   satele   co­
                  tării  miniere  Veţel  în  cel   tare  şi  refolosirii  apel  e-   gurării   economiei   naţionale   temul  de  contractări  şi  a-   tre   la   înfăptuirea   auto-   munei  noastre  cu  excepţia
                  de-al  treilea  an  al  cincina­  vacuate   din   mină.   Avînd   cu  cantităţi  sporite  de  ma­  chiziţii   —   cantităţi   mari   aprovizionării teritoriale  cîtorva   unde   trăiesc   oa­
                  lului   calităţii   şi   eficienţei   în   vedere   cererea   crescîn-   terii   prime,   reducînd,   pe   de  carne,  lapte  şi  alte  pro­  meni  .  bătrîni,  bolnavi,  în
                  ne-a  dat  relaţii  ing.  Ma­                         această  cale,  efortul  valu­  duse   agroalimentare,   pro­  Autoconducere,   care  să  nu  se  crească  ani­
                  rin  Sebescu,  directorul  ad­  dă  de  calcar  şi  bentonită,   tar   al   ţării,   în   atenţia   venite   din   gospodăriile   auloaprovizionare  male.  Unii  cetăţeni  —  prin­
                                             consecinţă  firească  a  cali­
                  junct tehnic al unităţii.  tăţii   superioare   a   acestor   noastră  stau  şi  alte  pre­  populaţiei.   în   anul   1982,          tre  care  Sabin  Poenar,  Can-
                    —  Sarcinile  stabilite  de                         ocupări.  Mă  refer  la  mă­  producătorii   agricoli   au   teritorială        din  Luţ,  Petru  Ştefan,  Pe­
                  Conferinţa   Naţională   a   resurse  materiale  şi  a  mul­  surile   vizînd   valorificarea   predat  la  stat  peste  155  to­     tru   Baba,   Nicolae   Morar,
                  partidului   în   domeniul   tiplelor  lor  întrebuinţări  în   resurselor   secundare   din   ne  carne,  1  600  hl  lapte  de   este   urmarea   preocupării   Ioan  Codrin,  Ioan  Igreţ  şi
                  dezvoltării   mai   rapide   a   diferite   industrii,   am   luat   -hălzile  de  sterile  vechi  de   vacă,  55  hl  lapte  de  oaie,   organului   local   al   puterii   mulţi  alţii  —  cresc  multe
                  bazei  de  materii  prime  şi   măsuri  speciale  în'-eariera  de   la  Băiţa  —  Crăciuneşti,  din   7  200  kg  lină  ş.a.,  sarcinile   şi   administraţiei   de   stat   animale  mari,  porci,  oi,  pă­
                  resurse   energetice   a   ţării,   calcar  de  la  Pojoga  şi  în  cea   iazul de decantare de la  de  plan  fiind  îndeplinite  la   pentru   sporirea   numărului   sări   ş.a.,   acoperindu-şi   în
                  ca  şi  orientările  şi  indica­  de  bentonită  de  la  Gurasa-                toate  capitolele.  Cifrele  sta­  de  animale  în  gospodăriile   întregime   necesarul   de
                  ţiile  date  în  această  pri­  da,  îndeosebi  în  privinţa  re­  DUMITRU GHEONEA  bilite  în  ce-  priveşte  achizi­  cetăţenilor.   în   adunările   consum   şi   contribuind   în
                  vinţă  de  tovarăşul  Nicolae   parării  utilajelor  grele,  in­                ţiile   prin   cooperativa   de   populare  organizate  pe  sa­  mod  substanţial  la  realiza­
                  Ceauşescu,   la   consfătuirea   cit  să  le  asigurăm  o  bună   (Continuare In pag. o 2-a)  producţie, achiziţii şi des­  te,  in  toate  întîlnirile  cu   rea  sarcinilor  economice  ale
                  de  lucru  cu  cadre  din  geo­  funcţionare  în  această  pe­                                             oamenii   din   satele   După-   comunei  cu  privire  la  auto­
                  logie,   industria   extractivă   rioadă  de  iarnă,  aprovizio­                                           Piatră,   Grohoţele,   Mihăi-   aprovizionarea teritorială.
                  şi   metalurgia   neferoasă,   nării   tehnico-materiale   şi                                              leni,  Stănija  ş.a.  am  pus   Preocuparea   pe   linia
                  din  decembrie  1983,  ne  an­  reorganizării   unor   formaţii   L a   întreprinderea „Marmura" Simeria   cu  multă  insistenţă  necesi­  sporirii   numărului   de   a-
                  gajează  plenar  şi  pe  noi,   de   lucru,   promovării   unor                                            tatea   ca   fiecare   gospodar   nimale  şi  a  contribuţiei  la
                  trebuind  să  punem  în  va­  metode  şi  tehnologii  de  ex­                                              să   crească   în   curtea   sa   fondul  de  stat  a  cunoscut
                  loare   apreciabile   cantităţi   ploatare  moderne,  de  mare  Producţia a demarat bine;  cît  mai  multe  animale.  Ac­             în ultima vreme, forme şi
                  de   minereuri,   de   resurse   productivitate.   La   Gurasa-                                            tivitatea  deputaţilor,  a  co­
                                                                   de  tot aşa trebuie continuată
                  nemetalifere  locale,  de  ca­  da  am  amenajat  în  mod                                                  mitetelor   de   cetăţeni,   a        TRAIAN BONDOR
                  re   economia   naţională  are   corespunzător   spaţiile                                                  delegaţilor   săteşti   a   fost
                  mare  trebuinţă.  Ca  urmare,   depozitare  a  producţiei  fi­  Pentru  colectivul  de  mun­  noutăţi  nu  sînt,  deocamda­  ferm orientată şi ea în a-  (Continuare in pag. a 2-a)
                  din  trimestrul  IV  al  anu­  nite   şi   folosim   explozivi   că   al   întreprinderii   „Mar­  tă.
                  lui   trecut   ne-am   orientat   simpli   în   locul   dinamitei,   mura"   Simeria,   anul   1983   —  La  cele  patru  şcoli  —
                  preocupările spre pregăti­  iar  la  Pojoga  ne-am  asigu­
                                                                        a  început  sub  semnul  pu­  completează   Ioan   Băţălan,
                                                                        ternicei   mobilizări   în   ve­  şeful  biroului  desfacere  ex­
                                                                        derea   îndeplinirii   exempla­  port   —   s-au   produs,   pe
                      COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI                 re  a  sarcinilor  ce  decurg   devize  libere,  600  mp  pla­
                                                                        din   documentele   Conferin­  caje  din  marmură.  Cu  cele
                       POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA                   ţei   Naţionale   a   partidului.   executate  în  devans  din  de­
                                                                        Preocuparea  de  bază  a  co­  cembrie,  anul  trecut,  avem
                      în  temeiul  Legii  nr.  57/1968  de  organizare  şi  func­  lectivului   întreprinderii   ră-  gata, la această oră, 1200
                    ţionare a consiliilor populare,
                                                                              Activitatea de export —
                                     D  E  C  I  D  E  :
                     Art.   unic  —  Convoacă  ADUNAREA  CETĂŢENI­         calitate, dinamism, eficienţa
                    LOR  din  judeţul  Hunedoara  pentru  ziua  de  21  ia­
                    nuarie  1983,  ora  8,00,  în  Sala  de  festivităţi  a  Consi­
                    liului  popular  judeţean,  cu  următoarea  ordine  de  zi:   mine,  pe  mai  departe,  ono­  mp  placaje.  Planul  la  ex­
                                                                                                  port  este  realizat  şi  chiar
                                                                              integrală
                                                                        rarea
                                                                                         contrac­
                                                                                      a
                     1.  Raport  al  Consiliului  popular  judeţean,  şi  al  Co­  telor  cu  partenerii  de  peste   depăşit  pe  perioada  trecu­
                    mitetului  executiv  cu  privire  la  executarea  lucrărilor   hotare.        tă  de  la  începutul  anului
                    edilitar-gospodăreşti,   întreţinerea   şi   gospodărirea   fon­              cu  aproape  70  lă  sută.  Cu
                    dului   locativ,   repartizarea   locuinţelor,   asigurarea   a-   —  Cum  aţi  început  anul   siguranţă  vom  încheia  lu­
                    provizionării   populaţiei,   soluţionarea   propunerilor,   se­  1983,  ce  a  intervenit  nou   na   ianuarie   cu   realizări
                    sizărilor  şi  reclamaţiilor,  precum  şi  modul  în  care  au   în  fabricaţia  pentru  export,   frumoase.  în  plus,  avem  în
                   fost   aduse   la   îndeplinire   hotărîrile   şi   măsurile   a-   tovarăşe  inginer  şef  Robert   stocuri   2 800 mp placaje
                    doptate^                                            Schweighoffer ?            din  marmură  care  nu  pot
                      2.   Dezbaterea   proiectelor   planului   de   dezvoltare   —  Din  prima  zi  de  lucru   fi  livraţi  din  lipsă  de  frac-
                    economico-socială  în  profil  teritorial,  a  agriculturii  şi   a  noului  an,  activitatea  de   te  şi  500  mp  dale  mozaica-
                             1
                   a   bugetului 'local,   precum   şi   a   programului   privind   producţie  a  decurs  mulţu­  te  —  fabricate  în  acest  an
                    autoaprovizionarea  populaţiei  pe  anul  1983,  a  măsu­  mitor,  produsele  pentru  ex­  —   deocamdată   nevagona-
                    rilor  privind  creşterea  animalelor  şi  păsărilor  în  gos­  port  fiind  realizate  în  can­  bile.
                    podăriile  populaţiei  şi  a  celor  de  aplicare  a  Legii  cu   tităţile  şi  la  calitatea  pre­  Buna  organizare  şi  coor­
                    privire   la   obligaţiile   consiliilor   populare,   unităţilor   văzută.  Pînă  în  prezent  a-   donare  a  producţiei,  mobi­
                    socialiste  şi  ale  cetăţenilor  pentru  buna  gospodărire,   vem   lansată   în   fabricaţie   lizarea   colectivului sînt
                    întreţinere  şi  curăţenie  a  localităţilor,  păstrarea  ordinii   o  singură  comandă  —  pen­  factori hotărîtori în reali-
                    şi disciplinei publice.                             tru  Libia.  Trebuie  să  rea­
                                                                        lizăm  în  ianuarie  elemente                            Rectificatoarea   Eugenia   Părău   de   la   secţia   sculărie   a
                          RADU BĂLAN         NICOLAE STĂNCULESCU        din   marmură   (pardoseli,          LIVIU BRAICA      I.M.   Orăştie   se   bucură   de   prestigiu   in   faţa   colegilor   săi.
                            Preşedinte               Secretar           scări,   glafuri,   plinte   ş.a.)                     Ii asigură hărnicia şi conştiinciozitatea profesională.
                                                                                                                                                           Foto: VIRGIL ONOIU
                                                                        pentru patru şcoli. Alte   (Continuare in pag. a 2-a)
   44   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54