Page 48 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 48
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 832 • DUMINICĂ, 16 IANUARIE 1983
Şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.,
ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII
Şl MONTAJE MINIERE PETROŞANI
Consiliului de Stat şi Guvernului Republici Socialiste România
cu sediul în Petroşani, str. M. Viteazul nr. 11,
(O am pag 1) centrală, pe baza exemplu statele reprezentate Ia tă a negocierilor în vederea ÎNCADREAZĂ
lui reciproc, urmînd ca consfătuirea de la Praga instaurării noii ordini eco DIRECT SAU PRIN TRANSFER,
totul pentru unirea efortu după această primă etapă şi-au reafirmat poziţia în nomice internaţionale.
rilor popoarelor în vederea să se continue negocierile sprijinul ţinerii viitoarei Comitetul Politic Execu pentru obiectivele industriale şi sociale pe
încetării cursei înarmări şi să se treacă la o nouă reuniuni la Bucureşti. tiv, Consiliul de Stat şi care le are de executat în localităţile din Va
lor, trecerii la dezarmare, reducere şi mai substanţia în legătură cu probleme guvernul reafirmă poziţia
în special la dezarmare nu lă. le europene, a fost, de a- României socialiste, care se lea Jiului, următorul personal:
cleară. in .acest scop, Co Avînd în vedere situaţia semenea, relevată impor pronunţă pentru începerea • zidari roşari tencuitori
mitetul Politic Executiv, deosebit de gravă existen tanţa creării do zone libere negocierilor, cu participarea
Consiliul de Stat şi guver tă pe continentul european, de arme nucleare în nordul tuturor statelor, în vede • mozaicari-laianţari
nul consideră că o impor ca urmare a acumulării u- Europei, în Balcani şi în rea opririi cursei înarmă • dulgheri construcţii generale
tanţă deosebită ar avea în nor imense cantităţi de ar alte regiuni ale continen rilor şl convenirea de mă • tîmplari binale
ceperea, în cel mai scurt me, îndeosebi nucleare, tului. suri practice, concrete în
timr, de negocieri directe Comitetul Politic Executiv, Comitetul Politic Execu domeniul dezarmării — în • zugravi-vopsitori
între statele participante la Consiliul de Stat şi Guver tiv, Consiliul de Stat şi primul rînd al dezarmării • instalatori sanitarişti şi încălzire cen
Tratatul de la Varşovia şi nul Republicii Socialiste guvernul subliniază însem nucleare.
sta i'de membre ale NATO, România consideră că tre nătatea deosebită pe care Comitetul Politic Execu trală 1
peu ru încheierea unui a- buie făcut totul pentru o- o are reafirmarea în De tiv, Consiliul de Stat şl • electricieni în construcţii
cosv privind îngheţarea prirea amplasării de noi claraţia politică a necesită guvernul apreciază că de
cheltuielilor militare şi tre rachete cu rază medie de ţii desfiinţării concomitente claraţia politică a statelor Retribuţia se face în acord şi acord glo
cerea la reducerea lor ul acţiune, pentru a se trece a blocurilor militare — participante Ia Tratatul de bal.
terioară în procente sau în la retragerea şi distrugerea NATO şi Tratatul de la la Varşovia constituie o
expresie absolută, fondurile celor existente, la elibera Varşovia — a lichidării ba nouă bază pentru ca ele să Pentru muncitorii nefamilişti se asigură
astfel eliberate urmînd a rea totală a Europei de zelor militare străine şi a înceapă negocieri cu ţările cazare în cămine confortabile în mod gratuit.
fi folosite pentru dezvolta arme nucleare, atît cu ra retragerii tuturor trupelor NATO şi celelalte state —
rea economico-socială a ză medie de acţiune cit şl străine de pe teritoriul al fără condiţii prealabile —, Transportul de la locurile de cazare la
statelor respective, inclusiv tactice. tor state. să se acţioneze în direcţia locurile de muncă şi retur se face cu mijloa
pentru susţinerea eforturi în acest cadru, România S-a dat o înaltă aprecie dezarmării, a salvgardării
lor de progres ale ţărilor acordă o mare însemnăta re noii propuneri de pace păcii şi întăririi securităţii. cele de transport proprii, în mod gratuit.
în curs de dezvoltare. te tratativelor de la Gene cuprinse în Declaraţie cu Pornind de la gravitatea Pentru muncitorii familişti, care doresc să
Av.nd în vedere că chel va, dintre U.R.S.S. şl S.U.A., privire la încheierea între deosebită a situaţiei de pe
tuit’ . e militare ale celor statele participante la Tra continent, de Ia aspiraţiile se stabilească în Valea Jiului, se asigură —
doua alocuri reprezintă mai în problema armamentelor tatul de Ia Varşovia şi sta popoarelor europene de a în măsura posibilităţilor — apartamente, cu
mu!, de 80 Ia sută din chel strategice şi a rachetelor tele membre ale NATO a trăi la adăpost de orice a-
tuielile militare mondiale, nucleare cu rază medie de unui tratat cu privire la meninţaro de război. Comi plata chiriei şi a încălzirii la preţuri prefe
Comitelui Politic Executiv, acţiune, apreciind că rea nefolosirea reciprocă a for tetul Politic Executiv, Con renţiale, prevăzute de H.C.M. 1683/1957.
Consiliul de Stat şi guver- lizarea unor înţelegeri co siliul de Stat şi Guvernul
~ nul apreciază că o mare respunzătoare ar avea o ţei militare şi menţinerea Masa se asigură la cantinele miniere,
însemnătate ar avea adop deosebită importanţă pen de relaţii paşnice, tratat Republicii Socialiste Româ contra cost.
tarea de către ţările mem tru încetarea cursei înar deschis tuturor celorlalte nia consideră că acum, mai
bre ale NATO şi ţările par mărilor, pentru dezarmare state. mult ca oricînd, este nece Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic
ticipante la Tratatul de la şi pace. în cadrul şedinţei comu sar să se treacă fără întîr- la sediul întreprinderii, biroul personal, învă
Varşovia a unei hotărîri Au fost, de asemenea, ne, a fost evidenţiată, tot ziere la tratative, la acţiuni ţământ, retribuire, între orele 8,00—16,00, la
privind oprirea acestor subliniate concluziile şi odată, importanţa sublinierii concrete pentru dezarmare,
cheltuieli la nivelul anului considerentele conţinute în în Declaraţie a necesităţii destindere şi pace. telefon 42670 sau 42671, interior 41, prefix 957.
1983 şi trecerea Ia reduce Declaraţie cu privire Ia în lărgirii colaborării şi coo Declaraţia politică expri
rea lor cu cel puţin 20 la tărirea securităţii şi coope perării economice şi lehni- mă dorinţa ţărilor partici
sută pină în 1985. în acest rării în Europa, relevîndu- • co-ştiinţifice, în prezent şi pante Ia Tratatul de la
spirit, a fost reafirmată se în mod deosebit impor pe termen lung, între ţă Varşovia de a acţiona pen ÎNTREPRINDEREA CONSTRUCŢII
■ liotărîrea României privind tanţa principiilor şi preve rile socialiste, în CAER, tru dezarmare, de a discu
aplicarea măsurilor stabili derilor Actului final de la în scopul sprijinirii dezvol ta propunerile ţărilor NATO CĂI FERATE TIMIŞOARA
te de Conferinţa Naţională Helsinki, care trebuie să tării economice şi socialo a şi ale altor state, pentru ŞANTIERUL 34 CONSTRUCŢII CĂI FERATE
a partidului, de a nu spo fie respectate cu stricteţe şl fiecărei ţări, soluţionării cu ca, împreună, să se ajun
ri cheltuielile militare pină aplicate in viaţă cu consec forţe unite a problemelor gă Ia înţelegeri şi rezulta DEVA
în 1985 peste nivelul anului venţă şl fermitate, ca un economice ce pot apărea şi te comune potrivit năzuin Str. Munteniei nr. 19
198-. tot unitar. în cadrul şedin înfăptuirii cu succes a pro ţelor do pace ale popoare
In cadrul şedinţei comu ţei s-a evidenţiat ca fiind gramelor de construcţie so lor noastre, ale Europei şi ÎNCADREAZĂ
ne a fost evidenţiată nece de o maro actualitate în cialistă şi comunistă, de ale întregii lumi. pentru lucrări în zona Văii Jiului :
sitatea intensificării nego cheierea, într-un timp cît ridicare a nivelului de trai, Comitetul Politic Execu
cierilor do la Viena privind mai scurt şi cu rezultate material şl spiritual, al po tiv, Consiliul de Stat şi • muncitori calificaţi : zidari, dulgheri,
reducerea forţelor armate pozitive, a reuniunii do la poarelor lor. guvernul reafirmă hotărî- fierari-betonişti;
şi armamentelor în Europa Madrid, care să ducă Ia Comitetul Politic Execu rea României socialiste de
contrală şi realizarea, în a- convocarea unei conferinţe tiv, Consiliul de Stat şi a acţiona împreună cu ce • muncitori necalificaţi.
cest sens, a unui acord consacrate întăririi încre guvernul consideră necesar lelalte state de pe conti încadrarea se face în conformitate cu Le
Intr-un interval care să nu derii şi dezarmării în Eu să se acţioneze pentru li nent, de a face totul şi de
depăşească doi ani. O ma ropa, la asigurarea conti chidarea subdezvoltării şi a-şi aduce întreaga contri gea 12/1971 şi Legea 57/1974 (republicată în
re însemnătate ar avea a- nuităţii procesului de edifi reducerea decalajelor în buţie la politica do pace şi anul 1980).
jungerea Ia o înţelegore care a securităţii şi coope dezvoltarea economică, pen dezarmare, de destindere,
intre U.R.S.S. şi S.U.A. pri rării pe continent, început tru aşezarea relaţiilor eco respect al independenţei Cei încadraţi şi membrii de familie vor be
vind iniţierea unei anumite la Helsinki, organizindu-se nomice mondiale pe o ba tuturor popoarelor, de în neficia de permise gratuite pe C.F.R.
reduceri a trupelor şi ar în acest scop noi reuniuni. ză echitabilă şi democrati ţelegere şi colaborare in Informaţii suplimentare se pot primi prin
mamentelor din Europa A fost apreciat faptul că că, pentru începerea urgen ternaţională.
telefon: P.T.T.R. 14307, sau C.F.R. 12630, in
i» _ • _
terior 361, 362 — Şantier 34 C.C.F. Deva.
\ favoarea unei colaborări Miguel de la Madril Hurta-
do, a condamnat politica
internaţionale echitabile de intervenţie străină în tre
burile interne ale altor state
LOME 15 (Agerpres). — Presse, cei doi şefi de stat şi s-a pronunţat pentru o
Preşedintele Republicii To- au lansat un apel în favoa VIENA. - La Viena soluţie politică în conflicte
goleze, Gnassingbe Eyade- rea unei noi ordini econo s-au deschis lucrările unui
ma, a conferit cu preşedin mice internaţionale, mai forum internaţional pentru le interne din America Cen
tele Franţei, Francois Mi- dreaptă şi mai echitabilă. legături între forţele iubi trală — transmite agenţia
tterrand, aflat la Lome, în Evidenţiind, la rîndul său, toare de pace, la care par Prensa Latina.
cadrul unui turneu între necesitatea consolidării dia ticipă reprezentanţi ai unor |§ BAMAKO. - La Bamako
prins într-o serie de ţări logului „Nord-Sud“, Fran formaţiuni şi grupări politi s-au încheiat lucrările sesiu COMEMORARE
africane. Au fost examina cois Mitterrand a estimat ce din 2’0 de ţâri. nii extraordinare a Consiliu
te, cu prioritate, evoluţia că nici o soluţie nu poate fi lui Naţional al partidului • Cu Inimile îndurerate
relaţiilor bilaterale şi si găsită actualei crize econo fŞ WASHINGTON. - Pre anunţăm că la- 17 ianuarie
tuaţia economică şi politică mice mondial^, fără o co şedintele Statelor Unite, Ro- Uniunea Democrată a 1983 se împlineşte un an do
din Africa. După cum su laborare internaţională e- nald Reagan, a conferit, la Poporului Malian (de guver- VÎNZARE la moartea fulgerătoare a
celui care a fost unul din
bliniază agenţia France chitabilă. Washington, cu secretarul nămînt), care a dezbătut tre cel mai buni lată, soţ
general al O.N.U., Javier stadiul îndeplinirii actualu O Vinci Skoda 100 S, stare şi bunic
No
Brad,
7
Situaţia din Liban ' Perez de Cuellar. In cursul lui plan de cinci ani de perfectă. bloc B strada apartament MACRA MINUŢ
7,
iembrie,
întrevederii au fost aborda dezvoltare economică şi so 13, telefon 131C, după orele Cu nemărginită durere —
BEIRUT 15 (Agerpres). israeliene invadatoare, 'pro tă o gamă largă de aspec cială. 16,00. (75) familia îndoliată. (40)
Primul ministru al Liba blemă care nu poate face te ale situaţiei internaţiona ÎNCHIRIERE
nului, Shafic Al-Wazzan, a obîSfc.tul vreunui compro le, printre care criza econo H HARARE. - Continuind a Primesc două eleve în
declarat că ţara sa nu este mis. Relaţiile cu Israelul mică mondială şi repercu turneul- pe care îl întreprin gazdă. Deva, Delavraneea 1, te DECES
lefon 16963. (54)
angajată faţă de toate su trebuie să se desfăşoare în siunile acesteia asupra ţă de în unele state africane, PIERDERI
biectele înscrise pe agenda cadrul acordului de armis rilor în curs de dezvoltare. asistentul secretarului de o Pierdut legitimaţie de ser • Soţia Veta, copiii, ne
negocierilor cu Israelul. El tiţiu din 1949 — a spus el. stat american pentru pro viciu, pe numele Ignat Mihai, poţii şi toate rudele anunţă
încetarea din viaţă a scum
a spus că prioritatea prin „Aceasta este poziţia Liba H CIUDAD DE MEXICO. blemele Africii, Chester eliberată de G.S.M. „Vulcan" pului lor soţ, tată şi bu
Bucureşti. O declar nulă.
nului, în timp ce Israelul - intr-o declaraţie făcută Crocker, a avut la Harare nic
cipală pentru Liban la tra (C. 10) INDREI NICOLAE
tative rămîne „retragerea a propus normalizarea, a- cu prilejul primirii unei de convorbiri cu primul minis • Pierdut legitimaţie de ser
ranjamente de securitate şi legaţii de senatori ameri tru Robert Mugabe, trans viciu, pe numele ştefan Ma- din Boiu.
totală fără nici o condiţie ria, eliberată de întreprinde Nu-1 vom uita niciodată.
instalarea de staţii radar cani, preşedintei Mexicului, mite agenţia Reuter. rea „Vidra" orăştle. O declar (73)
sau restricţii" a forţelor etc“. nulă. (C. 4)
'! fGIUl DE REDACţiE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate ('edacto’ şef) Lucio Eleno Liciu, Qheotghe Pavel (redactoc şei odjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor ; lunar — 13 lei; trimestrial — 39 iei) pe 6 luni —-
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA I 2 700 Deva. str Dr Petru Groza. nr 3D
Telefoane: 11275. 11585. 12157 Telex: 72288 78 lei; anual — I5fi iei T=ţxa de dUtrtbuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL i Tipografia Deva, «tr 23 August, nr 257 Abonamentele «e fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorli voluntar!
din întreprinderi şl Instituţii