Page 6 - Drumul_socialismului_1983_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 079 •

Experienţa colectivului

şi buna aprovizionare
16.00 Telex
16,05 Şcoala t
cu sjjaterie primă 16.30 Viaţa cv
ţeneşti
Măsuri care 17.00 Tragerea
17,10 Civica
(Urmare dir. pag. 1) ne facem planul la export, 17.30 Toamna
chiar să-l depăşim". vor rezolva situaţia Cluj-Nap
misiunii lor, ştiu că produ­ Maria Alionescu, şefa 17,50 1 001 de
sele pe c'ire le realizează compartimentului desface­ 20.00 Tclejurn.
lor) * Pe
trec hotarele ţării, la par­ re, accentuează, de aseme­ • La nota critică „Ci­ tizare locuinţe şl gospo­ re, penti
teneri pretenţioşi şi nu-şi nea, asupra asigurării rit­ ne readuce apa la Fere- dărie comunală Bucureşti 20,20 Aclualita
nomie
permit nici un rabat de la mice a cantităţilor necesa­ deie", apărută la rubrica şi s-a cerut deblocarea 20.30 Memoria
calitate — afirma Viorica re de materii prime şi a „Semnal", în 'ziarul nos­ găurilor de forare la a- 20.45 Sub trie
Micu, şefa secţiei velur. încheierii în timp util a tru din 5 august a.c., răs­ ceste bazine prin injecţii Cîntece
Am expediat nu de mult contractelor cu partenerii punde Consiliul popular cu acizi şi mutarea son­ 21.00 Fotbal (
un lot de 1000 haine de ve­ externi — condiţii hotărî- \ comunal Rapoltu Mare. dei din satul Rapolţel la Hamburt
Bucureşt
lur la un beneficiar din toare pentru onorarea in­ Publicăm integral răs­ circa 800 m amonte de campioni
Italia şi nu am primit nici tegrală a producţiei de ex­ punsul: „Biroul executiv izvorul unde a fost am­ Transmi;
un reproş pentru calitatea port. „In scopul îmbunătă­ al Consiliului popular co­ plasată iniţial. de Ia H
priza I
produselor. Pe lingă con­ ţirii activităţii noastre în munal Rapoltu Mare s-a I.S.L.G.C. Bucureşti ne 21.45 Stop-cad
trolul interfazic şi final, acest domeniu — continua * deplasat la faţa locului şi informează că au fost mond
executat de lucrătorii din interlocutoarea — la nive­ t a făcut constatarea că, luate măsuri ca ampla­ 22.00 Fotbal. Dina
—
compartimentul C.T.C. al lul întreprinderii s-a con­ datorită forajului execu­ samentul forajului din sa­ Repriza
fabricii, fiecare muncitoare stituit un dispecerat al pro­ tat la circa 10 m de a- tul Rapolţel să fie mutat 22.45 Telejurn
ducţiei de export, care di­ ceste bazine, cît şi a se­ în amonte cu circa 800 lor).
îşi face zilnic un sever au­ rijează concret şi exact cetei excesive din anul a- m, lucrare ce s-a şi făcut,
tocontrol, calitatea fiind u- materia primă în secţii — cesta, apele au secat com­ iar pentru readucerea a-
nul dintre criteriile esen- după modele, mărimi, nu- plet. pelor termale la Feredeie-
s în vederea - readucerii Bobîlna, se va face o a-
apei la aceste bazine,' s-a cidizare a forajului, însă
BUCUREŞT
ACTIVITATEA DE EXPORT \ intervenit eu adresa nr. situaţia nu se va schimba diojurnal; 7,:
încălţăminte
cusut
IV-A.
Linia
Hunedoara.
Fabrica
de
de
calitate * dinamism® eficienţa Maria Costin lucrează la faza de incheiat feţe şi depăşeşte 624 din 10 iulie 1983, la decît numai după o pe­ de onoare al
Revista
presi
precipitaţii
a-
Institutul de cercetare şi rioadă
de
mclodiilo
rul
planul lunar cu 10—15 Ia sută şi execută lucrări de bună ca­ proiectare pentru sistema­ bundente". de ştiri; 9,05 I
litate. cultătorilor; ]
ţiale de retribuire, în con­ anţe —, urmăreşte realiza­ ştiri; 10,05 Ini
diţiile generalizării acordu­ rea şi livrarea produselor, tecului popul
lui global". „De fapt, dăm în aceste zile pregătim o ţările socialist
11,
atenţie maximă şi realiză­ serie de mostre ale produ­ Autofinanţarea comunei — şcolare; 11,05
ştiri;
rii ritmice a planului fizic selor noastre pentru ex­ copiilor... şi c
sortimental şi calităţii, şi port, care vor fi trimise rod al efortului colectiv bine coordonat sidre; 11,35 Pi
Buletin de şt
încadrării în consumuri — prin agenţiile de specialita­ ţa secolului
releva cusătoarea Elena te şi direct la beneficiarii comos foit
Avan,.
Jude — toate acestea fiind externi. Mal sînt şi la noi (Utmore din pag. I) rel Luca, răspunsul se nu­ pentru alte culturi, am Mari aducătoare de be­ 13.00 De la
sarcinile noastre de zi cu unele deficienţe de natură anţează: „Extinderea acti­ plantat sorg. Pe baza aces­ neficii în totalul activităţi­ Clubul invita
zi, pe care trebuie să le organizatorică şi de disci­ teritoriu. Cum reuşeşte a- vităţii productive şi valori­ tei materii prime dezvol­ lor s-au dovedit a fi cele lctin de ştir
realizăm ireproşabil". plină a muncii, însă ne- cest lucru comuna Şoi- ficarea superioară a poten­ tăm activităţi anexă care, prestatoare de servicii: recital şl folcloi
duc
Maţi
Muncitoarele de la „Vi­ realizările de plan la ex­ muş ? O parte a răspunsu­ ţialului productiv al pă- de asemenea, ne aduc ve­ 110 000 lei. Cooperativa are 16,20 Sfatul r
unităţi de tinichigerie auto,
port se datorează în cea
de
dra" Orăştie ştiu că noile mai mare parte cauzelor o- lui ni-1 dă primarul ei, to- mîntului sînt direcţiile pri­ nituri. Mai avem în inten­ de reparaţii radio şi televi­ Cîntece Muntt
Viorel
reglementări privind per­ varăşâ Maria Ciornei. mordiale pe care acţionăm ţie înfiinţarea în anul vii­ ordonate eco
fecţionarea sistemului de or­ biective, cunoscute la toate — Cînd am aprobat bu­ noi. Anul acesta am recu­ tor, cu ajutorul unităţii pa- zoare, atelier foto, atelier Buletin de ş
Colectivul,
în
de tăiat geamuri şi înrămat
nivelurile.
radio;
ganizare şi retribuire a frunte cu comuniştii, este getul în sesiune, am adop­ perat pentru producţie 60 tronatoare, a unei prese de tablouri, de tricotaje, sec­ buna români
coral
muncii, celelalte prevederi mobilizat să înlăture nea­ tat şi un plan de măsuri ha de teren. Pe terenurile ulei". ţie de zidari şi zugravi. limbii româi
ale recentelor decrete ale junsurile cu care se mai pentru realizarea lui. Şi fa­ inundabile şi mlăştinoase Cooperaţia de producţie, serii: * Radi.
Iată, prin urmare, că ci­
tru dczaESiar
Consiliului de Stat prevăd, confruntă, să depăşească cem totul pentru aplicarea din lunca Mureşului am achiziţii şi desfacerea măr­ frele din bugetul comunal 19.00 Muzicii
între altele, posibilitatea prevederile de plan la ex­ măsurilor. Astfel, vărsămin- început să amenajăm eleş- furilor are şi ea o contri­ 20.00 Radiojv
obţinerii unor cîştiguri su­ port pe acest ultim trimes­ tele de buget pînă la 30 tee pentru peşte. în final buţie substanţială la buge­ la capitolul venituri proprii gricultura ’8
nu
abstracţiuni.
nişte
sînt
plimentare pentru depăşi­ tru al anului şi să pregă­ septembrie erau de 3 240 000 suprafaţa amenajată se va tul comunei. Extinzîndii-şi misie dircctS
de fotbal Hs
rea planului la export şi tească mai bine producţia lei. Există în structura bu­ ridica la 65 ha oglinzi de activitatea în toate compar­ Ele sînt suma unor rezul­ Dinamo Buc
Schimbarea
structurii
getului cîteva variabile în
apă.
va
contribui
timentele,
ea
se străduiesc să-şi depă­ pe anul 1984. Avem toate care noi putem interveni culturilor prin cultivarea cu mai mult de 165 000 lei tate ale activităţii econo­ rul II al Cu;
europeni;
2
şească sarcinile, să reali­ condiţiile tehnice, tehnolo­ cu rezultate bune. Acestea plantelor tehnice ne-a adus impozit pe retribuţie faţă mice foarte concrete, în din opera ,
zeze numai produse de cea gice şi umane, capacitatea sînt activitatea de produc­ şi ne va aduce venituri de 75 000 lei cît era plani­ organizarea cărora consi­ Gounod; 2:
mai bună calitate. „Acum organizatorică şi de mobi­ ţie agricolă, practicarea mai mari şi, în consecinţă, ficat la începutul anului. liul popular se implică cu stop muzical
lucrăm la două comenzi de lizare la activitate susţinu­ meseriilor, prestaţiile de şi sporirea contribuţiei Din suma planificată de toată autoritatea şi răspun­
haine velur pentru Uniu­ tă, încît să ne putem în­ servicii, circulaţia mărfu­ derea. Dar aceasta nu ar
nea Sovietică şi Italia şi deplini integral prevederi­ rilor. în aceste direcţii in­ noastre la autoaproviziona- 363 000 lei taxe pe circula­
vrem, ca şi pînă acum, să le de plan". tervenim noi cu bune re­ rea teritorială şi la auto­ ţia mărfurilor, pînă la 30 fi suficient. Răspunderea
facem numai haine foarte Să sperăm că măsurile zultate în scopul dezvoltă­ finanţarea comunei. septembrie se depusese la consiliului popular a gene­ DEVA: Ma
luate în întreprindere, cele Cap Ar’--na
bune, ne spune muncitoa­ rii şi implicit al sporirii In acest an am obţinut buget 315 000 lei. Impozitul rat răspundere amplifica­ pastia
rea Mariana Rusu. Noi ne ce se vor mai lua, spriji­ contribuţiei la buget a a- venituri de 50 000 lei la ha pe beneficiile realizate din tă şi in sistemele subordo­ NEDOi
vedem de treabă, ne îngri­ nul mai consistent al or­ se întoarce
ganelor superioare de re­ cestor sectoare. din cultura cartofilor tim­ activitatea sa, consecinţă nate lui pe raza comunei, bire fără st
jim maşinile, avem respect sort vor determina pentru Izvorul (Sido
darmul la pi
pentru lucrul pe care-1 e- anul 1984 o activitate mai Din informaţiile pe care purii. Anul viitor vom mări firească a dezvoltării, se ci­ aşa cum s-a văzut. Auto­ Al 6-lea ((
xecutăm şi, dacă dispunem susţinută şi mai rodnică la le primim de la preşedin­ la 10 ha suprafaţa culti­ fra la aceeaşi dată la finanţarea este deci rodul PETROŞANI
de materia primă necesară, „Vidra" Orăştie, în dome­ tele cooperativei agricole vată cu cartofi timpurii. Pe 174 000 lei, faţă de 113 000 unul efort colectiv bine — seriile 1-1
nu se pune problema să nu niul exportuiui. de producţie, tovarăşul Au­ 13 ha de teren impropriu lei planificat pe an. coordonat. mul şl umb
LUPE
bric);
tul (Cultura
Noaptea e sci
rul); LONE/
gat
(Mineru
Stabulaţfa a început în condiţii bune, Toate furajele — transportate B.D. intră în
A
citoresc);
şi depozitate cu cea mai zita de dim
dar mai sînt unele probleme de rezolvat torcsc); UF
celor 1000 dt
mare grija I-II (Reteza
însufleţiţi de Mesajul a- lă a zootehniei. Iată cîteva Fulea, preşedintele C.A.P. crarea să fie grăbită pen­ Zorro — sei
roşie);
ua
dresat de tovarăşul Nicolae dintre acestea: s-au înăl­ Boşorod, ne spunea: tru a se încheia înainte de Contrabandis
Ceauşescu tuturor oameni­ ţat fînare noi la coopera­ — Avem o fermă mo­ sosirea gerului. La Gînţa- Lucia (Minei
lor muncii din agricultură, tivele agricole din Nădăş- dernă, bine pusă la punct ga şi Ruşi trebuie repa­ Un comande
grea — serii!
cu prilejul „Zilei recoltei", tie, Valea Sîngeorgiului, şi vrem s-o menţinem me­ rate uşile şi înlocuite gea­ Pe cer vrăji
lucrătorii din fermele zoo­ Bretea Strei (unul la Bre­ reu în această stare. De a- murile sparte. Mici reme­ (Flacăra); C
tehnice ale unităţilor din tea Strei, iar altul în satul ceea şi în acest an ne-am dieri mai sînt de făcut şi Strada de pe c
(Casa
Consiliul unic agroindus­ Măceu) şi Vîlcele care asi­ preocupat de pregătirea ei în alte unităţi şi ele se pot TEG : Sindr
trial Călan s-au mobilizat gură buna păstrare a fu­ cu grijă în vederea stabu- rezolva în cîteva zile. în I-H (Dacia)
puternic pentru a-şi înde­ laţiei 1983/1984. orice caz, cu capacităţile iepei albe; (
(Casi
tina
plini sarcinile din perioada rajelor. La C.A.P. Nădăş- — C.A.P. Batiz — ne-a de care dispun, unităţile SIMERIA: I
actuală, pentru a asigura tie şi Valea Sîngeorgiului declarat la rîndul său Ioan din C.U.A.S.C. Călan pot riile I-II (IV
animalelor condiţii de sta- s-au construit alei de ac­ Munteanu, preşedintele u- asigura o bună iernare a Căderea Im
bulaţie cît mai bune în celor 4 148 bovine. • — seriile. 1-1
această iarnă. în ce priveşte furajarea
Animalele au fost intro­ C. U. A. S. C. CĂLAN animalelor (deci şi a celor
duse în grajduri — chiar 8 371 oi existente), se ridi­
dacă ziua mai sînt scoase >1 că unele probleme. Unită­
ia păşunat — în toate fer­ ces şi de furajare, ca şi nităţii — a realizat, în anii ţile din zonă — şi în spe­ Timpul p
azi, 2 noi
mele şi br i g ă z i 1 e zoo­ plalforibe de gunoi. La Vîl­ trecuţi, multe modernizări cial C.A.P. Bretea Română, Vremea va
tehnice, aşa că, prac­ cele s-a terminat construc­ în zootehnie şi avem in­ Gînţaga şi Valea Sîngeor­ cu cerul va
tic, stabulaţia 1983/1984 ţia unei bucătării furajere, tenţia să facem din fermă giului — nu şi-au acoperit izolat, vor
a început. în a c e s t iar în prezent, ca şi la o unitate model. necesarul la fîn şi sucu­ slabe. Vîntu
la moderat i
scop s-au făcut intense C.A.P. Batiz de altfel, se Deci, în general, în zona lente. Cauza acestei situa­ est. Tempei
pregătiri pentru a se asi­ montează tocătorile de ma­ Călan stabulaţia animale­ ţii a fost insuficienta stră­ vor fi oupri
grade, iar c
gura o bună iernare a a n i ­ re capacitate. lor a început în bune con- danie în vederea asigură­ tre 10 şi 15
malelor şi menţinerea u n u i în toate incintele zoo­ diţiuni. Cu toate acestea, rii balanţei furajere. De de ceaţă din
nivel ridicat al producţiei. tehnice s-au făcut lucrări afirmaţia nu se potriveşte aceea, se impune prelungi­ iar izolat, t
urr
Pentru
Ing. Maria Creţu, ce coor­ de înlăturare a stricăciu­ exact în toate unităţile. La rea păşunatului cît mai în Consiliul unic agroindustrial Toteşti se acţionează in­ Vreme în gt
asigurarea
donează activitatea zooteh­ nilor, s-au revizuit instala­ C.A.P. Valea Sîngeorgiului, mult timp posibil şi gos­ tens pentru animalelor. în hranei necesare sînt bunei desfăşurări a cerul variat
nume­
zile
mobilizate
aceste
stabulaţiei
nică în cadrul consiliului ţiile de adăpat şi de muls, de pildă, abia în aceste zile podărirea cu maximum de roase atelaje cu tracţiune animală la transportul şi depozi­ precipitaţii
mă de bun
unic, arăta : precum şi sistemele de e- se lucrează la schimbarea grijă a nutreţurilor, hrăni- tarea furajelor in incintele zootehnice, lucrare care se apro­ Vîntul va si
— în vara şi toamna a- vacuare a gunoiului prin plafonului unui grajd, de­ rea raţională a animalelor, pie de sfîrşit. Imaginile de faţă reflectă cîteva crimpeie din derat din n
de
sus
Fotografia
această
activitate.
înfăţişează
aspect
de
un
r!
pernturile
oarece conducerea coopera­
cestui an au fost efectuate racleţi la C.A.P. Boşorod şi tivei nu s-a ocupat din vre­ fără să se facă nici o ri­ Ia depozitarea finului Ia C.A.p. Ostrov, unde, pînă in pre­ cuprinse înt
zent, au fost clădite în clăi 450 tone fîn, iar fotografia de
numeroase lucrări menite Batiz. Adăposturile sînt cu­ me de această problemă. sipă. jos reprezintă noul fînar al C.A.p. Kîu de Mori, unitate iar cele ma
14 grade. Ci
a moderniza baza materia­ rate şi dezinfectate. Ioan Important însă este ca lu­ TRAIAN BONDOR unde s-au depozitat 420 tone fîn. dimineaţa ş