Page 49 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 49
'■ toU-pCeea .'faL ^aad ţuST
Importante succese în întrecerea socialista
LA MINA PAROŞENI — decadă a lunii februarie Productivitatea crescută
UN NOU COMPLEX a.c., complexul să intre în din subteran a permis a-
MECANIZAT funcţiune, asigurînd O cumularea „la zi“ a unui
ÎN SUBTERAN creştere zilnică de pro plus de 70 tone cărbune.
ducţie a minei cu 500 to Tot în vederea creşterii
acestui
indicator,
spre
Pentru minerii din Pa ne de cărbune. Sfîrşitul acestui prim tri
S O C I A L I S M U L pe acest an sînt mai mari PRODUCTIVITATE mestru al anului se pre
roşeni,
plan
de
sarcinile
conizează
u-
deschiderea
CRESCUTĂ
cu 10 000 tone de cărbu
nui panou pentru un aba
ÎN ABATAJELE
ne faţă de 1982. Sarcini
dar
mobilizatoare,
posibil
tri, abataj în care se va
de realizat, după cum a- DE LA MINA ŢEBEA taj frontal de 70 de me
precia Kovacs Emeric, Zilnic, de la Mina Ţebea lucra cu o productivitate
directorul întreprinderii. pornesc spre beneficiari de peste 5 tone pe post.
De la începutul anului, sute de tone de cărbune
minerii de aici depun e- energetic. Minerii de aici AUTOUTILARE
forturi stăruitoare îndeo se preocupă stăruitor de
sebi la lucrările de pre creşterea productivităţii Preocuparea esenţială a
gătiri şi deschideri, pen muncii în subteran şi, prin colectivelor de muncă de
tru asigurarea liniei de aceasta, realizarea unor Ia întreprinderea „Mar
front active necesare. producţii sporite. Organi mura" Simeria o consti
HOTĂRÎR1LE CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI - La I.M. Paroşeni — una zarea mai bună a locuri tuie îndeplinirea ritmică
dintre primele şi cele lor de muncă, aprovizio a sarcinilor la producţia
PROGRAM CONCRET DE MUNCĂ Şl LUPTĂ PENTRU PROGRESUL mai modernizate unităţi narea corespunzătoare în fizică sortimentală. Una
miniere din Valea Jiu abataje, utilizarea judi dintre căile principale de
NEÎNTRERUPT AL PATRIEI lui —, se pune în conti cioasă a capacităţilor de înfăptuire a acestui o-
nuare accent pe mecani producţie, cît şi folosirea biectiv este creşterea con
zarea lucrărilor miniere la maximum a timpului tinuă a productivităţii
— cale sigură de creştere
muncii. în acest scop. în
de lucru s-au materializat
Valorificarea completă, superioară a producţiei de cărbune, Ia multe brigăzi în creş întreprindere s-au asimi
lat două maşini de tăiat
terea
în aceste zile, minerii din
cu
randamentului
sectorul I dau zor la mon 250 kg de cărbune pe marmură pe contur, care
lucrează la parametri su
a resurselor materiale locale tarea unui nou complex post. Printre formaţiile periori, şi este în curs de
mecanizat de susţinere şi
care au ajuns la o pro
tăiere mecanizată a căr ductivitate de 4,5 tone pe execuţie un gater dia-
bunelui, în blocul VI, post sînt şi cele conduse mantat, ce se realizează
în scopul perfecţionării rea tuturor condiţiilor de rat rezerve de material de- stratul 5. Au fost introdu de Traian Băjan, Ghcor- prin cooperare cu mai
activităţii economice şi al desfăşurare normală a ac rocat pe care să-l trans se opt secţii, preconizîn- ghe Josan, Constantin multe unităţi economice
reducerii în cît mai mare tivităţii în acest an în toa portăm în această perioadă du-se ca în cea de a doua Muscari şi Antonie Vasiu. din ţară.
măsură a costurilor de te secţiile noastre. La mi rece.
producţie — sarcină în na Boiţa — Haţeg, în ve — Care sînt rezultatele
scrisă cu claritate în do derea sporirii producţiei concrete ale activităţii co
cumentele Conferinţei Na de minereu complex şi a lectivelor de la E.M. Veţel
ţionale a partidului — Ex creşterii eficienţei economi de la începutul anului ? Buceş - o comună ai cărei locuitori
ploatarea de producţie ex ce, am procedat la meca — Avem un spor de pro
perimentală M.S.G., din ca nizarea lucrărilor în abata ducţie „la zi“ de peste
drul Centralei minereurilor je, prin introducerea unor 1 200 tone de calcar şi 100 contractează şi livrează cantităţi sporite
Deva, a fost reorganizată maşini de încărcat de ma tone de bentonită, o uşoa
sub o nouă denumire, mai re randament şi am în ră depăşire la minereul
aproape de preocupările locuit în bună parte armă complex extras, sîntem la de produse agroaiimentare
sale : Exploatarea minieră tura în lemn cu armătură plan la zinc şi sulf — sub
Veţel. Obiectul activităţii metalică. In acelaşi timp, liniază ing. Dumitru Simu-
de bază a unităţii a rămas la uzina de preparare, pen 1 eseu, ~ şeful biroului pro Comuna Buceş se numă facerea mărfurilor au fost ceastă direcţie, ca şi pro
însă acelaşi: exploatarea tru asigurarea apei indus ducţie — C.T.C. Aş mai ră printre localităţile ru realizate în proporţie de paganda vizuală, tematica
şi valorificarea unor zăcă triale necesare şi reduce menţiona că, acţionînd în rale ale judeţului nostru 102 la sută. Vforel Baltă, gazetelor de stradă.
minte de minerale utile, rea consumurilor de ener lumina sarcinilor mobiliza care îşi aduc o contribu vicepreşedinte al biroului — Ce eficienţă are a-
alte resurse materiale din gie electrică am amenajat toare care ne revin din do ţie tot mai importantă la executiv al consiliului ceastă preocupare 7
perimetrul judeţului. o staţie de pompe, în sco cumentele Conferinţei Na înfăptuirea autoaprovizio- popular comunal, opina : — Numărul de animale
Despre modul în care a pul recircuitării apei lim ţionale a partidului, con nării teritoriale, livrînd la — Creşterea an de an a creşte continuu. Nu există
demarat colectivul Exploa pezite, din iazul de decan ştienţi de importanţa asi fondul de stat — prin sis participării comunei noas gospodărie în satele co
tării miniere Veţel în cel tare şi refolosirii apel e- gurării economiei naţionale temul de contractări şi a- tre la înfăptuirea auto- munei noastre cu excepţia
de-al treilea an al cincina vacuate din mină. Avînd cu cantităţi sporite de ma chiziţii — cantităţi mari aprovizionării teritoriale cîtorva unde trăiesc oa
lului calităţii şi eficienţei în vedere cererea crescîn- terii prime, reducînd, pe de carne, lapte şi alte pro meni . bătrîni, bolnavi, în
ne-a dat relaţii ing. Ma această cale, efortul valu duse agroalimentare, pro Autoconducere, care să nu se crească ani
rin Sebescu, directorul ad dă de calcar şi bentonită, tar al ţării, în atenţia venite din gospodăriile auloaprovizionare male. Unii cetăţeni — prin
consecinţă firească a cali
junct tehnic al unităţii. tăţii superioare a acestor noastră stau şi alte pre populaţiei. în anul 1982, tre care Sabin Poenar, Can-
— Sarcinile stabilite de ocupări. Mă refer la mă producătorii agricoli au teritorială din Luţ, Petru Ştefan, Pe
Conferinţa Naţională a resurse materiale şi a mul surile vizînd valorificarea predat la stat peste 155 to tru Baba, Nicolae Morar,
partidului în domeniul tiplelor lor întrebuinţări în resurselor secundare din ne carne, 1 600 hl lapte de este urmarea preocupării Ioan Codrin, Ioan Igreţ şi
dezvoltării mai rapide a diferite industrii, am luat -hălzile de sterile vechi de vacă, 55 hl lapte de oaie, organului local al puterii mulţi alţii — cresc multe
bazei de materii prime şi măsuri speciale în'-eariera de la Băiţa — Crăciuneşti, din 7 200 kg lină ş.a., sarcinile şi administraţiei de stat animale mari, porci, oi, pă
resurse energetice a ţării, calcar de la Pojoga şi în cea iazul de decantare de la de plan fiind îndeplinite la pentru sporirea numărului sări ş.a., acoperindu-şi în
ca şi orientările şi indica de bentonită de la Gurasa- toate capitolele. Cifrele sta de animale în gospodăriile întregime necesarul de
ţiile date în această pri da, îndeosebi în privinţa re DUMITRU GHEONEA bilite în ce- priveşte achizi cetăţenilor. în adunările consum şi contribuind în
vinţă de tovarăşul Nicolae parării utilajelor grele, in ţiile prin cooperativa de populare organizate pe sa mod substanţial la realiza
Ceauşescu, la consfătuirea cit să le asigurăm o bună (Continuare In pag. o 2-a) producţie, achiziţii şi des te, in toate întîlnirile cu rea sarcinilor economice ale
de lucru cu cadre din geo funcţionare în această pe oamenii din satele După- comunei cu privire la auto
logie, industria extractivă rioadă de iarnă, aprovizio Piatră, Grohoţele, Mihăi- aprovizionarea teritorială.
şi metalurgia neferoasă, nării tehnico-materiale şi leni, Stănija ş.a. am pus Preocuparea pe linia
din decembrie 1983, ne an reorganizării unor formaţii L a întreprinderea „Marmura" Simeria cu multă insistenţă necesi sporirii numărului de a-
gajează plenar şi pe noi, de lucru, promovării unor tatea ca fiecare gospodar nimale şi a contribuţiei la
trebuind să punem în va metode şi tehnologii de ex să crească în curtea sa fondul de stat a cunoscut
loare apreciabile cantităţi ploatare moderne, de mare Producţia a demarat bine; cît mai multe animale. Ac în ultima vreme, forme şi
de minereuri, de resurse productivitate. La Gurasa- tivitatea deputaţilor, a co
de tot aşa trebuie continuată
nemetalifere locale, de ca da am amenajat în mod mitetelor de cetăţeni, a TRAIAN BONDOR
re economia naţională are corespunzător spaţiile delegaţilor săteşti a fost
mare trebuinţă. Ca urmare, depozitare a producţiei fi Pentru colectivul de mun noutăţi nu sînt, deocamda ferm orientată şi ea în a- (Continuare in pag. a 2-a)
din trimestrul IV al anu nite şi folosim explozivi că al întreprinderii „Mar tă.
lui trecut ne-am orientat simpli în locul dinamitei, mura" Simeria, anul 1983 — La cele patru şcoli —
preocupările spre pregăti iar la Pojoga ne-am asigu
a început sub semnul pu completează Ioan Băţălan,
ternicei mobilizări în ve şeful biroului desfacere ex
derea îndeplinirii exempla port — s-au produs, pe
COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI re a sarcinilor ce decurg devize libere, 600 mp pla
din documentele Conferin caje din marmură. Cu cele
POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA ţei Naţionale a partidului. executate în devans din de
Preocuparea de bază a co cembrie, anul trecut, avem
în temeiul Legii nr. 57/1968 de organizare şi func lectivului întreprinderii ră- gata, la această oră, 1200
ţionare a consiliilor populare,
Activitatea de export —
D E C I D E :
Art. unic — Convoacă ADUNAREA CETĂŢENI calitate, dinamism, eficienţa
LOR din judeţul Hunedoara pentru ziua de 21 ia
nuarie 1983, ora 8,00, în Sala de festivităţi a Consi
liului popular judeţean, cu următoarea ordine de zi: mine, pe mai departe, ono mp placaje. Planul la ex
port este realizat şi chiar
integrală
rarea
contrac
a
1. Raport al Consiliului popular judeţean, şi al Co telor cu partenerii de peste depăşit pe perioada trecu
mitetului executiv cu privire la executarea lucrărilor hotare. tă de la începutul anului
edilitar-gospodăreşti, întreţinerea şi gospodărirea fon cu aproape 70 lă sută. Cu
dului locativ, repartizarea locuinţelor, asigurarea a- — Cum aţi început anul siguranţă vom încheia lu
provizionării populaţiei, soluţionarea propunerilor, se 1983, ce a intervenit nou na ianuarie cu realizări
sizărilor şi reclamaţiilor, precum şi modul în care au în fabricaţia pentru export, frumoase. în plus, avem în
fost aduse la îndeplinire hotărîrile şi măsurile a- tovarăşe inginer şef Robert stocuri 2 800 mp placaje
doptate^ Schweighoffer ? din marmură care nu pot
2. Dezbaterea proiectelor planului de dezvoltare — Din prima zi de lucru fi livraţi din lipsă de frac-
economico-socială în profil teritorial, a agriculturii şi a noului an, activitatea de te şi 500 mp dale mozaica-
1
a bugetului 'local, precum şi a programului privind producţie a decurs mulţu te — fabricate în acest an
autoaprovizionarea populaţiei pe anul 1983, a măsu mitor, produsele pentru ex — deocamdată nevagona-
rilor privind creşterea animalelor şi păsărilor în gos port fiind realizate în can bile.
podăriile populaţiei şi a celor de aplicare a Legii cu tităţile şi la calitatea pre Buna organizare şi coor
privire la obligaţiile consiliilor populare, unităţilor văzută. Pînă în prezent a- donare a producţiei, mobi
socialiste şi ale cetăţenilor pentru buna gospodărire, vem lansată în fabricaţie lizarea colectivului sînt
întreţinere şi curăţenie a localităţilor, păstrarea ordinii o singură comandă — pen factori hotărîtori în reali-
şi disciplinei publice. tru Libia. Trebuie să rea
lizăm în ianuarie elemente Rectificatoarea Eugenia Părău de la secţia sculărie a
RADU BĂLAN NICOLAE STĂNCULESCU din marmură (pardoseli, LIVIU BRAICA I.M. Orăştie se bucură de prestigiu in faţa colegilor săi.
Preşedinte Secretar scări, glafuri, plinte ş.a.) Ii asigură hărnicia şi conştiinciozitatea profesională.
Foto: VIRGIL ONOIU
pentru patru şcoli. Alte (Continuare in pag. a 2-a)
