Page 5 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 5
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! Dini cronica
întrecerii
& JUDEŢULHUNEDOADAK PE ÎNTREGUL AN
socialiste
CU PLANUL
REALIZAT
S O C I A L I S M U L depuse de-a lungul ce
Eforturile
susţinute
lor 10 luni din an de
brigada condusă de Ko-
Petrila)
derea
minieră
ORBAM AL COMITETULUI JUPETEftlM HUMEDOARfl AL P vacs Francisc (întreprin
s-au concretizat în fina
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A I M lizarea în avans a mul
pregătiri
tor
de
lucrări
din cadrul sectoarelor
II, IV şi VI, care asi
gură intrarea în funcţiu
Anul XXXV, nr. 8 079 MIERCURI, 2 NOIEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani ne a noi capacităţi de
producţie.
Muncind cu abnegaţie
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC şi spirit revoluţionar, a- C.S.H. Strungăria <le cilindri nr. 1. Lăcătuşul S.D.V. Mlhai
ceastă brigadă s-a situat
lună de lună în fruntea
întrecerii socialiste din Babiuc execută calibrele la cilindri pentru laminat brăz-
darc de plug.
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. bazinul carbonifer al
Văii Jiului.
O dată cu încheierea
lunii octombrie — cînd Experienţa colectivului
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae gradului de utilizare a capacităţilor de ortacii din brigadă au
Ceauşescu, secretar general al Partidului producţie aflate în funcţiune. în ce pri obţinut o depăşire de
Comunist Roman, marţi, 1 noiembrie, a veşte producţia agricolă, propunerile ţin 1019 mc Ia lucrările de, şi buna aprovizionare
avut loc şedinţa Comitetului Politic Exe seama de măsurile stabilite prin progra pregătiri — formaţia
cutiv al Comitetului Central al Partidului mul de autoaprovizionaro teritorială, de condusă de acest destoi
Comunist Roman. sarcinile rezultate din programele supli nic miner şi-a realizat cu materie primă - vor
Au participat, ca invitaţi, membri ai mentare şi do prevederile programului sarcinile pe întregul an
guvernului, alţi conducători de instituţii naţional cu privire Ia realizarea unor re de producţie 1983. Avan
centrale, precum şi. reprezentanţi ai or colte sigure şi stabile. sul de două luni obţinut duce la înfăptuirea
ganizaţiilor de masă şi obşteşti. Examinîndu-se propunerile privind de cei 40 de mineri din
in cadrul şedinţei a fost examinat şi cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnolo brigada Iui Kovacs Fran prevederilor de export
aprobat Raportul cu privire la proiectul gică şi introducerea progresului tehnic cisc se datorează creşte
planului naţional unic de dezvoltare eco- pe anul 1984, s-a subliniat că obiectivele rii productivităţii mun ultima xrromr» l?i Vi- no „Vi nlanul la tv: la toţi in
nomico-socială a Republicii Socialiste nominalizate în plan ţin seama de cerin cii cu 57 la sută la lu în ultima vreme, la no facem planul la ex
dicatorii,
iic’.usiv
România pe anul 1984. Comitetul Politic ţele diminuării mai accentuate a impor crările ce le-au avut de dra" Orăştie activitatea s-a
Executiv a dat o înaltă apreciere contri turilor, reducerii consumurilor de materii executat. (Tiberiu Svo- dezvoltat şi modernizat, s-a port. Dai' asta nu-i sufi
buţiei esenţiale, la elaborarea proiectului prime, materiale şi energie, creşterii boda, corespondent). consolidat un colectiv de cient. Neasigurarea inte
grală cu contracte, înainta
de plan pe 1984, a tovarăşului Nicolae productivităţii muncii şi îmbunătăţirii muncă destoinic, cu capa rea unor comenzi ferme,
Ceauşescu, care a analizat in mai multe substanţiale a calităţii şi competitivităţii 4 000 TONE MINEREU citate profesională şi de
etape propunerile pe ansamblul economiei produselor. PESTE PLAN
şi pe fiecare minister in parte, orientînd Propunerile de plan în domeniul nive Brigada condusă de ACTIVITATEA Di EXPORT
lucrările de fundamentare a planului în lului de trai reflectă preocuparea constan Iordache Scînteie, de Ia
direcţiile determinante pentru înfăptuirea tă a partidului, a secretarului său general, sectorul II — mina cen calitate » dinamism ® eficienţă
neabătută a hotărîrilor Congresului al tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru creş trală Ghelari, din cadrul
XH-iea şi Conferinţei Naţionale ale terea permanentă a bunăstării materiale întreprinderii miniere
partidului. Planul asigură creşterea ne şi spirituale a întregului popor. în acest Hunedoara, se eviden mobilizare în măsură să a- dar renunţarea ulterioară
întreruptă a forţelor de producţie, extin sens, s-a arătat că prevederile pentru ţiază lună de lună prin sigure îndeplinirea integra la trimiterea specificaţiilor
derea bazei de materii prime şi sporirea anul 1984 asigură majorarea veniturilor rezultatele deosebite ob lă, ireproşabilă a sarcini din partea unor beneficiari
gradului de valorificare a acestora, dez populaţiei, îmbunătăţirea aprovizionării ţinute în producţie. Cu lor de plan, sarcini mobili externi — poate şi ca ur
voltarea agriculturii, ridicarea nivelului cu mărfuri şi a serviciilor, continuarea realizările înregistrate zatoare an de an. Şi totuşi, mare a agravării crizei c-
tehnic şi calitativ al produselor, utilizarea programului construcţiei de locuinţe. în luna octombrie, cei bilanţul pe 10 luni din a- conomice pe plan mon
cu eficienţă maximă a fondurilor de in Comitetul Politic Executiv şi-a expri 13 oameni din această cest an — în primul rînd dial —, lipsa unor însem
vestiţii, reducerea consumurilor şi extin mat convingerea că realizarea prevederi brigadă au ridicat spo la producţia de export — nate cantităţi de materii
derea utilizării resurselor refolosibile, lor pianului pe 1984 va asigura creşterea rul de producţie de Ia nu este de natură să mul prime, îndeosebi piei şi co
sporirea mai rapidă a productivităţii mun în continuare a forţelor de producţie, spo începutul anului la pe ţumească. loranţi, ca şi calitatea, u-
cii şi reducerea cheltuielilor materiale în rirea avuţiei naţionale, ridicarea bunăstă ste 4 000 tone minereu — Din ce cauză, tovară neori, necorespunzătoare a
vederea creşterii susţinute a venitului rii materiale şi spirituale a întregului de fier extras. De re şe director adjunct Emil acestora ne-au grevat con
naţional şi ridicării pe această bază a popor şi va determina modificări impor marcat şi faptul că prin Romcea ? siderabil planul la export
nivelului de trai al populaţiei. tante în profilul general al tuturor do alegerea sterilului în a- — într-adevăr, colectivul pe primul semestru al a-
nului.
în
continuare,
acti
Comitetul Politic Executiv a subliniat meniilor vieţii economice şi sociale din bataj, brigada se înca- nostru este bun, lucrează vitatea de export s-a redre
că o orientare de bază a proiectului de ţara noastră. dr ează şi în indicatorii de mulţi ani pentru export, sat întrucâtva. Trimestrul
plan o constituie creşterea, susţinută a în continuare, Comitetul Politic Execu de calitate. Se remarcă, dobîndind experienţă în a- al III-lea l-am încheiat cu
exporturilor şi raţionalizarea importurilor. tiv a examinat şi aprobat Programul prin pricepere, hărnicie cest domeniu, fabrica, s-a o sensibilă depăşire a pro
A fost evidenţiat faptul că indicatorii privind îmbunătăţirea nivelului tehnic şi şi dăruire în muncă, mi extins, a fost echipată cu ducţiei pentru export pe
de bază ai planului pe 1984 marchează calitativ al produselor, reducerea consu nerii şefi de schimb Ia- o serie de utilaje şi insta devize convertibile şi avem
creşteri importante faţă de 1983. Produc murilor de materii prime şi de energie cob Roariu, Andras Ja- laţii noi, de înaltă produc condiţii să-l depăşim şi pe
ţia valorică este fundamentată pe produse nos. Alexandru Bălan. tivitate, deci — din aceste ultimul trimestru al anu
fizice, în condiţiile accentuării creşterii (Continuare în pag. a 4-a) puncte de vedere — a-
veam şi avem condiţii să lui. Mai aşteptăm însă ma
terii prime şi combustibil.
Acum, în secţiile fabri
Autofinanţarea comunei - rod cii se depun eforturi stă
Constituirea statului naţional român si rolul ruitoare pentru ca toate co
menzile aflate în fabricaţie
al efortului colectiv bine coordonat . 7 să fie terminate şi livrate
său in impulsionarea luptei de eliberare în timp util beneficiarilor,
Comuna- Şoimuş, este una rale deoarece pe teritoriul să corespundă în totali
dintre localităţile judeţului său se află întreprinderea naţională a românilor din tate exigenţelor calitative.
eare-şi finanţează cu mij pentru lianţi — unitate de Transilvania „Muncitoarele noastre sînt
loace proprii activităţile şi însemnătate republicană, conştiente de importanţa
acţiunile economico-sociale. care contribuie la bugetul Ideea de unitate naţiona dova şi Muntenia au hotărît, citoare pentru drepturi şi li DUMITRU GHEONEA
în bugetul său, la capito comunal cu taxele pentru lă s-a conturat cu multe se în ianuarie 1859, peste de bertăţi sociale".
lul „venituri proprii" stă terenurile ocupate şi pe cole în urmă, alcătuind una ciziile marilor puteri şi împo Unirea Principatelor a avut (Continuare In pag. a 2-a)
înscris totalul: 4 681 000 lei. clădiri, ca şi cu impozitul din permanenţele neamului triva prevederilor tratatului, — aşa cum era firesc — un
românesc, o idee forţă, cum
La capitolul total cheltuieli pe retribuţia personalului. a numit-o A. D, Xenopol, o unirea celor două provincii larg ecou în rîndurile popu
— 2 498 000 lei. Excedent Şi fără contribuţia acesteia idee ce se întemeia pe con într-un singur stat, p-in du laţiei din Transilvania, care C.A.P. BURJUC
lega de actul politic înfăp
bla alegere ca domn a lui
pentru bugetul judeţean — însă, bugetul comunei tot ştiinţa originii latine a româ Alexandru loan Cuza. tuit la laşi şi Bucureşti o A ÎNCHEIAT
2 133 000 lei. excedentar rămîne, pe sea nilor de pretutindeni. Adevă * Actul de la 24 Ianuarie nouă speranţă în obţinerea ARATURILE ADINCI
ratul ei triumf îl constituie 1)E TOAMNA
Posibilităţile de a realiza ma celorlalte activităţi din 1859 prin care Muntenia şi libertăţii naţionale şi în po
cristalizarea sentimentului că Moldova, dînd expresie voin
venituri proprii sînt,- e sibilităţile unirii cu „Ţara". La Cooperativa agri
ION CIOCLEi locuitorii celor trei provincii ţei naţionale s-au unit în- „Românii din Transilvanio -
drept, puţin deosebite de româneşti — Muntenia, Mol colă de producţie din
cele ale altor localităţi ru (Continuare in pag. o 2-a) dova şi Transilvania - apar Burjuc s-a muncit cu
ţin aceluiaşi popor, cu o mună hărnicie şi respon
limbă şi o cultură comune, sabilitate Ia efectuarea
cu o istorie în care destine arăturilor adinei de
le li se împletesc insepara tt'-un singur stat, constituie nota în acest sens Al. Papiu toamnă. Duminică şi luni
bil. un moment de însemnătate dorian — numai la Principa aici s-au aflat în brazdă
Acţiunile deosebit de in excepţională în istoria po te privesc; numai de aici îsi 10 tractoare, formaţia
tense, desfăşurate pe multi porului român, mareînd o văd scăparea". Autorităţile fiind coordonată de Şte
ple planuri, în jurul ideii de primă etapă în procesul de habsburgice, temîndu-se de fan Ilerbei, şeful secţiei
reconstituire a Daciei, tena formare a statului naţional creşterea luptei de eliberare S.M.A. Printre cei mai
citatea, perseverenţa prin unitar, proces încheiat la 1 naţională, au căutat să con harnici mecanizatori la
care românii şi-au susţinut Decembrie 1918. tracareze influenţa evenimen această lucrare se nu
cauza pe plan internaţio telor de peste munţi, atît prin mără Viorel Blaj, Cră
nal, talentul diplomatic şi Aşa cum se arată în Pro măsuri restrictive şi represa ciun Cioază, Virgil Teo-
patriotismul celor care n-au gramul Partidului Comunist lii, cit şi prin atragerea de dosiu, loan Petruţ, Ghe-
precupeţit nici un efort pen Român, „Unirea Munteniei şi partea lor a unor' elemente orghe Pera şi alţii. Ca
tru a demonstra Ia Paris, Moldovei, sub domnia lumi şi organe de presă. în ciuda rezultat al hărniciei cu
noasă a lui Al. I. Cuza a
Londra, Berlin, Roma, nece acestor eforturi ale Curţii din care s-a muncit, la
sitatea unui stat unitar in marcat intrarea ţării noastre Viena, masele largi ale popu C.A.P. Burjuc s-au în
dependent românesc au dus în noua etapă a evoluţiei laţiei româneşti şi numeroa- cheiat arăturile adinei
în '■? din urmă la hotărî- capitaliste, a ridicat pe o Prof. DOINA ÂNTONESCU de toamnă pe 160 ha
rile -angresului de la Paris, treaptă superioară lupta de Muzeul judeţean Deva efectuîndu-se o lucrare
Vedere spre policlinica oraşului Brad, din 1856. în aceste condiţii, eliberare naţională, mişcarea de înalt nivel calitativ.
masele populare din Mol revoluţionară a maselor mun- (Continuare in pag. a 3-a)
