Page 47 - Drumul_socialismului_1983_01

I DUMINICA, 16 IANUARIE 1983 paq. 3

Azi se încheie în localităţile judeţului
„Căluşerul
NE Sesiunile consiliilor popuiare
transilvănean" —
pentru adoptarea planurilor
la cea de-a
CU îll- în profil teritorial
[ XfV-a ediţie
li ei
i şi a bugetului local
ii Moment semnificativ
In prima jumătate a lu­
în mişcarea artistică de nii ianuarie au avut loc în mentare, a bugetului local
amatori, festivalul „Că­ pe anul 1983. Un loc im­
al luşerul transilvănean" municipiile, oraşele şi co­ portant la ordinea de zi l-a
pentru se află în faţa celei de-a munele judeţului sesiunile ocupat Programul privind
populare
consiliilor
pentru
XlV-a ediţii. Iniţiat în înfăptuirea măsurilor de
Tinereţea unei formaţii nonagenare urmă cu 14 ani pentru adoptarea planurilor în autoconducere şi autoapro-
fara profil teritorial şi a buge­ vizionare, în vederea asi­
tului local. Desfăşurate la gurării unei bune aprovi­
aici — Ieri, în satele comunei Aurel Botescu, împreună judeţean de partid, pre­ puţin timp după Conferin­ zionări a populaţiei pe se­
? Con-
cîntece Mârtineşti, oamenii şi-au cu tatăl său, fratele şi cum şi , salutul Consiliului ţa Naţională a partidului mestrul I al acestui an,
triotice pus strai de sărbătoare şi fiii lor — că aşa se păs­ Culturii şr Educaţiei Socia­ — eveniment de excepţio­ măsurile cu privire la creş­
au pornit mîndri şi veseli trează şi perpetuează tra­ liste, al Comitetului jude­ nală însemnătate în viaţa terea animalelor şi păsări­
: Ciclul spre Căminul cultural din diţia, Cornel Sturza cu ţării, care a relevat rolul lor în gospodăriile popu­
Sunetul ţean de cultură şi educa­
pai-, Dineu Mare, gazda manifes­ fiul şi nepotul, sau cum e ţie socialistă, al reprezen­ deosebit ce revine organe­ laţiei, pentru satisfacerea
era, ci­ tărilor prilejuite de împlini­ la Mârtineşti - loan Costa tanţilor judeţelor Alba şi lor locale ale puterii şi ad­ consumului propriu de car­
ul rea a 90 de ani de exis­ cu fiul Daniel, fraţii Ion şi Olt, inmînarea diplomelor ministraţiei de stat în con­ ne şi lapte, precum şi pen­
tenţă a formaţiilor lor că- Nicolae Burs. Ieri, Aurel Fi- ducerea întregii vieţi eco- tru contractarea şi preda­
gramu- luşereşti. Au fost mîndri şi lipescu, Stelian Buta, Ion de onoare şi a insignelor nomico-sociale şi a trasat rea surplusului de produ­
veseli pentru că au reuşit Cîndroi, Aurel C. Cîndroi, de evidenţiat în activitatea programe clare de activi­ se animaliere la fondul de
să perpetueze prin decenii Teofil Costoi clin Dineu Ma­ artistică. tate, directive precise pen­ stat.
zestrea lor de mare preţ : re, loan Cîndroi, Niculiţă „Căluşerul în satul româ­ a valorifica mai bine tru trecerea la o nouă ca­ De asemenea, au fost pre­
jocul căluşeresc în _ toată Costa, loan Ştire, Nicolae nesc" a fost, apoi, tema litate în toate sectoarele de zentate Programul de mă­
aiba'' autenticitatea şi frumuseţea Bodea din Mârtineşti, Radu bogatul folclor hunedo- activitate — sesiunile au suri pentru aplicarea Legii
lui. De la loan Todor Surd, Caraşcă, Cornel Rădulescu, simpozionului desfăşurat rean, festivalul căluşe­ stabilit direcţii de activi­ cu privire la obligaţiile
împămîntenit
s-a
resc
gramu- care, la cei 85 de ani ai Aurel C. Vînţanu, Marcel aici, în cadrul căruia au în viaţa spirituală a ju­ tate economico-socială pen­ şi răspunderile consiliilor
unităţilor
socia­
populare,
săi, povesteşte cu fală mo­ Roşu din Dineu Mic, Tro­ susţinut comunicări maistrul deţului ca una din ma­ tru anul în curs, perspec­ liste şi ale cetăţenilor pen­
mente din îndelungata-i ac­ ian şi Valentin Costescu, coregraf Tita Sever, Minei nifestările de prestigiu tivele dezvoltării fiecărei tru buna gospodărire, în­
îomic tivitate de câluşar-vâtaf, Lucian Cădaru, Dorin Dîn- Bodea şi Mircea Ocoş la care au colaborat, localităţi şi a judeţului, au treţinere şi curăţenie a lo­
llustrîndu-le cu fotografii şoreanu drn Tâmăşasa - a- (Deva). inmulţindu-se de la un fixat sarcini şi responsabi­
: „Do- din primii ani ai secolului proape 100 de câluşeri din calităţilor urbane şi rura­
1,8 XX, de la septuagenarul satele comunei au trăit, a- Cinci generaţii din Dineu an la altul, multe for­ lităţi concrete pentru înde­ le, păstrarea ordinii şi dis­
:ţii — lături de familiile lor şf sute Mare, trei din Dineu Mic maţii de gen transilvă­ plinirea prevederilor de ciplinei publice şl Raportul
loan Tancu pînă la cel mai nene. Activînd de mul­ plan în profil teritorial. privind activitatea de so­
tineri. Ion Şendroi, de pildă, de localnici, bucuria ani­ şi cîte una din Mârtineşti te decenii — formaţiile Au fost dezbătute pro­
versării. luţionare a propunerilor
care conduce acum forma-' şi Tâmăşasa au încheiat en­ câluşereşti din satele iectele de hotărîri pentru făcute de alegători în cam­
ţia de copii - toţi erau Festivitatea — deschisă de tuziast, printr-o suită de comunei Mârtineşti sînt adoptarea planurilor de pania electorală şi a pro­
bucuroşi. Mindria şi bucu­ Nicolae Cânda, primarul jocuri câluşereşti, sărbătoa­ cunoscute de 90 de ani, dezvoltare economico-socia­ blemelor ridicate de cetă­
ria o purtau la sărbătoarea comune) — a fost caldă şi rea aniversării, unei forma­ cele din Orăştioara de lă în profil teritorial, a a- ţeni în scrisori şi audienţe
întregii comune învăţătorul emoţionantă prin fiecare Sus — de peste 80 de griculturii şl industriei ali­ în semestrul II 1982.
- serii- Viorel Popa, sufletul forma­ manifestare. Cu deosebită ţii nonagenare în plină ti­ ani — ele au cîştigat
ul meu nereţe. prin „Căluşerul transil­
ile I-II ţiilor din Dineu Mare - 5 căldură a fost primit Me­ vănean" un prestigiu re­
A: I se formaţii, cu 5 generaţii -, sajul Biroului Comitetului LUCIA LICIU
— se- cunoscut de specialişti Faptele-măsura hărniciei
; Un şi iubitorii de folclor,
il Nord făcînd din zilele lunii
i şapte ianuarie a fiecărui an Locuitorii Geoagiului se sînt Octavian losifescu,
Grăbeş- mîndresc cu faptul că spo­ loan Lupu, loan Samoiles-
mstruc- Debut momente de aleasă săr­ reşte an de an contribuţia cu, Dan Şerban, Sebastian
1 ANI : bătoare. la autoaprovizionarea teri­ Borza, mulţi alţii.
(Uni-
îguri (7 Liliana Petruş, mem­ Astăzi, oraşul reşe­ torială şi se înregistrează Rezultatele economice se
MI: Fe- Cuvinte sub stemă bră a Cenaclului tineretu­ dinţă de judeţ va fi importante dotări edilitar- reflectă în ridicarea nive­
e (Cul- lui „Lucian Blaga“ din gazda finalei celei de-a gospodăreşti în comuna
!ine iu- XlV-a ediţii a festiva­ lului de trai al locuitorilor
afărul); Astăzi cînd rodirea cuvintelor o ştiu Hunedoara, aduce în lor. Iată, în acest sens, ce comunei. O grăitoare dova­
jeşte şi poezia tînără din vatra lului, „Căluşerul tran­ ne-a relatat tovarăşul loan dă în acest sens este şi
NINOA- pe inimă de ţară adun cununi de hunedoreană acurateţea silvănean". Două specta­ Vălean, vicepreşedinte al
nai pri- spice, cole, prefaţate de parăzi faptul că prin unităţile co­
iorese) ; cu munţi înzăpeziţi lingă cîmpie rîului de munte, lumina biroului executiv al consi­ merciale din localitate s-au
fericită ozonată a livezilor încăr­ ale portului şi jocului, liului popular al comunei: desfăcut in 1982 mărfuri
: Sfinx scriu cate de floare... Ea nu vor fi găzduite pe sce­ „Anul pe care l-am înche­ in valoare de aproape 27
1ABAR- ca soarelc-n senin chipul să-şi ridice.
ul) ; O- imită pe nimeni, ea se in­ na Casei de cultură din iat a fost pentru obştea milioane lei. Hărnicia ce­
- seriile spiră din Natură; fapt de Deva, incepînd de la o- noastră un an bogat în tăţenilor din Geoagiu e
beşte-te succese. Mă voi referi doar pusă în lumină şi de con­
OAGIU- Să biruie lumina pe falnicele creste toată lauda, demn de ur­ rele 10 şi 15. Frumuse­ la citeva din acestea, în
riile I-II Republică şi slavă de aur a mat. Debutul acestei ti­ ţea jocului căluşeresc şi tribuţia lor la gospodări­
HAŢEG: ' dreptăţii nere (eleve a unui liceu agricultură, de pildă, mem­ rea şi înfrumuseţarea loca­
(Dacia); a portului său le vor brii Cooperativei agricole lităţii în care muncesc şi
contra colindători de bine să-ţi sune sub devean), în lumina tipa­ dărui formaţii din jude­ de producţie din Geoagiu trăiesc, aceasta însumînd
Bunul ferestre rului, este, cred, prilej de ţele Alba, Arad, Braşov, au reuşit să producă, în­
- seriile topind între cuvinte tristeţilor peste 2,7 milioane lei. La
ră); SI- bucurie pentru oricine Iu­ Caraş-Severin, Cluj-Na- tre altele, peste 400 tone lucrările edilitar-gospodă-
5 (Mu- nămeţii. beşte poezia, emoţia fru­ poca, Mureş, Olt, Sibiu grîu, 170 tone porumb, 862 reşti, la executarea do îm­
Castelul tone sfeclă de zahăr, 780
cui). moasă, viaţa. îi dorim şi, bineînţeles, din jude­ tone cartofi, 488 tone orz, bunătăţiri funciare pe cir­
în ţara fericită aud cîntînd poporul succes! ţul nostru. aproape 800 tone sfeclă fu­ ca 30 hectare, curăţiri de
în anul ce păşeşte spre ere viitoare EUGEN EVU rajeră, însemnate cantităţi păşuni pe mal mult de 700
OLE! Republică slăvire ! Slăvim de legume, zarzavaturi şi hectare, extinderea zone­
Conducătorul — fructe. în gospodăriile lor verzi, plantarea do ar­
ce între fiii ţării nu are asemănare. populaţiei s-au realizat a- bori, arbuşti şi fiori orna­
MU ARIE £u vin din Zăiand proape 40 tone sfeclă de mentale, repararea drumu­
ANDREI CAUCAR rilor etc., o contribuţie în­
de cub- Eu vin din Zărand, de-acolo de unde zahăr. semnată şi-au adus-o ce­
pul ară a în gospodăriile cetăţeni­ tăţenii loan Gîrjob, loan
at din A răsărit un Iancu, cutremurînd
idru cîn- istoria. lor au fost amenajate sere Mihăilă, Cornel Petrese, Jo-
Eu vin de Iîngă Ţebea cea cu şi solarii pe mai mult de sif Crişan, loan Cărăguţ,
nea. Ca- 5 hectare, evidenţiindu-se Iosif Rob, Vaier Borian,
espectiv, morminte multe
: : An- şi port în mine doinele Iui Horia. ca pasionaţi şi pricepuţi Laurean Căndroiu, nu­
profesio- ODĂ REPUBLICII cultivatori de legume şi meroşi alţi locuitori.
n Hune- Eu vin din Zărand, din Apusenii VASILE PÂŢAN
Şuna. Muzica.; Toart/ Fii zarzavaturi cetăţeni cum
arza şi S‘f__________ £± care
artistică Cu soarele pe frunţi visează-n
:şul“ din h nemurire
păru să- C*u » huu. aJtati ÎoAa JjX-mu ■ ţtytuC no-%tru pUn Wt-ţ* Aatl. fa to+i Oameni şi idei
fxuccaJtâixti^A UyiuCito \tru plai Wt-îjt Aatl. di
t ________6of* fatf^ . ^ fatl , , . . * ' Aici doinesc păduri şi dealuri şi izvoare
?
ARIE De-aicea Crişul Alb începe-a Iui care valoreazâ milioane
rteju de . Ca. U&, «M OUm V tu. Opal De zi-UCL «t Ul*0S4fMtLie ÎU-lUt doinire. (Urmate* din pag. 1) neţea particulelor asigură
pulară a pătrunderea lui în toate
tat din Eu vin din Zărand, din liniştea-i
idru cîn- iwm& iii cum medicamentul original, pliurile organului, obţinin-
r* fi*. ti. J*. * . i.r T adîncă du-se astfel o şi mai bună
de Sus. C.VK—.Ct-pw-u,iau*--?**Df.c Păzită-n veci de-un legendar gorun celui indigen i-au fost spo­ imagine radiogralică. Nu
r
sih • '
a profe- L# r, w; u», O. . . , , _____ o>, • ' rite calităţile prin introdu­
din Hu- Acolo istoria-i o carte preasfintă cerea in compoziţia lui a ne-am propus ca în aceste
Deschisă în lumina poporului rinduri să iacem o prezen­
J î« t«"t*3riîL.Jlrt£tna* -CbOlI ii l'n-WIfVtH cktf-M-tltfcl străbun. unui sirop de măceşe, cu tare strictă, de specialitate
T
n Sil—:____ —■ SIT “ : LILIANA PETRUS un nou conţinut de vita­ a tuturor produselor obţi­
mine.
£ Un alt produs; suspensie nute in laboratorul Oliciu-
lui farmaceutic Deva.
^4 fa of bî- Ai dt uhrtto\* tu Poşta redacţiei de suliat de bariu. In urma Munca tenace, migă­
r , , ivy ---------w —\ omologării acestui produs,
1
pentru % loasă, atentă pentru res­
Vremea • Florin Ncainţu — slme- • Augustin Anghel — Hu­ ca şi a celorlalte de către pectarea întocmai o formu­
nedă, cu ria. în al dv. „Pluguşor Auto" nedoara : Lozinci rimate, în Ministerul Sănătăţii şi Insti­
iros. Vor td di Ja-a* sâJj g(o-nil tfU UImSa & io-tr-r-fuj se simte, pentru vîrsta dv„ o general corecte. Doar că u- tutul de control al medica­ lelor stabilite, toate acestea
sub for- anumită dezinvoltură lirică, un neorl patosul liric o la îna­ sînt calităţi ce in egală mă­
poviţă şi Început de fantezie lirică de inte, lăsind în urmă o trlmbă mentului Bucureşti, din par­ sură pot li atribuite specia­
va sufla bun augur. Dată fiind specifi­ de fum: „Terra, această plane­ tea serviciului de radiologie
:u inten- citatea „pluguşoruiui“, aştep­ tă/ E luată-n lunetă" sau : „în care foloseşte această sub­ liştilor Csaba Peterli şi Eu­
ie 10—50 tăm alte texte lirice. apă planetei/ încă se mal res­ stanţă s-a primii asigurarea gen Morar, luliana Fraţa şi
:ul vest O Aurel Vodlceanu — Hune­ piră/ Aveţi grijă de apă/ Nu tuturor celorlalţi membri ai
jeraturile doara. Eăvaşele dv. nu exce­ ea este de vină" ele. că medicamentul creat in
irinse în- lează. De aceea, probabil, re­ „Poştaşul" urează, pentru laboratorul gaienic Deva se colectivului de oameni ai
lar cele curgeţi la această „Autocriti­ 1983, colaboratorilor săi o re­ dovedeşte a ii superior ce­ muncii ale căror eforturi şi
că"
3 grade, tu-oU* ► ^4 di -fiu otCcu-ca jrJQ tu sn.a Ra -<r - a :lUf, : „Aşa ceva, viu sau mort/ coltă bogată in plicuri. Dar lui importat din Italia (Pron- idei aduc economiei ţării
Nu mi-o iert, nu mai suport/
tla ceaţă, Gfajfco/; Ad/caH. Solmjqh- Dintre toţi pe şleau o spun:/ nu numai atit ! La mulţi ani
polei. Am rămas singur... col mai tobario), prin aceea că fi­ milioane de lei.
bun". •TIBERIU DĂIONI