Page 46 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 46
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
Hotărârile Conferinţei Naţionale a partidului - program concret
de muncă şi luptă pentru progresul neîntrerupt al patriei Dl
8.00 Consu
văţăm
PE AGENDA DE LUCRU A CONSTRUCTORILOR DE LA ŞANTIERUL NR. 2 DEVA 8.30 Almat
9.00 De st]
Un imperativ pentru întregul 9.30 Bucur
10.00 Viat?.
Prioritare — obiectivele cu termene colectiv de mineri de la Lenea: 11.45 Lumei
13.00 Aibun
18,10 Micul
de punere in funcţiune in acest an toate brigăzile să lucreze 19.00 Tcleju
cei m:
19.20 Călăto
Sarcinile colectivelor de aici urmează să reluăm ac gă faptul că I.J.T.L. Deva, rile de lucru sînt bune, mea
muncă din construcţii sînt tivitatea. Toate obiectivele prin dispeceratul trustului, stadiile de- execuţie, disci la nivelul sarcinilor de plan 19,40 Cintar.
bine definite de documen amintite, celelalte la care nu asigură zilnic 3-4 auto plina la lucru, gospodări Gala
tele Conferinţei Naţiona nu m-ara oprit sînt bine basculante pentru transpor rea materialelor, la fel. cursuli
muncii
le a partidului. In primul eşalonate, destul de avan tul pămîntului (cît ar fi ne Ing. Silviu Macra, şeful co — Tovarăşe inginer, mina şi rev
plan se situează realiza sate, nu ridică probleme cesar, ci una singură), ceea ordonator al lucrărilor, a- (Urmare din pag. 1) se află încă într-o situaţie 20.20 Telecir
rea investiţiilor productive deosebite. în ceea ce pri ce ar conduce la folosirea răta că nu sînt probleme critică. Creşterea producti „Mari
şi a locuinţelor. Acestui veşte locuinţele, avem de la capacitate a excavato în ceea ce priveşte respec vităţii muncii din subteran . .azici
scop îi sînt subordonate şi predat 345 de apartamente, rului, -acest utilaj este pus tarea termenelor de pre mai mult pe creşterea pro ar fi o cale sigură pentru 21.45 Intîlnii
gereta
eforturile oamenilor mun din care în Deva — 148, dimineaţa în funcţiune cu dare a locuinţelor. Blocul ductivităţii muncii din sub sporirea producţiei de căr 22.20 Telejui
cii de la Şantierul de con Călan — 98, Simeria — 32, o întîrziere de 1-2 ore. Z2 este gata. La 56 se lu teran. Factorii de răspun bune. In această direcţie 22,30 închid!
strucţii nr. 2 Deva, care au Certej — 36, Dobra — 17, încă nu este tîrziu să se ia crează la rectificări gleturi, dere din întreprindere să cum acţionaţi ? lui.
de executat, în 1983, un Rapolt — 14. Singurul in măsurile necesare. Altfel la zugrăveli, mozaicuri, ur se implice mai mult în ac — Am programat între
important volum de lu convenient care mai trebuie trece ianuarie şi se împli mează vopsitul şi aplicarea tivitatea de producţie. gul personal din activitatea
crări. rezolvat este transportul neşte un trimestru de cînd linoleumului. „Avem toate Măsurile de ■ redresare auxiliară a minei, inclu 15.00 Telex
— Ne revin sarcini mo materialelor necesare, al au început aici primele lu materialele asigurate, in nu mai trebuie să întîrzie siv maiştrii, în vederea 15,05 Ebiisiu:
bilizatoare — sublinia ing. oamenilor la punctele de crări, iar blocul nu se mai clusiv forţa de muncă ne pe Ia gura minei. Ca ata prestării a cîte două pos maghia
Florin Laza, şeful şantie lucru. în rest, garantăm înalţă. cesară, calificată şl necali re, ce se întreprinde la ni turi în subteran, in fron 17.50 1001 dc
rului. Avem de realizat respectarea termenelor pla Blocul „C“, tronsonul ficată — arăta Iuliu Gros, velul sectoarelor, al unită turi de lucru direct pro 18.00 închid!
lucrări în valoare de peste nificate. „E“, cu 28 de apartamente şeful echipei de mozaicari. ţii, pentru aducerea pro ductive, pentru a suplini lui
96 milioane lei. Am băieţi tineri, harnici, ducţiei de cărbune pe fă deficitul de efective. In a- 20,00 Telejur
— In ce măsură sînteţi cînd este nevoie rămîn şi gaşul normal ? Ne răspun celaşi timp ne preocupăm 20,20 Panora
pregătiţi să finalizaţi obiec INVESTIŢIILE peste program". Structura de inginerul şef al între de introducerea unor noi 20.50 Tezaur
tivele începute în anii an de rezistenţă la ZI a fost prinderii, tovarăşul Vlorel tehnologii de lucru în sub 21,15 Roman
cherii"
teriori ? ridicată In... 14 zile. Pe Boantă. teran. Una dintre acestea 21,45 Serenai
— Forţele noastre sînt muncitori ca Ştefan Brăl- — Prin crearea frontului ar fi tavanul de rezisten muzică
ţă. în funcţie de tectonica
concentrate la lucrările cu Cea mai mare parte din şi spaţii comerciale la par loiu, Ioan Mora, Ioan Iri- de lucru în sectorul I, bri zăcămîntului, noua tehno 22,00 Telejur
termene de predare pînă tre locuinţe se construiesc ter. Un bloc practic „răsă mia, Dumitru Matei, pe oa găzile ce îşi desfăşoară aici logie poate contribui la
la sfîrşitul anului. Com în Deva. Cum se lucrează rit" peste noapte. „Se mun menii din. subordinea lor activitatea, începînd cu creşterea productivităţii de
plexul de alimentaţie pu la ele în aceste zile de iar ceşte în ritm Intens, ne-a care lucrează aici, şantie data de 12 ianuarie, au [«INI
blică din Lupeni, ca să e- nă îngăduitoare cu şantie- spus maistrul Iosif Popa, rul contează in realizarea început să lucreze la ni la o medie de 5 tone pe
xempliflcăm prin cîteva, riştii 7 Am constatat cu şeful punctului de lucru — planului pe acest an. velul zilnic planificat, iar post la 8 şl chiar 9 tone.
reclamă, la ora actuală, un prilejul raidului efectuat Ia tencuieli interioare, zi Simeria, blocul M. Şe în continuare vor recupe Metoda se foloseşte deo DEVA: Pa
număr sporit de finisări, la cîteva puncte de lucru. dărie, altele. Am munci ful de lot, Petru Panaite şi ra şi minusul acumulat. camdată în sectorul II, dar le I-Il (Patr.
pentru interioare şi faţade; Blocul 43, cu 146 de tori harnici, buni meseriaşi maistrul Amerlco Blcă, Pentru sectorul II am luat am început generalizarea vecin Sam
(Arta); HUIN
la fabrica de pîine şi moa apartamente din Deva. Şe — echipele de zidari con muncitorii lor, se ocupau măsuri urgente în vederea el şi în sectoarele IV şi V. spunea Bu]
ra de grîu din aceeaşi lo ful lucrării, ing. Marcel duse de Constantin Samoi- cu amenajarea exterioru remedierii fluxului de — Dacă la sfîrşitul anu riile I-II (]
calitate se execută lucrări Rinder, preciza că funda lă, Ioan Tomoroga, Simion lui din jurul blocului. Ca lui doar 5 din cele 30 de saltimbanc
(Sidcrurgistu
de montaj, structuri şi fi ţiile sînt parţial termina Părduţ, de mozaicari şi zu litatea lucrărilor la faţade transport. De asemenea, fantastici (,
nisaje; la extinderea Ţesă- te, la scara E s-au turnat gravi ale lui Costică Tele- putea fi Insă mai bună. tot aici am hotărît creşte brigăzi îşi realizau planul, te-te înce
toriei de mătase Deva, par 50 mc de beton. „Sîntem şinski şi Dorin Dan — ca Mai trebuie raşchetat par rea efectivelor care lucrea pînă la sfîrşitul acestei luni torul) ; pe
tea de construcţii interioa pregătiţi să demarăm pu re îşi dau silinţa să execu chetul şi blocul este gata. ză la cărbune. In ultimele nu s-ar putea schimba a- Lanţul amir
rea); sub p:
re este terminată în pro ternic — aprecia interlocu te lucrări de calitate, să Măsurile organizatorice zile, sectorul s-a apropiat cest raport. Noiembrie);
porţie de 90 la sută, mai torul. Organizarea de şan respecte termenul de pre luate de conducerea şantie de nivelul de producţie — Noi sîntem mobilizaţi meia din Ui
avem exterioarele; la in tier este încheiată, cofraje- dare a apartamentelor, pre rului in primele zile ale a- prevăzut prin plan. Datori ca pînă la sfîrşitul lunii să tur al); VUL<
beşte şi laşi
cubatorul din Leşnic, acti le metalice sînt asigurate, văzut la sfîrşitul lunii fe nului, în scopul intensifi tă situaţiei create în secto creştem nivelul realizărilor LONEA: c
vitatea decurge normal. macaraua — montată, mai bruarie". Bine este că in cării ritmurilor de lucru, rul III, conducerea minei a zilnice. Dacă acum media lasă (Miner 1
Singurul obiectiv la care trebuie ridicată. în sep stalatorii ţin pasul cu cei a creşterii responsabilităţii întocmit un program con SA: întoarce
veşte o dată
nu lucrăm pentru moment tembrie trebuie să predăm de la construcţii — partea fiecărui lucrător pentru fi zilnică se situează la 3 200 URICANI: o
tone
cărbune
în
extras,
este moara de grîu din De 46 de apartamente, iar în de „încălzire", pentru că, nalizarea la timp a obiec cret, cu termene şi respon (Retezatul);
va, mai avansată din punct decembrie 100. Aşa vom „sanitarii" şi-au adus ma tivelor din planul pe 1983 sabilităţi, care vizează ur continuare vrem să creas (Steaua roşit
ZA:
Yankeii
de vedere al execuţiei de face“. Deocamdată, aici ac terialele dar n-au mai dat îşi dovedesc eficienţa. A- gentarea scoaterii comple că la 3 500—3 600 tone. RĂŞTIE: W:
cât cea din Lupeni, însă şi tivitatea este slabă. Pe lîn- pe la bloc. Acum au de provizionarea cu materiale xului din subteran şi pla Evident, aceste creşteri I-II (Patria)
lucru berechet. Sînt aştep este bună, ritmurile de lu sarea efectivelor în abata trebuie să se realizeze pe încet (Flacăr
cru cele scontate, efective jele Inferioare celui unde BAI: Waterli
taţi. Spiritul gospodăresc le sînt puternic mobiliza seama potenţialului şi re (Casa de cult
ar trebui să-i caracterize a lucrat complexul. Se va surselor proprii. Nici un Cinci pentru 1
te pentru îndeplinirea e- ajunge şi în acest sector BRAZI: Ki
ze mai' mult pe muncitorii xemplară a sarcinilor ce efort nu este prea mare a- Kramer; Ci
din subordinea maistrului le revin. cu producţia la nivelul pla tunci cînd esfe vorba de meu vecin
loan Ispas. nificat spre sfîrşitul lunii. dezvoltarea bazei energetic I-II (Casa di
MERIA: De
Ansamblul 90 „Bejan“ LIVIU BRAICA, Nu se pot recupera însă ce şi de materii prime au reşul); ghe:
cuprinde blocurile Z 1, Z 2 sing. FLOREA BĂRBULESCU, minusurile. Sectoarele IV tohtone, lucru de altfel sub din Carpaţi
şi 56, în total, 90 de apar membru în Consiliul si V nu ridică deocamda liniat şi în hotărîrile Con
tamente. Aici sînt concen de conducere al ziarului tă probleme. Şi nici în vii ferinţei Naţionale a parti
traţi 110 muncitori. Ritmu „Drumul socialismului" torul apropiat. dului. _$PEC
DUMINICA,
LUCRĂTORII OGOARELOR PREGĂTESC CU TEMEINICIE PRODUCŢIA DIN ACEST AN
• brăştie.
tură. Orchesi
Mecanizatorii efectuează cu răspundere Filarmonicii
Cluj-Napoca
teo ele la Ci
•
reparaţiile şi reviziile la maşinile agricole sa de culturi
Petroşan:
clubul munc
samblul foita
Paralel cu desfăşurarea Rezultatele înregistrate pl- multor piese de schimb, re, 337 demăroare, 23 cutii nist „Ilaţegai
unor lucrări în cîmp, care nă acum atestă că repara ansamble şi subansamble. de viteză etc. Dintre meca- doara.
sînt menite să contribuie ţiile şi reviziile se înca Se detaşează în această pri LLicii de atelier cu o im • Ţebca, (
la sporirea producţiei agri drează în grafice, la unele vinţă secţiile S.M.A. de la portantă contribuţie la a- Brad. Forn 1
profesionistă
cole în acest an, în atelie categorii de utilaje fiind Hărău (condusă de Ion A- ceste rezultate ii amintim Zalău : „Cînt
rele staţiunilor şl secţiilor devansate termenele pre chlm), Crlstur (condusă de pe Nlcu Munteanu, Dumi lăjan“.
pentru mecanizarea agri văzute. Spre exemplu, gra Vasile Giuhat), Deva (con tru Sturzu, Ion Mărginea- LUNI, 17
culturii se lucrează intens pele cu discuri au fost re dusă de Vasile Călmăţui), nu, Vasile Schiau şi alţii.
la efectuarea reviziilor şi parate şi revizuite în to Sînpetru (condusă de Vio- Răspunderea cu care ac • Şoimuş,
reparaţiilor la tractoare şi talitate, iar la comblnatoa- rel Enăşescu) şi altele. ţionează colectivele de Sus. Orchestr
Filarmonicii
la maşinile agricole. Por re, cultivatoare şl Ia ma Demn de evidenţiat este muncă ale S.M.A. pentru
C.S.H., atelierul mecanică 2, Muncitorul specialist Frali Cluj-Napoca :
cise Schloser execută Ia maşina de găurit prin coordonate nind de la sarcinile stabi şinile de aplicat îngrăşă faptul că la atelierul spe pregătirea utilajelor agri tec de la Clu
un corp distribuitor pentru presa C.P.A.—1 000 pentru unita lite de Conferinţa Naţiona minte chimice şi naturale cializat din Deva au fost cole constituie o garanţie • Pui, Si
tea de pregătire a fierului Simeria, Piesă asimilată în ve lă a partidului, de la ce intervenţiile sînt realizate recondiţionate peste 150 că în acest an mecanizato Ansamblul fo
derea reducerii importului. sionist „Haţeg
rinţele formulate de secre în proporţie de 82—92 la pompe de apă, aproape 200 rii îşi vor amplifica efor nedoara.
tarul general al parti sută. S-a acţiOLiat, de ase pompe de injecţie, 154 chiu- turile pentru creşterea gra
dului, tovarăşul mcolae menea, stăruitor pentru a- lase şi alte numeroase re dului de mecanizare a lu
DEVANS LA LUCRĂRILE DE PRESTĂRI Ceauşescu, la Plenara lăr sigurarea punerii în func pere. în cadrul atelierului crărilor agricole şi a con
CONSTRUCŢil gită a Consiliului Naţional ţiune a tractoarelor şi se de la Ilia s-au făcut recon- tribuţiei lor la sporirea ^REN
al Agriculturii, Industriei mănătorilor, care sînt re diţionări la 400 alternatoa- producţiei agricole.
Pentru colectivul de s-a obţinut cea mai mare Alimentare, Silviculturii şi parate în proporţie de pe Timpul prol
muncă din cadrul S.G.C.L. parte din acest spor de Gospodăririi Apelor din ste 72 şi, respectiv, 55 la azi, 10 ianuai
Haţeg, prima parte a Iu- producţie au fost cele reu 27—28 decembrie 1982, pri sută. Cu realizări peste me va fi în genei
nii ianuarie a constituit nite sub genericul „pres- vind creşterea aportului dia unităţilor se situează Baze trainice viitoarei cerul mai mu
precipit
cădea
o perioadă rodnică de ac- ţări construcţii". De fapt, mecanizatorilor la înfăptui S.M.A. Haţeg şf Deva. mă de ploaie
tivitate. Prin creşterea acesta este un domeniu ninsoare. Vîn
rea dezideratelor noii revo In atelierele staţiunilor recolte de legume slab la mode;
gradului de participare, a j activitate în care uni- slficăn! locale
e
răspunderii colective şi tatea a obţinut an de an luţii agrare, colectivele de şi secţiilor pentru mecani (Urmare din pag. 1J vor cutîva niâi mult rădă- krttfti din s
personale pentru realiza- rezultate foarte bune, re- muncă din fiecare S.M.A. zarea agriculturii, accentul Clnoâse. Milităm pentru în nord-vest. ’
rea ritmică a planului, u- , sînt mobilizate să execute se pune pe calitate. în ca în fermă cetăţenii din sat, tărirea răspunderii fiecă minime vo,r fi
nitatca înregistrează o de- Zultate care au stat la ba- în perioada stabilită şi la drul posturilor specializate tre —3 şi o gi
păşire a sarcinilor de plan za acumulării unei depa- un nivel calitativ corespun şi echipelor se urmăreşte alcătuind o formaţie per rui şef de fermă şl a tli- maxime într !
manentă
do
legumicultori,
la zi de 200 000 Iei. Acti- şiri de peste 3 milioane zător intervenţiile planifi îndeaproape rccondiţiona- cu ajutorul consiliului tui'or legumicultorilor faţă Local se va
de soarta producţiei de le
vităţile în urma cărora iei la finele anului 1982. izolat cond
cate la utilajele agricole. rea şi refolosirea a cît mai popular comunal. Aici se gume.